Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?


loading...

Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Realizarea dreptului. interpretarea normelor juridice.
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 


Introducere



În această prelegere se vor evidenţia problematica realizării dreptului, precum şi aspectele legate de interpretarea normelor juridice.



Obiective:



La sfărşitul prelegerii, studentul:

- va putea să sesizeze aspectele practice ale problematicii dreptului;

- va putea să îşi precizeze întinderea aplicării dreptului.





Realizarea dreptului



. Conceptul realizării dreptului



Aceasta este o confruntare a modelului general de conduită, construit de legiuitor, cu realitatea concretă.

Definiţie: Realizarea dreptului este procesul transpunerii în viaţă a conţinutului normelor juridice, în cadrul căruia oamenii, ca subiecte de drept, respectă şi execută dispoziţii normative, iar organele de stat aplică dreptul, în temeiul competenţei lor.



. Formele realizării dreptului



Acestea sunt în număr de două:

A. Realizarea dreptului prin respectarea şi executarea dispoziţiilor legale de către cetăţeni:

- această formă de realizare a dreptului implică îndeplinirea comandamentelor cuprinse în normele juridice, prin conformarea faţă de dispoziţiile normative;

- conformarea faţă de conduita fixată prin normele de drept este rezultatul direct al acţiunii mai multor factori, precum acceptarea legii de că

tre societate, progresul vieţii materiale şi spirituale a oamenilor etc.;

- ca volum şi intensitate, această formă de realizare a dreptului este mult mai bogată decât celalaltă formă - aplicarea dreptului;

- din punctul de vedere al tehnicii juridice, activităţile implicate în realizarea acestei forme sunt relativ mai simple.



B. Realizarea dreptului prin aplicarea normelor juridice de către organele de stat şi alte organisme sociale:



Noţiunea de aplicare a dreptului constă în elaborarea şi realizarea unui sistem de acţiuni statale, în vederea transpunerii în practică a dispoziţiilor şi sancţiunilor normelor de drept.



Trăsăturile aplicării dreptului (în comparaţie cu activitatea normativă):

- activitatea de aplicare a dreptului poate fi realizată de orice organ al statului sau, în limite determinate, şi de organizaţii nestatale. Activitatea normativă este strict reglementată, fiind dată în competenţa unor organe ale statului;

- spre deosebire de actele normative care au un caracter general, impersonal, tipic, actele de aplicare a dreptului sunt individuale, concret determinate;

- actele de aplicare a dreptului sunt elaborate în mod diferit de la o ramură la alta sau, chiar în cadrul aceleiaşi ramuri, de la o instituţie la alta, spre deosebire de activitatea de elaborare normativă, care este guvernată de reguli metodologice de tehnică legislativă;

- hotarul ce separă actul normativ de actul de aplicare îl reprezintă conţinutul diferit, scopul şi finalitatea deosebită ale celor două categorii;

- spre deosebire de actul normativ, care funcţionează impersonal şi difuz, acţionând continuu până la scoaterea sa din vigoare, actul de aplicare a dreptului îşi epuizează efectele în momentul adoptării sale de către organul abilitat;

- orice normă de drept intră în vigoare la o dată stabilită în mod legal şi acţionează până la scoaterea din vigoare. Actul de aplicare devine obligatoriu, în principiu, în momentul comunicării lui părţii interesate;

- în cazul actului de aplicare, termenul în care acesta poate fi contestat curge din momentul comunicării. Formele şi modalităţile de contestare în cazul actului de aplicare se află la dispoziţia părţilor, spre deosebire de controlul legalităţii actului normativ care cunoaşte un sistem de garanţii specifice (control parlamentar sau judecătoresc).



. Fazele procesului de aplicare a dreptului:



a. stabilirea stării de fapt;

b. alegerea normei de drept;

c. interpretarea normelor juridice;

d. elaborarea şi emiterea actului de aplicare.






! Exerciţiu: Imaginaţi o situaţie reală de aplicare a dreptului şi comentaţi-o.





Interpretarea normelor juridice





A. Noţiunea şi raţiunea interpretării



Necesitatea interpretării este justificată de faptul că, în procesul aplicării dreptului, organul de aplicare trebuie să clarifice cu toată precizia textul normei juridice şi să stabilească compatibilitatea acesteia în raport de o anumită situaţie de fapt.



Orice normă juridică care urmează a fi aplicată pentru rezolvarea unui caz concret trebuie interpretată, pentru ca hotărârea care se va da să se întemeieze în aşa fel pe lege încât arbitrariul să fie cât mai redus. Organul de aplicare trebuie să individualizeze norma.



Interpretarea normelor juridice are la bază o metodologie proprie cu ajutorul căreia interpretul identifică părţile

componente ale normei de drept, în scopul stabilirii câmpului de aplicare şi a finalităţii normei.



B. Felurile interpretării



. Interpretarea oficială – realizată de către organele de stat care au atribuţii fie în procesul elaborării normelor juridice, fie în procesul aplicării normelor juridice. Acest tip de interpretare are forţă juridică.



a) interpretare autentică (legală sau generală) – când organul emitent îşi interpretează propriul act;

b) interpretare cazuală – realizată de instanţele judecătoreşti sau de organele administraţiei în procesul aplicării dreptului.






! Exerciţiu: Identificaţi situaţii în care se aplică cele două cazuri de interpretare oficială.








. Interpretarea neoficială – este facultativă şi poate fi realizată de doctrină sau de avocat în pledoaria sa.





C. Metodele interpretării:



a) Metoda sistematică – priveşte modalitatea de stabilire a sensului normei juridice prin încadrarea sa în economia actului normativ din care face parte sau prin raportarea sa la economia altor acte normative.

b) Metoda istorică – urmăreşte să explice înţelesul normei juridice prin analizarea împrejurărilor social-juridice care au stat la baza elaborării şi adoptării acesteia.

c) Metoda logică – în realizarea ei, organul de aplicare se foloseşte de o serie de argumente ale logicii formale: ad absurdum, per a contrario, a majori ad minus, a fortiori, etc.




! Exerciţiu: Explicaţi pe larg argumentele logicii formale şi exemplificaţi.




d) Analogia – se realizează atunci când organul de aplicare a dreptului nu găseşte o normă corespunzătoare pentru soluţionarea unei cauze şi face apel fie la o normă asemănătoare (analogia legis), fie la principiile generale de drept (analogia juris).












& Teme pentru recapitulare



►conceptul realizării dreptului

►formele de realizare a dreptului

►interpretarea normelor – feluri si metode












A Termeni/expresii-cheie



· realizare a dreptului

· aplicare a dreptului

· stare de fapt – stare de drept

· act de aplicare

· interpretarea dreptului










& Bibliografie recomandată





a) Obligatorii:



Ř N.Popa, Teoria generală a dreptului

Ř M. Djuvara, Teoria generală a dreptului (Enciclopedie juridică), Ed. All, Bucureşti, 1995

Ř Eugeniu Speranţia, Introducere în filosofia dreptului, Cluj-Napoca, 1940

Ř I.Ceterchi, I.Craiovan, Introducere în Teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1992

Ř Gheorghe Boboş, Teoria generală a dreptului, Cluj-Napoca, 1999

Ř D.Mazilu, Teoria generală a dreptului, Ed.All.Beck, 1999.



b) Facultativă:



Ř Fr. Rigaux, Introduction ŕ la Science du Droit, Bruxelles, 1974

Ř Jean-Louis Bergel, Théorie générale du droit, Paris, 1985.

Ř Ion Craiovan, Tratat elementar de teoria generală a dreptului, Ed. All Beck, Bucureşti, 2001

Ř Giorgio del Vecchio, Lecţii de filosofie juridică, Ed.Europa Nova, Bucureşti, 1995.


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2017 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite