Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
BANCA DE STAT
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Banca de stat. Aceasta functie are 3 intelesuri : m2o14oh
-Banca Centrala este proprietate a statului;
-este creditoare a statului;
-Banca Centrala pune in aplicare politica statului in materie monetara si bancara.
Prin politica monetara se intelege actiunea exercitata de autoritatea monetara (BC) asupra agregatelor monetare (masei monetare), pentru realizarea anumitor obiective. Obiectivul cel mai general al politicii monetare este stabilitatea monedei nationale atat pe plan intern cat si extern. Moneda nationala sa se deprecieze cat mai putin, inflatia sa fie cat mai redusa, iar cursul de schimb al monedei nationale fata de alte valute sa nu cunoasca variatii mari pe termen mediu si lung.
Pentru atingerea scopurilor ei, BC are la dispozitie un arsenal de tehnici si instrumente de politica monetara. Cele mai utilizate instrumente sunt rata dobanzii, rezervele minime obligatorii, politica de piata libera (open-market) si plafoanele de creditare.
Rata dobanzii: este valabila urmatoarea afirmatie: atunci cand rata dobanzii este inalta, agentii economici isi restrang accesul la credite si deci masa monetara din economie se va reduce corespunzator. Dimpotriva atunci cand rata dobanzii e redusa, agentii economici vor fi stimulati sa apeleze la credit si deci lichiditatile din economie vor creste.
Atunci cand in economie este un exces de lichiditate (o masa monetara mult mai mare in raport cu necesitatile economiei, BC va creste rata dobanzii). Dimpotriva cand in economie se manifesta un deficit de lichiditate (bani prea putini fata de lichiditati) BC va reduce rata dobanzii.
Mecanismul de transmitere a modificarilor ratei dobanzii de la Banca Centrala catre agentii economici este urmatorul: BC crediteaza bancile comerciale; bancile comerciale utilizeaza creditele primite de la BC in procesul creditarii agentilor economici.
Rezervele minime obligatorii: pentru a intelege instrumentul plecam de la urmatoarele ipoteze: banca de emisiune obliga bancile comerciale ca o parte din depozitele colectate de la agentii economici si populatie sa fie pastrate in conturi deschise la Banca Centrala si sunt numite rezerve. Rezulta ca valoarea creditului pe care il poate acorda o banca comerciala rezulta ca diferenta intre depozitele colectate de aceasta si rezervele pastrate de banca comerciala la Banca Centrala.
Atunci cand BC considera ca in economie sunt lichiditati prea multe, adica o masa monetara mare, ea va obliga bancile comerciale sa pastreze in conturi la BC o rezerva mai mare si astfel creditul pe care il acorda economiei bancile comerciale se va diminua.
Dimpotriva cand BC considera ca in economie exista un deficit de lichiditate, ea va obliga bancile comerciale sa pastreze in conturile de rezerve sume mai mici, astfel creditul pe care bancile comerciale il acorda va creste.
Politica de piata libera (O-M): urmatoarele ipoteze: BC acorda credite bugetului de stat (statului). Pentru creditele acordate statului ea primeste niste hartii de valoare numite bonuri de tezaur. Aceste bonuri de tezaur aflate in portofoliul BC sunt utilizate pentru dimensionarea masei monetare din economie prin operatiuni de vanzare-cumparare care au loc intre Banca de Emisiune si bancile comerciale, astfel atunci cand BE vinde catre bancile comerciale bonuri de tezaur, bancile comerciale isi vor diminua potentialul de creditare pentru ca o parte a resurselor sunt imobilizate in bonurile anterior cumparate.
Dimpotriva, cand BE cumpara bonuri de tezaur de la bancile comerciale acestea isi cresc potentialul de creditare al economiei pentru ca o parte a portofoliului se elibereaza prin operatiunea de vanzare a bonurilor catre BC.
Interesul bancilor comerciale de a cumpara sau vinde bonuri de tezaur in relatie cu BE este dobanda pe care o ofera BC la aceste titluri.
Plafoanele de creditare: instrument specific economiilor de comanda, planificate, dar a fost utilizat cu succes si in perioade de criza in tarile dezvoltate (Ex: Franta).
Instrumentul consta in aceea ca BE stabileste pentru fiecare banca comerciala o rata de crestere a volumului creditelor acordate, indiferent de resursele pe care acea banca comerciala le colecteaza de pe piata si indiferent de cererea de credite a agentilor economici si populatiei.
Bancile comerciale: sunt cele mai importante entitati ale sistemului bancar datorita operatiunilor si serviciilor pe care le presteaza clientelei nebancare.
Departajarea dintre operatiuni si servicii bancare se realizeaza din punct de vedere al modului de inregistrare si evidenta. Astfel operatiunile bancare sunt inregistrate in bilantul contabil al bancii pe cand serviciile bancare sunt evaluate prin prisma veniturilor si cheltuielilor presupuse, altfel spus ele sunt inregistrate in contul de profit si pierdere al bancii.
Operatiunile efectuate de o banca se impart in 2 mari categorii in functie de partea de bilant in care sunt evidentiate:

A B Com. P
-numerar si -depozite; disponibil; -imprumuturi de pe piata monetara;
-plasamente; -imprumuturi de la BE;
-credite acordate -capitaluri proprii.
.
Operatiunile pasive sunt cele prin care banca isi colecteaza resursele.Resursele unei banci pot proveni din:
-depozite;
-imprumuturi primite;
-capital propriu.
Depozitele: sunt principala sursa de finantare a unei banci; depozitele au o natura duala: ele sunt pe de o parte o forma de existenta a banilor, a banilor de cont, a banilor scripturali, iar pe de alta parte ele reprezinta resurse temporar disponibile in economie.
Depozitele colectate de o banca sunt de 2 feluri: la vedere si la termen.
Depozitele la vedere sunt reprezentate de soldurile conturilor de disponibil sau a conturilor curente pe care si le deschid agentii economici la banci si prin care acestia deruleaza operatiuni de plati si incasari. Depozitele la vedere sunt putin utilizate de banci in operatiuni de creditare, aspect pentru care bancile bonifica dobanzi reduse la aceste depozite sau nu bonifica dobanzi. Bancile nu utilizeaza depozite la vedere in operatiunile de creditare pentru ca:
-au caracter oscilatoriu:soldul lor se modifica in functie de platile si incasarile dispuse de titulari;
-in orice moment, titularul depozitului isi poate retrage disponibilitatile.
Depozitele la termen: reprezinta o conventie intre deponent pe de o parte agentul economic sau persoana fizica si depozitant pe de alta parte prin care prima parte, deponentul se obliga sa puna la dispozitia depozitarului o suma de bani si pe un anumit termen, iar banca depozitara se obliga sa restituie la sfarsitul termenului suma respectiva de bani si sa ii bonifice deponentului o dobanda .
Dobanda bonificata de banca la depozitele la termen e apropiata de nivelul dobanzii medii pe economie. Depozitele la termen apar ca urmare a acumularilor banesti ale agentilor economici care vor fi utilizate pentru investitii sau apar ca urmare a economiilor populatiei.
Titularii depozitelor la termen pot solicita bancii retragerea depozitelor si inaintea scadentei. In acest caz banca va restitui depozitul, dar va penaliza deponentul prin achitarea unei dobanzi egala cu cea practicata in cazul depozitului la vedere.
Imprumuturile primite de banca: sunt a-2-a resursa de finantare. Bancile pot primi imprumuturi de pe piata monetara sau de la Banca Centrala. Imprumuturile de pe piata monetara sunt utilizate atunci cand banca inregistreaza un deficit temporar de lichiditate. Termenul de acordare e cuprins intre 1 zi si cel mult o luna.
Principala lor caracteristica: sunt deosebit de costisitoare, dobanda depasind cu mult dobanda pietei.
Imprumuturile de la BC pot fi acordate in mod curent sau au destinatii speciale, termenul de acordare este cuprins intre 1 zi si 1 an de zile. Principalele imprumuturi pe care le primeste o banca comerciala de la BC sunt :
-credite de scout cu un termen de 90-180 zile si care sunt garantate cu cambii si bilete la ordin;
-credite lombard sau de descoperit de cont au termene intre 1 zi -;1 saptamana si sunt garantate cu efecte publice emise de stat: bonuri de tezaur, obligatiuni de stat;
-credite speciale acordate bancilor cu situa tie financiara dificila. Termenul 1-3 luni.
Capitaluri proprii: al oricarei banci e format din capitalul social pus la dispozitie de actionari si fondurile proprii constituite din profit. Caracteristica capitalului propriu al bancilor este aceea ca desi este mare in valoare absoluta ca pondere in totalul pasivului bancii el este foarte redus: 6-7% din pasiv.
Operatiunile active sunt cele de utilizare a resurselor. O banca isi utilizeaza resursele pastrandu-le sub forma de numerar sau disponibilitati, face plasamente si crediteaza economia.
Numerarul si disponibilitatile: sunt reduse ca pondere in totalul activului, bancile utilizeaza numerarul si disponibilitatile pentru a face fata retragerilor de disponibil de catre populatie sau ridicarile de numerar efectuate de firme pentru plata salariilor sau pentru platile interbancare.
Plasamentele in actiuni, obligatiuni si alte titluri cotate: Bancile isi imobilizeaza o parte a activului in plasamente pentru ca aceasta forma de utilizare are 2 caracteristici:
-au lichiditate (atunci cand banca are nevoie de numerar le poate vinde pentru ca aceste titluri sunt cotate pe pietele de capital);
-rentabilitatea (titlurile de valoare ,actiuni si obligatiuni aduc posesorului castiguri importante sub forma dobanzilor si dividendelor.
Creditul: este a -;3-a forma de utilizare a resurselor bancilor ele fiind dominante in totalul activului bancii. Prin credit bancar intelegem operatiunea prin care o banca da cu imprumut o suma de bani pe un termen, operatiune insotita de promisiunea viitoare de rambursare si cu plata unei dobanzi .
Creditele acordate de o banca se pot clasifica dupa mai multe criterii:
1.Dupa statutul creditorului: -acordate statului;
-acordate firmelor;
-acordate persoanelor fizice.
2.Dupa termenul acordat: -credite pe termen scurt (< 1 an);
-credite pe termen mediu (1-5 ani);
-credite pe termen lung (> 5 ani).
3.Dupa moneda de acordare: -credite in moneda nationala;
-credite in valuta.
4.Dupa destinatia creditului: -pentru activitati curente(finantarea cheltuielilor sau deficitului de trezorerie);
-credite de campanie;
-credite de investitii sau de dotare;
-credite de mobilizare a creantelor comerciale.
In afara operatiunilor efectuate de o banca acestea mai pot presta pentru agentii economici o serie de servicii: -plati si viramente;
-operatiuni valutare;
-operatiuni cu numerar;
-operatiuni cu aur si alte metale pretioase;
-operatiuni de inchirieri de casete si seifuri bancare;
-operatiuni de plasamente;
-operatiuni de consultanta economica;
-operatiuni de mandat.
Bancile comerciale pot fi clasificate dupa 2 criterii:
1.Dupa operatiunile efectuate:
-banci comerciale universale;
-banci comerciale specializate: numai o categorie de obligatiuni sau deservesc numai o categorie de agenti economici.
Ex: banci de comert exterior, banci ipotecare.
2.Dupa intinderea retelei comerciale: -banci cu amanuntul (retail);
-banci en-gros (wholesale).
Retail: au o retea teritoriala de ghisee extinsa, se implica in operatiuni de depozite CEC;
Wholesale: au o retea restransa, implicandu-se in operatiuni de creditare.
Cvasibancile sau semibancile: In economie in afara BC si a bancilor comerciale mai functioneaza o serie de institutii financiare care desfasoara unele operatiuni similare cu cele desfasurate de bancile propriu-zise, ele insa nu fac parte din sistemul bancar intrucat nu creaza moneda.
Cvasibancile se vor imparti in 2 mari categorii:
-bancile de afaceri;
-societatile financiare.
Bancile de afaceri: au aparut in prima jumatate a secolului nostru prin despartirea de bancile comerciale.BA nu au voie sa colecteze depozite si respectiv nu pot acorda credite pe termen scurt.
In categoria BA se includ o larga varietate de institutii financiare precum banci de investitii, societati de portofoliu, societati de investitii, fonduri de plasament si respectiv cluburile de afaceri.
Bancile de investitii (BI): isi colecteaza resursele de pe piata prin emisiunea de obligatiuni pe termene medii si lungi (> 1an). Ele isi utilizeaza resursele astfel colectate tot pe piata de capital de unde cumpara titluri de valoare de genul obligatiunilor emise de diverse firme. Scopul principal al BI este maximizarea profitului lor format in cea mai mare parte din dobanzile colectate ca urmare a achizitionarii de obligatiuni.
BI se implica in operatiunile de creditare pe termen mediu si lung, in operatiunile de fuziuni si achizitii internationale, in garantarea si consilierea diverselor firme care isi majoreaza capitalul prin emisiunea de actiuni pe piata.
NOTI: BI nu controleaza activitatea firmelor la care detin titluri .
Societatile de portofoliu: functioneaza dupa reguli similare BI, diferentele constau in aceea ca plasarea resurselor societatilor de portofoliu se vor face in actiuni ale unor firme cotate. Rezulta ca interesul principal al societatilor de portofoliu nu este neaparat maximizarea profitului prezent ci controlul societatilor la care detin actiuni.
Societatile de portofoliu apar pe langa marile holdinguri sau pe langa trusturile financiare internationale si existenta lor explica de ce holdingurile si trusturile pot controla activitatea altor firme.
Societatile de portofoliu se vor implica in managementul societatilor la care detin actiuni, le vor stabili politica financiara si investitionala, politica de resurse umane si pe cea de dezvoltare.
Societatile de investitii: au aparut in ultimii 30-40 de ani, ca urmare a cererilor micilor investitori neavizati si incompetenti in activitatea pietelor de capital si care solicitau plasarea cu un anumit castig a propriilor lor economii.
Societatile de investitii se finanteaza emitand pe piata, titluri de valoare cu denumiri diverse (actiuni, unitati de investitii, certificate etc.). Aceste titluri emise de societatile de investitii pe piata, nu sunt cotate pe pietele de capital, de ex. la bursa.
Societatile de investitii isi plaseaza resursele colectate de pe piata, pe piata de capital, cumparand actiuni -;obligatiuni cotate.
Ca principala caracteristica a lor, ele sunt deschise -;investitorii pot oricand cumpara titluri emise de societate si respectiv in orice moment pot solicita societatii rascumpararea titlurilor cumparate anterior. Rezulta ca, capitalul societatilor de investitii este variabil. Creste atunci cand numarul investitorilor care cumpara titluri emise de societate este mai mare decat numarul investitorilor care solicita rascumpararea si respectiv scade cand numarul investitorilor cumparatori este mai mic.
Acest lucru face ca societatile de investitii sa se mai numeasca societati de investitii cu capital variabil -;SICAV .
Pretul de cumparare si respectiv rascumparare a titlurilor emise de SICAV pe piata ,are la baza un curs calculat care se stabileste raportand portofoliul SICAV-ului (actiuni si obligatiuni in care SICAV si-a plasat investitiile la numarul de actiuni SICAV emise de acesta pe piata).
Cursul calculat la 1 actiune SICAV = Portofoliul SICAV / Nr. actiuni in circulatie pe piata.
Portofoliul -; actiuni si obligatiuni detinute de SICAV .
Pe baza cursului calculat se calculeaza pretul de cumparare si respectiv de rascumparare.
Pret de cumparare = cursul calculat
Pret de rascumparare = cursul calculat -; un comosion ce remunereaza SICAV-ul pentru activitatea desfasurata.
Investitorii in actiuni SICAV obtin un castig care are 2 componente: pe de o parte diferenta de pret, iar pe de alta parte dobanzile si dividendele colectate si distribuite.
Diferenta de pret se stabileste ca diferenta intre pretul de rascumparare mai mare si pretul de cumparare mai mic. A doua componenta, dobanda si dividendul colectat si distribuit apare ca urmare a faptului ca societatile de investitii plasandu-si resursele in actiuni si obligatiuni va fi remunerata la sfarsitul exercitiului cu dobanzi si dividende distribuite de firmele ce au emis respectivele titluri.
SICAV-ul va repartiza dividendele si dobanzile colectate acelor investitori ce au detinut actiunile SICAV o anumita perioada de timp, de ex. mimimum 6 luni.
Pentru ca societatile de investitii reprezinta interesele micilor investitori statul intervine pe piata si reglementeaza plasamentele facute de SICAV. Astfel SICAV-ului ii este interzis sa-si plaseze toate resursele in actiunile unei singure firme.
SICAV-ul e obligat sa faca plasamente in titlurile de stat care au riscul cel mai redus pentru ca statul e cel mai bun debitor.
Fondurile de plasament: numite si fonduri mutuale se aseamana mult cu societatile de investitii. Diferentele apar in ceea ce priveste natura juridica astfel: fondul mutual nu are personalitate juridica, drept pentru care el trebuie administrat de o persoana juridica numita societate de administrare si respectiv trebuie depozitat la o alta persoana, de regula o banca si care se numeste societate depozitara. O alta diferenta apare in ceea ce priveste calculul cursului unui titlu emis de fond pe piata.Astfel cursul unui titlu emis de fondul mutual = Activ net /Nr. titlurilor emise de fond si aflate in circulatie pe piata.
Prin activ net intelegem totalitatea plasamentelor fondului negrevate de obligatii.
Activ net = Activ -;Obligatii ;
Activul = valoarea la cursul zilei a actiunilor si obligatiunilor detinute de fondul mutual.
Obligatiile: reprezinta toate platile ce trebuie facute de fond fiind reprezentate de comisionul platit de fondul societatii de administrare, comisionul platit societatii de depozit ,platile fata de investitorii care au solicitat rascumpararea titlurilor.
O alta particularitate apare in ceea ce priveste pretul de rascumparare, care se stabileste dupa aceeasi tehnica (cursul unui titlu -; comision) ,particularitatea apare in ceea ce priveste marimea comisionului. El va fi mare cand plasamentul a fost facut pe o perioada scurta de timp si scade cand plasamentul a fost pe o perioada lunga.
Castig = Pret rascumparare -; Pret cumparare;
C/m+1 -; Comision -; C/m
Cluburile de afaceri: reprezinta o asociatie cu sau fara personalitate juridica de 30—40 persoane care convin sa cotizeze periodic, de regula lunar ,cu o suma de bani, care sunt investiti mai departe pe piata de capital in actiuni si obligatiuni.Rolul cluburilor de afaceri este de a initia publicul lor in tehnicile bursiere, de a majora investitiile facute de acestia si respectiv de a diminua incidenta riscului asupra plasamentelor.
Pe piata in afara BA mai exista si o serie de institutii financiare numite societati financiare care actioneaza in sfera serviciilor sau ofera publicului nebancar o serie de produse financiare noi, moderne.
Societatile financiare pot desfasura operatiuni ca:
-leasing si factoring;
-emiterea de garantii;
-gestiunea mijloacelor de plata.
Sistemul bancar romanesc: Dupa 1990 SBR a fost supus unui porces de reforma si restructurare, care s-a desfasurat atat la nivelul sistemului in ansamblul sau cat si la nivelul bancilor membre ale sistemului.
Astfel SBR a fost situat pe doua nivele:
-BNR cu functiuni de BC;
-Banci comerciale numite societati bancare.
A fost inlaturata specializarea si monopolul sectorial, bancile comerciale ce existau in 1990 devenind universale. A fost adoptata o legislatie moderna ce a permis cresterea numarului de banci, iar pe de alta parte diversificarea operatiunilor si serviciilor bancare.
Prin adoptarea unei legi privind privatizarea societatilor bancare -; 2 banci au fost privatizate urmand ca in viitorul apropiat procesul sa continue, sa se reduca prezenta statului in activitatea bancara si de aici aparitia unor dezechilibre.
BNR: activitatea ei e reglementata prin legea 101/1998 privind statutul BNR in care se precizeaza ca este institutie de stat, capitalul ei apartine integral statului.
Actul precizat: principalele atributiuni ale BNR:
1.-stabilirea politicii monetare -; utilizand in acest caz instrumente cunoscute ca rata dobanzii, rezerve minime obligatorii, politica de piata libera;
2.-emisiunea monetara: singura institutie emitenta de moneda metalica si bilete de banca. Pune in circulatie numerarul dupa un grafic elaborat de ea si pastreaza fondul de rezerva.
Emisiunea monetara a BN e un pasiv si e acoperita din rezerva internationala a Romaniei; portofoliul de investitii reprezentand credite acordate statului, credite acordate bancilor comerciale si titlurile de valoare de genul cambiilor si biletelor la ordin detinute in portofoliu.
3.-operatiuni cu societatile bancare: BNR deschide conturi pentru societatile bancare, efectueaza plati din contul acestora, acorda credite societatilor bancare pe termen de maxim 90 de zile, le supravegheaza activitatea.
4.-operatiuni cu trezoreria statului: BNR pastreaza in evidenta proprie -; contul general al trezoreriei statului pentru care face plati din incasari.Actioneaza ca agent al statului prin plasarea pe piata a titlurilor statului .
-crediteaza statul in limita a 7% din veniturile bugetare ale exercitiului precedent fara a depasi de 2 ori capitalul social + fondul de rezerva al BNR.
-operatiuni valutare: stabileste politica valutara ,cursul de schimb al monedei nationale, reprezinta statul in relatiile monetare internationale ,reglementeaza activitatea valutara, pastreaza ……. valutara a Romaniei (aur, valute efective si in cont, active de rezerva precum DST-urile emise de FMI in contul Romaniei si drepturile Romaniei de a efectua trageri de la FMI, efectele publice emise de alte state exprimate in valuta, hartiile de comert exprimate in valuta: cambii e.t.c.)..
Conducerea BNR e realizata de Consiliul de Administratie format din 9 membrii, alesi de Parlament pe un mandat de 6 ani ce poate fi …..
Conducerea executiva e realizata de guvernator care e si presedinte al Consiliului de Administratie.
Capitalul social BNR e de 100 mld lei.


Rolul consiliului superior bancar in consolidarea bancilor


Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2017 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite