Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
PARTICIPANTII LA RAPORTUL JURIDIC DE COMERT INTERNATIONAL
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 



Subiectele rap. juridice din comertul international sunt, in principal comerciantii persoane fizice si societatile comerciale. Calitatea de comercianti a acestor doua categorii de subiecte este prevazuta expres in art.7 C.comercial, acesta fiind valabil pt raporturile juridice interne dar si pt cele din comertul international din moment ce codul nu distinge.
La aceste doua categorii principale de subiecte se adauga si alte categorii de comercianti si anume regiile autonome, organizatiile cooperatiste si asociatiile in participatiune, precum si alte subiecte ale dreptului comertului international (asociatiile cu scop lucrativ si institutiile de stat ca si alte persoane juridice fara scop lucrativ).
De asemena in anumite cazuri, statul roman actiontand de jure gestionis, participa la raporturile juridice din comertul international. In asemena cazuri, fara a dobandi calitatea de comerciant, statul este supus legilor si uzantelor comerciale internationale, devenind astfel un subiect specific al dreptului comertului international.
A. Comerciantii persoane fizice
Conform art.7 din C.comercial roman dobandesc calitatea de comercianti, aceia care efectueaza acte si fapte de comert, avand comertul ca profesiune obisnuita.
O data astfel dobandita calitatea de comerciant, functioneaza prezumtia legala (art.4 C.comercial), ca orice alte acte si fapte ale persoanei respective, sunt de asemenea comerciale, dar cu exceptiile prevazute de lege in art.4 si art.5 din C.comercial.
Capacitated persoanelor fizice romane de a efectua operatiuni de comert ca o activitate comerciala independenta a fost recunoscuta prin decretul lg.nr.54/1990 (abrogat) privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative, precum si H.G. nr.201/1990 pentru aprobarea normelor de aplicare a decretului lg. nr.54/1990. In prezent sed


iul materiei il constituie Lg. nr. 507 din 12/07/2002 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice.
Exercitarea legala a calitatii de comerciant este conditionata, pe plan administrativ, de dobandirea in prealabil de catre respectiva persoana, a autorizatiei de functionare ca persoana fizica cu activitate comerciala independenta. Competente pentru emiterea acestor autorizatii sunt prefecturile judetene sau primaria municipiului Bucuresti in care respectiva persoana isi are domiciliul sau resedinta.
In obiectul de activitate al comerciantului persoana fizica, mentionat in autorizatie, trebuie precizate, in mod explicit operatiunile de import-export, pentru ca respectiva persoana sa dobadeasca in mod legal, dreptul de a efectua asemenea operatiuni.
In afara de obtinerea autorizatiei administrative mentionate conform dispozitiei art.l din legea nr.26/90 privind registru comertului, pers. fizice care exercita in mod obisnuit acte de comert internationale trebuie sa se supuna conditiei prevazute pentru toti comerciantii, si anume aceea ca inainte de inceperea acestei activitati, sa ceara inmatricularea la registru comertului, iar in cursul exercitarii si la incetarea activitatii, sa ceara ca in acelasi registru sa se faca mentiunile respective.
Capacitatea persoanelor fizice straine de a efectua acte de comert pe teritoriul Romaniei , este supusa legii lor nationale fiind un element al capacitatii de folosinta a acestor persoane (art. 11 din legea nr. 105/92 privind reglem.rap. de dr.int.privat."Starea, capacitatea si relatiile de familie sunt carmuite de legea sa nationala afara numai daca, prin dispozitii speciale, nu se prevede altfel").
Elementul de extraneitate relevant pentru ca o persoana fizica sa fie considerata comerciant strain, este domiciliul sau in strainatate, conform prevederilor art. 3 din legea nr.35/1991 ("Prin investitori straini se intelege persoanele fizice sau juridice cu domiciliul sau dupa caz sediul in strainatate, care efectueaza investitii in Romania, in oricare din modalitatile pravazute de prezenta lege". In consecinta, cetatenia este irelevanta sub aspectul aplicarii regimului juridic pe care il prevede legea privind regimul investitiilor straine. Precizam ca acelasi element de extraneitate care face distinctia dintre investitorul autohton si cel strain, este prevazut si de art.l din D.L.nr.54/1990.
Sub aspectul terminologiei se remarca, in dreptul intern, faptul ca numeroase acte normative aparute dupa 1989 utilizeaza ca notiune generica termenuil de "agenti economici", termen ce acopera toate categoriile de persoane participante la circuitul comercial intern si international.
Continutul acestei notiuni a fost precizat in art.2 din O.G. nr.21/1992 privind protectia consumatorilor. Conform acestui act normativ agent economic este "orice persoana fizica sau juridica care produce, importa, transporta, depoziteaza sau comercializeaza produse ori parti din acestea , ori presteaza servicii". Notiunea de agent economic concorda, numai partial cu cea de subiect de drept al comertului international, deoarece, pe de o parte, unii din agentii economici nu pot face operatiuni comerciale externe (cum sunt de ex. Asociatiile familiale) iar pe de alta parte, pot fi subiecte ale
dreptului comertului international persoane juridice fara scop lucrativ (institutii de stat, asociatii, fundatii) care nu sunt agenti economici.
COMERCIANTUL CU FIRMA INDIVIDUALA
Dreptul de a face comert este recunoscut si garantat persoanelor fizice in toate codurile comerciale ale statelor lumii. Libertatea deplina a comertului ca institute juridica, este garantata de baza economiei de piata. In determinarea notiunii de comerciant persoana fizica se cunosc doua criterii:
. Unul subiectiv consacrat de Codul comercial german (H.G.B.), elvetian
. Un criteriu obiectiv prevazut de Codul comercial francez
Conceptia subiectiva
Conform acestui criteriu comerciant este acea persoana fizica ce avand o profesie comerciala face parte dintr-o organizatie sau breasla comerciala si are numele sau firma inregistrata in registrul de comert tinut de tribunalul districtual. Inscrierea in registrul de comert determina calitatea de comerciant. Inregistrarea este constitutiva indiferent de imprejurarea daca persoana fizica face sau nu acte de comert prin natura lor.
Consecinta practica a conceptiei subiective consta in faptul ca pers. respectiva suporta procedura falimentului comercial, fara sa aiba posibilitatea legala de a contesta calitatea de comerciant.
In reglementarea germana exista totusi o exceptie, pentru o singura categorie de persoane, o exceptie de stricta interpretare. Pers. fizice titulare ale organizatii comerciale expres aratate de lege, cum ar fi acelea care au ca obiect cumpararea de marfuri in scop de revanzare, operatiunile de asigurare, de banca, de editura, sau de transp. marfurilor si calatorilor, dobandesc calitatea de comerciant chiar daca nu si-au inscris numele sau firma la registrul de comert.
Conceptia obiectiva
In conformitate cu acest criteriu (obiectiv), comerciant poate fi orice persoana fizica, ce face acte de comert prin natura lor, in mod obisnuit si cu titlu profesional, indiferent de faptul inregistrarii numelui sau firmei comerciale. Acest sistem a fost adoptat de dreptul belgian, italian, spaniol si portughez, fiind consacrat in aprope toate statele din America Latina.
Codul comercial francez are in vedere la stabilirea notiunii de comerciant, conceptul de act de comert. Dar in cadrul codului nu exista o definitie a actului de comert, ci doar o enumerare a actelor considerate comerciale, incat exercitiul unora din ele, in mod obisnuit si cu titlu profesional, determina calitatea de comerciant a persoanei fizice. Faptul inscrierii in registrul de comert devine fara importanta.
Consecinta practica a conceptiei obiective consta in aceea ca in caz
de incetare de plati persoana respectiva are posibilitatea legala de a contesta oricand calitatea sa de comerciant, evitand astfel pronuntarea unei hotarari declarative de faliment.
In calificarea juridica a notiunii de comerciant persoana fizica in codurile care folosesc criteriul obiectiv se prevad urmatoarele elemente:
1.Exercitarea unor acte de comert prin natura lor
2.Exercitarea unor acte de comert sa fie facuta cu titlu profesional
3.Autorul actelor de comert sa lucreze in nume propriu
4.Existenta intentiei speculative
5.Existenta unei raspunderi nemarginite.
Intre cele doua conceptii (subiectiva si obiectiva) se constata o anumita apropiere prin largirea cuprinsului notiunii de comerciant. Dreptul francez extinde enumerarea limitativa facuta prin cod actelor de comert si asupra altor acte, cum ar fi, unele operatiuni de speculatiune asupra imobilelor. De asemenea, dreptul german prevede ca devin comercianti, la cererea lor, personele care se ocupa cu o profesiune accesorie unei intreprinderi agricole sau forestiere, desi codul comercial nu contine dispozitii similare.
FIRMA COMERCIALA
Firma comerciala reprezinta numele sub care coemrciantul semneaza, folosindu-1 in exercitiul comertului sau. (art. 30 din legea 26/1990 privind Registru comertului). In legislatiile statelor dreptul la firma este considerat ca un drept patrimonial. El confera titularului o folosinta exclusiva. Firma comerciantului persoana fizica trebuie sa coincida cu numele intreg al acestuia, sau cu numele si initiala comerciantului sau felul comertului sau cf.a art.31 din legea 26.
Firma poate sa fie individuala si sociala.
Firma individuala este proprie si derivata. Firma individuala proprie contine numele si prenumele comerciantului scrise in intregime sau prin prescurtare. De asemnea se pot adauga si alte mentiuni dar numai cu conditia sa precizeze persoana comerciantului sau felul comertului.
In ceea ce priveste compunerea firmei individuale se cunosc urmatoarele conceptii:
. Conceptia veracitatii firmei admisa in dreptul satelor din Europa continentala
. Conceptia libertatii firmei consacrata de dreptul anglo-saxon.
In conceptia veracitatii firmei denumirea trebuie sa corespunda cu adevaratul nume al proprietarului intreprinderii, sa fie conforma cu starea lui civila.(De ex. In dreptul elevetian persoana care conduce o intrepr. fara a avea vreun asocial nu poate folosi ca firma decat numele si prenumele sau).
In conceptia libertatii firmei, comerciantul are deplina autonomie in stabilirea denumirii firmei. El are numai oblig. de a-si inscrie firma aleasa in RC, daca difera de adevaratul sau nume.
Firma individuala, derivata constituie reputatia comerciala a unei intreprinderi pe care o conduce dobanditorul fondului de comert. In cazul cesiunii firmei tertele persoane trebuie sa fie instiintate de catre dobanditor. In acest scop, el va inscrie pe firma cuvantul succesor. Mentiunea semnifica incetarea raportului intre firma si persoana care era titularul ei. Datorita modificarii intervenite firma este derivata.
In literatura juridica italiana notiunea de firma derivata este folosita numai pentru firmele dobandite prin succesiune, nerecunoscandu-se dreptul unui comerciant de a ceda folosinta firmei sale chiar in cazul instrainarii fondului de comert.
Conform dreptului roman (legea nr.26/1990 privind registrul comertului) in cap.IV intitulat Regimul firmelor si emblemelor, art.27 "firma este numele sau dupa caz, denumirea sub care un comerciant isi exercita comertul si sub care semneaza". Firma unui comerciant persoana fizica se compune din numele comerciantului scris in intregime sau din numele si initiala prenumele acestuia. Nu este permisa nici o mentiune, adaugire la numele firmei care sa induca in eroare asupra naturii sau intinderii comertului ori situatiei comerciantului. Sunt permise in schimb mentiunile care sa arate mai precis persoana comerciantului sau felul comertului sau.........vezi s.c.l.din lege
Emblema este un element de identificare facultativ, fiind definit de art.30 al.2 ca fiind semnul sau denumirea care deosebeste o sociate de o alta societate care desfasoara acelasi fel de activitate.
REGISTRUL DE COMERT
Registrul de comert este un instrument juridic prin intermediul caruia tertele persoane ce trateaza cu un comerciant se pot informa oricand asupra situatiei sale.
Institutia Registrul de comert a fost preluata si adaptata din dreptul feudal, de codul comercial german (H.G.B.). Ulterior institutia a trecut si-n legislatia celorlate state. In dreptul statelor, registrul de comert are o organizare diferita. In unele sisteme de drept, registrul de comert este o institutie constitutiva de drepturi in ceea ce priveste calitatea de comerciant. De asemenea registrul este un instrument de informare pentru tertele persoane.In alte sisteme de drept registrul de comert este numai o institutie informativa, constituind un cazier comercial. In acest fel registrul asigura securitatea creditului necesar comertului.
In conformitate cu prevederile art.l din legea nr.26/1990 privind registrul comertului, comerciantii au obligatia ca , inainte de inceperea comertului, sa ceara inmatricularea in registrul comertului, ca si incetarea comertului, mentiune ce va fi facuta in acelasi registru.
Inregistrarile se fac numai pe baza unei incheieri a judecatorului delegat, sau dupa caz a unei hotarari judecatoresti definitive. Registrul comertului este public si se tine de catre oficiul registrului comertului organizat in fiecare judet. Oficiul registrului comertului se organizeaza si functioneaza fie pe langa fiecare camera de comert si industrie teritoriala, fie sub Ministerului de Justitie (cum este cazul Romaniei unde dupa modific legii Reg com a trecut in subordinea M.J.).
A se vedea si ultima modificarea a legii privitoare la subordonarea ORC











Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2018 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite