I. OBIECTIVUL LUCRARII

Lucrarea isi propune sa prezinte ambalarea ca si etapa a procesului de productie si marketing, precum si unele aspecte economice din procesul de fabricare a ambalajelor din intreprinderea S.C. RONDOCARTON S.R.L. x3f2ft
Intreprinderea S.C. RONDOCARTON S.R.L., pe baza unei tehnologii moderne, produce carton ondulat si ambalaje, oferind consultanta in domeniul ambalarii.

II. AMBALAREA, ETAPA A PRODUCTIEI
SI MARKETINGULUI

II.1. DEFINIREA NOTIUNII DE AMBALARE SI PREAMBALARE

Istoria cartonului ondulat se intinde pe o perioada de peste 100 de ani, iar aparitia acestui material a fost impulsionata de nevoia unui nou tip de ambalaj superior celor existente pana atunci.
Hartia ondulata mecanic, intre doua valturi canelate, a fost obtinuta prima data in Anglia, in anul 1856 si a fost utilizata in premiera ca ambalaj de catre un american, in 1871. Cartonul ondulat propriu-zis a aparut in 1874, in America, cand s-a adaugat, prin lipire, un strat neted de hartie peste hartia ondulata.
La inceputul secolului XX, apar primele masini de carton ondulat, iar acest produs se impune in industria ambalajelor din America si Europa. In timp, productia de carton ondulat si ambalaje se dezvolta in ritm alert, largindu-se gama sortimentala si imbunatatindu-se calitatea acestui produs.
In tara noastra, cartonul ondulat s-a produs prima oara in anul 1957, in fabrica existenta la Ghimbav, localitate aflata la 10 km de municipiul Brasov. In anii urmatori, acest sector a cunoscut o dezvoltare importanta, cererea acestui produs pe piata fiind in continua crestere.
Odata cu dezvoltarea si diversificarea productiei de bunuri concomitent cu dezvoltarea comertului, are loc si diversificarea si dezvoltarea activitatilor de ambalare si implicit a productiei de ambalaje. La nivelul intregii planete, se considera ca aproximativ 99% din productia de marfuri se tranzactioneaza in stare ambalata.
Ambalajul este un sistem fizico-chimic complex, cu functii multiple, care asigura mentinerea sau, in unele cazuri, ameliorarea calitatii produsului caruia ii este destinat. Ambalajul favorizeaza identificarea produsului, inlesnind atragerea de cumparatori potentiali, pe care ii invata cum sa foloseasca, sa pastreze produsul si cum sa apere mediul inconjurator de poluarea produsa de ambalajele uzate sau de componentii de descompunere ai acestora.
Din punct de vedere comercial, ambalajul permite asigurarea in cele mai bune conditii a manevrarii, conservarii, depozitarii si transportului produselor. In ”Petit Robert” (1989), ambalajul este un “invelis din materiale si forme diferite in care se ambaleaza un produs pentru transport sau vanzare”. (Fratila R., 2001)
Institutul Francez al Ambalajului si Ambalarii propune urmatoarele definitii in “Petit glossaire de l’emballage”:
· ambalajul este obiectul destinat sa inveleasca sau sa contina temporar un produs sau un ansamblu de produse pe parcursul manevrarii, transportului, depozitarii sau prezentarii, in vederea protejarii acestora sau facilitarii acestor operatii;
· ambalarea reprezinta oparatia de obtinere a “primului invelis aflat in contact direct cu produsul”.
· Institutul din Marea Britanie furnizeaza trei directii in definirea ambalarii (Fratila R., 2001):
· sistem coordonat de pregatire a marfurilor pentru transport, distributie, vanzare cu amanuntul si consum;
· cale de asigurare a distributiei la consumatorul final, in conditii optime si cu costuri minime;
· functie tehnico-economica, care urmareste minimizarea costurilor la livrare.
In Romania, conform STAS 5845/1-1986, ambalajul reprezinta un “mijloc” (sau ansamblu de mijloace) destinat sa inveleasca un produs sau un ansamblu de produse, pentru a le asigura protectia temporara, din punct de vedere fizic, chimic, mecanic si biologic in scopul mentinerii calitatii si integritatii acestora, in decursul manipularii, transportului, depozitarii si desfacerii pana la consumator sau pana la expirarea termenului de garantie.
Tot in conformitate cu standardul amintit, ambalarea este definita ca fiind “operatie, procedeu sau metoda, prin care se asigura cu ajutorul ambalajului, protectie temporara a produsului”.
In contextul ambalarii se folosesc o serie de termeni, dintre care amintim materialul de ambalare, materialul de ambalaj, mediu de ambalare, produs de ambalat, preambalare, accesorii, materiale si operatii auxiliare ambalarii etc.
Semnificatia si corelatiile terminologiei privind ambalarea marfurilor, precum si succesiunea fazelor premergatoare ambalarii unui produs, sunt redate schematic in Figura II.1. reprezentand fazele ambalarii si terminologia folosita.

Preambalarea este operatia de ambalare a unui produs individual, in absenta cumparatorului, iar cantitatea de produs introdusa in ambalaj este prestabilita si nu poate fi shimbata decat prin deschiderea sau modificarea ambalajului.
Exista instructiuni de metodologie legala referitoare la prembalarea unor produse in functie de masa sau volum. Produsele care indeplinesc conditiile prevazute de lege vor fi insciptionate cu litera e, de inaltimea a cel putin 3 mm, plasata in acelasi loc cu masa si volumul nominal. Este interzisa tiparirea pe ambalaj a erorilor tolerate.
Valorile cantitatilor nominale sunt impuse prin lege, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei pentru fiecare categorie de produse.
Este interzisa, prin lege, producerea, importarea si comercializarea de ambalaje inselatoare.
Preambalajul inselator este preambalatul care creaza impresia ca are o cantitate mai mare decat cantitatea nominala. Se considera preambalat inselator daca peste 30% din volumul ambalajului nu este ocupat cu produs sau in cazul in care in pachet exista produs cu mai putin de 15% decat cantitatile prevazute de lege.
Toate preambalatele fabricate conform instructiunilor trebuie sa poarte urmatoarele inscriptii lizibile, care sa nu poata fi sterse:
· cantitatea nominala;
· o marca sau o inscriptie care sa permita identificarea ambalatorului sau a importatorului de preambalare;
· marca e, de cel putin 3mm, situata in acelati camp vizual cu cantitatea nominala. Aplicarea acestei marci garanteaza ca preambalatul indeplineste cerintele prevazute de instructiuni.
· verificarea preambalatelor se face prin esantionare in doua etape: o verificarea continutului real al fiecarui preambalat din esantion; o verificarea mediei continutului real al preambalatului din fiecare esantion.
· pentru fiecare din aceste verificari exista doua planuri de esantionare;
· un plan pentru verificarea nedestructiva, care nu implica deschiderea ambalajului;
· alt plan pentru verificarea distructiva, care implica deschiderea ambalajului.
Din motive economice, verificarea distuctiva este limitata la minimum necesar.
Un lot este constituit din preambalate cu aceeasi cantitate nominala, aceeasi sarja de productie, ambalat in acelasi loc. (Pop L., 2002)

II.2. CLASIFICAREA AMBALAJELOR

In ultimele decenii ambalajele s-au diversificat mult, atat din punct de vedere al materialelor din care acestea sunt facute, cat si din punct de vedere functional.
Ambalajele se clasifica in functie de mai multe criterii, care sunt utilizate frecvent in practica:
- dupa materialul folosit in confectionarea ambalajelor:
· ambalaje din hartie si carton;
· ambalaje din sticla;
· ambalaje din metal;
· ambalaje din materiale plastice;
· ambalaje din lemn, inlocuitori din lemn si impletituri;
· ambalaje din materiale textile;
· ambalaje din materiale complexe.

- dupa sistemul de confectionare:
· ambalaje fixe;
· ambalaje demontabile;
· ambalaje pliabile.

- dupa tip:
· plicuri;
· pungi;
· plase;
· lazi;
· cutii;
· flacoane;
· borcane etc.

- dupa domeniul de utilizare:
· ambalaje de transport;
· ambalaje de desfacere si prezentare.

- dupa specificul produsului ambalat:
· ambalaje pentru produse alimentare;
· ambalaje pentru produse nealimentare;
· ambalaje pentru produse periculoase;
· ambalaje individuale;
· ambalaje colective.

- dupa gradul de rigiditate:
· ambalaje rigide;
· ambalaje semirigide;
· ambalaje suple.

- dupa modul de circulatie al ambalajului:
· ambalaje refolosibile;
· ambalaje nerefolosibile -; tip pierdut.

- dupa sistemul de circulatie:
· sistem de restituire a ambalajelor;
· sistem de vanzare -; cumparare a ambalajelor.

- dupa sistemul de confectionare:
· ambalaje fixe;
· ambalaje demontabile;
· ambalaje pliante.

- dupa caile de transport:
· ambalaje pentru transport terestru;
· ambalaje pentru transport fluvial-maritim;
· ambalaje pentru transport aerian.

- dupa destinatie:
· ambalaje pentru piata externa;
· ambalaje pentru piata interna.

Exista o preocupare chiar si la nivel de foruri internationale, cum ar fi: Organizatia Internationala de Standardizare, Federatia Europeana pentru Ambalare, pentru clasificarea si standardizarea ambalajelor.

II.3. MATERIALE UTILIZATE PENTRU CONFECTIONAREA AMBALAJULUI

Diversitatea materialelor folosite pentru ambalarea produselor este foarte mare.
Privit din punct de vedere tehnic, ambalajul marfurilor este alcatuit dintr-un ansamblu de materiale destinat protectiei calitatii si integritatii produselor, facilitarii operatiilor de circulatie a marfurilor. De asemenea, calitatea produselor este influentata de calitatea ambalajului prin fapul ca un ambalaj necorespunzator poate atrage dupa sine deprecierea produsului, adica sa contribuie la diminuarea calitatii lui.
Daca privim ambalajul ca un produs finit oarecare, avand o destinatie precizata, in el se pot identifica cheltuieli cu materiile prime si cheltuieli de obtinere.
Alegerea materialului folosit pentru ambalaje depinde de mai multi factori dintre care am putea aminti (Sraum G., 1996):
§ caracteristicile produsului ce urmeaza a fi ambalat;
§ domeniul de utilizare a ambalajului;
§ marimea factorilor care pot actiona asupra produsului pe timpul manipularii, transportului si al depozitarii;
§ tehnica de ambalare utilizata;
§ destinatia produsului;
§ nivelul de dezvoltare si puterea economica, etc.

Materialele celulozice
Ambalajele din materialele celulozice detin ponderea principala in totalul ambalajelor. In functie de perioade si de tari, se inregistreaza sensibile fluctuatii. Materialele care pot in viitor sa ia locul ocupat de materialele celulozice sunt materialele plastice.
Dintre materialele celulozice utilizate pentru confectionarea diferitelor tipuri de ambalaje amintim: hartia, cartonul si mucavaua.
Cartonul pentru ambalaje poate fi:
1. carton duplex -; este format din doua straturi diferite de material fibros, unite in stare umeda prin presare. Cartonul duplex se fabrica in doua tipuri:
· tipul E - pentru ambalaje care se imprima prin procedeul ofset. De aceea stratul superior (fata 1) este fabricat din pasta chimica inalbita a carei culoare alba si netezire permit imprimarea ofset;
· tipul O (obisnuit) - pentru alte ambalaje, confectii si lucrari poligrafice

2. cartonul triplex -; este format din minim trei straturi diferite de material fibros, unite in stare umeda prin presare. Cartonul triplex are o rezistenta mare la plesnire, utilizat in special pentru ambalaje de transport si grupare si mai putin pentru ambalaje de desfacere -; prezentare.

3. cartonul ondulat -; este format din unul pana la patru straturi netede si unul sau trei straturi ondulate din hartie inferioara sau superioara de ambalaj, unite intre ele printr-un adeziv. Se obtine astfel un obiect de tip sandwich usor si stabil. Elementul de baza este obtinut prin asocierea, prin lipirea, a unui strat plat cu un strat ondulat. Acoperirea unui astfel de element sau a mai multor elemente suprapuse de obicei, marimea ondulelor folosite este diferita cu un strat plat determina obtinerea cartoanelor ondulate cu unul, doua sau trei straturi de ondule. Cartonul ondulat are o rezistenta si o elasticitate buna.

Materialele auxiliare pentru producerea ambalajelor
Numarul acestora este foarte mare: coloranti, pigmenti, cerneluri, adezivi, etc. Aceste materiale influenteaza calitatea ambalajelor, atribuindu-le calitati estetice si functionale.
Un alt material auxiliar utilizat de aceasta data pentru consolidarea, adica cresterea rezistentei ambalajelor sunt benzile de balotare si adezivii.
O alta grupa o constituie materialele pentru amortizare si protectie impotriva socurilor. Aceste materiale protejeaza impotriva socurilor, a frecarilor si in unele cazuri chiar pentru rigidizarea ambalajelor. Dintre materialele noi de amortizare putem aminti: cartonul ondulat, lana minerala, materialele expandate si cele cu bule de aer.
O ultima grupa de materialele auxiliare o constituie lacurile si vopselele. Acestea, pe langa contributia care o au la cresterea rezistentei ambalajelor la actiunea factorilor atmosferici, maresc rezistenta la coroziune, la razele solare, la schimbarile de temperatura etc.

II.4. FACTORII CARE DETERMINA ALEGEREA AMBALAJULUI

Ambalajul este o componenta esentiala a activitatii comerciale, fiind subordonat marfii si deservind consumatorul. Sortimentele de produse nou aparute pe piata, modernizarea conceptiei si a tehnicilor comerciale aduc in discutie diversificarea ambalajelor in paralel cu cresterea exigentelor fata de acesta.
Pentru ca ambalajul sa indeplineasca functiile sale, la alegerea lui trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte (Fratila R., 2001; Biro A., 1998):
- proprietatile produsului care trebuie ambalat:
· natura, dimensiunea, masa, forma produsului, numarul de unitati de produs dintr-un ambalaj;
· interactiunile de ordin fizic si chimic ce pot apare intre produs si ambalaj (respectiv incompatibilitatile);
· fragilitatea produsului, sensibilitatea la factori mecanici si de mediu (prin miros, agenti chimici, umiditate);
· importanta si valoarea produsului, care determina masuri de siguranta in plus impotriva unor posibile furturi sau deteriorari intentionate.

- conditii de transport, manipulare si depozitare:
· numarul operatiilor de incarcare-descarcare;
· tipul mijloacelor de transport folosite: auto, feroviar, naval;
· durata operatiilor de manipulare;
· durata stocarii;
· locul vanzarii.

- metoda de ambalare, tipul si functiile ambalajelor:
· in functie de modul de vanzare: autoservire sau servire de catre personalul angajat;
· in functie de scopul ambalarii: pentru transport sau desfacere;
· modul de inchidere;
· modalitatea si tipul inscriptionarii.
· materialul de ambalaj folosit (caracteristici, proprietati);
· rezistenta la socuri termice;
· rezistenta la presiuni mari;
· posibilitatea de protejare contra prafului.

- valorificarea economica a ambalajului:
· costul ambalajului;
· existenta posibilitatii de recuperare a ambalajului si eventual refolosire;
· valoarea de recuperare.

La fel ca si in cazul altor produse si pentru ambalaje s-a impus introducerea standardizarii care permite rationalizarea productiei si comercializarii ambalajelor. Principalele cerinte ce trebuie sa le indeplineasca un ambalaj vor fi specificate in standarde.
Cu cat ambalajul indeplineste mai multe din cerintele enumerate mai sus, cu atat el va fi mai util, iar cheltuielile pentru utilizarea lui pot fi recuperate.

II.5. METODE SI TEHNICI DE AMBALARE

Odata cu dezvoltarea societatii si implicit a proceselor de productie s-a dezvoltat si industria de ambalaje. Se cauta ca prin procedee noi sa se ajunga la o mai buna realizare a functiilor ambalajelor. Totodata, se urmareste cresterea productivitatii muncii, atat la confectionarea ambalajelor, cat si la ambalarea produselor.
Ambalarea se poate face pe linii semiautomate sau automate de mare productivitate, ce pot realiza formarea ambalajelor, desfacerea lor, umplerea si inchiderea lor.
Ambalajul si produsul formeaza un sistem, de aceea metodele de ambalare trebuie sa tina seama de relatiile de interdependenta ce se stabilesc intre elementele componente ale sistemului. Tendintele actuale remarcate in conceptia ambalajelor si a metodelor de ambalare sunt:
· reducerea consumului de materii prime, materiale si energie;
· cresterea duratei de conservare a produselor;
· sporirea performantelor ambalajelor prin combinarea materialelor de confectionare;
· facilitarea reintegrarii in mediu a ambalajelor in etapa post-consum.

Metoda de formare a ambalajului se adopta in functie de materilului celulozic folosit, tratat sau netratat, sau in functie de posibilitatea de inchidere prin termosudare, prin lipire sau pliere.
Metodele si tehnicile de ambalare a produselor oferite de Rondocarton sunt:
Ambalarea colectiva -; aceasta metoda se foloseste pentru ambalarea intr-un singur ambalaj a mai multor produse. Aceasta metoda usureaza mult manipulare si transport produselor, ajutand la paletizarea acestora. Metoda poate fi utilizata cu succes si pentru produsele alimentare de uz curent (zahar, faina, orez, malai etc), precum si pentru ambalarea unor produse deja preambalate.
Ambalarea portionata - ambalajul portionat este acela al carui continut se consuma o singura data. Aceste ambalaje pot fi plicuri, cutii, tavite etc. Astfel, se pot ambala atat produsele perisabile (produsele lactate, carne, fructe), cat si cele neperisabile (biscuiti, napolitane, cafea etc).
Ambalarea in cutii de carton se realizeaza in trei etape, indiferent de complexitatea masinilor folosite:
· formarea sau deschiderea ambalajului pliat -; materialul poate fi sub forma de banda sau carton desfasurata de pe o bobina, bucata de carton croita corespunzator dimensiunilor si formei ambalajului sau chiar o cutie de carton deja formata, care se afla in stare pliata;
· umplerea ambalajului;
· inchiderea -; inchiderea bazei cutiei se face, in cele mai multe cazuri, inaintea umplerii, exista insa produse rigide, care se pot introduce mai intai in cutie si apoi aceasta se inchide la ambele capete.
Pot exista si operatii secundare: imprimarea codului produsului, introducerea de hartii cu indicatii legate de produs sau obiecte de reclama, etc. care se realizeaza pe parcursul procesului de ambalare.

Ambalarea in cutii de carton se face pe linii manuale, semi-automate sau automate, in functie de modul in care se introduce produsul in ambalaj. Astfel, daca introducerea produsului in ambalaj se face de catre masina, chiar daca alimentarea dispozitivului de incarcare se face manual, sistemul se considera automat. Daca insa, introducerea produsului in ambalaj se face manual, iar celelalte operatii se fac automat, atunci sistemul se considera semi-automat.
Sunt mai multi factori de care trebuie sa se tina seama la alegerea liniei de ambalare. Acestia se refera la:
· utilajul folosit la ambalare;
· productia care trebuie realizata;
· dimensiunea ambalajelor ce trebuie formate;
· frecventa schimbarilor ambalajului;
· spatiul necesar montarii liniei.
· modificarile probabile ale produsului, influenteaza alegerea materialului de ambalare folosit (de exemplu, produsul trebuie ambalat in materiale cu ridicate proprietati de bariera la arome, grasimi etc.).

II.6. FUNCTIILE SI IMPORTANTA AMBALAJELOR

Importanta ambalajului este evidentiata de principiile pe care acesta trebuie sa le indeplineasca pe parcursul circuitului strabatut de produs intre furnizor (producator) - distribuitor - reteaua comerciala en detail - consumator final. Ambalajul poate avea o importanta minora, cum este in cazul materialelor de constructii sau o importanta majora, cum este in cazul produselor alimentare, farmaceutice, cosmetice, etc.
Ambalarea trebuie analizata sub doua aspecte:
- fizic -; ca protectie a produsului;
- psihologic -; ca instrument promotional.
In ultimii ani, siguranta produsului dar si a consumatorilor a devenit o functie foarte importanta a ambalajului. Exista produse care se deschid greu, purtand mentiunea: “A nu se lasa la indemana copiilor!”. Dupa anii ’80, cand a existat teama fata de produsele periculoase la care se putea ajunge usor, majoritatea producatorilor de medicamente si alimente au inceput sa ambaleze produsele in cutii greu de deschis. (Kotler P., 1998)
Intr-o economie de piata, cu o concurenta acerba, ambalajele sunt elemente de promovare a produselor prin grafica si eticheta. Se considera azi ca imaginea este limbajul universal, inteles de locuitorii din orice parte a planetei.
Calitatea produselor este influentata de calitatea ambalajului. Un ambalaj necorespunzator poate conduce la deprecierea produsului.
Un ambalaj ideal trebuie sa indeplineasca mai multe cerinte, reprezentate grafic in Figura II.2 (Fratila R. 2001):
Ø sa protejeze produsul;
Ø sa prezinte caracteristicile tehnice care sa favorizeze operatiile de circulatie tehnica;
Ø sa fie usor, comod si totodata prin modul in care este conceput sa fie usor de recunoscut;
Ø sa atraga atentia cumparatorului in mod spontan;
Ø sa sugereze o idee precisa despre produs;
Ø sa prezinte calitatile produsului.

Functiile ambalajelor sunt in legatura cu produsele ce se ambaleaza, metodele de ambalare si transport, de locul de depozitare etc.
Conservarea si protectia proprietatilor produselor insa, este considerata functia de baza a unui ambalaj si se refera la mentinerea in parametrii calitativi initiali a produsului ambalat.
Principalele functii ale ambalajelor sunt: a) functia de protectie; b) functia de rationalizare; c) functia de reclama si promovare a vanzarilor (funtia de marketing).

a)Functia de protectie
Ambalajul trebuie sa asigure pastrarea tuturor parametrilor calitativi ai produselor. Pe timpul transportului, manipularii, depozitarii produselor sunt supuse unor serii de solicitari mecanice (tractiune, frecare, lovituri, caderi, trepidatii, vibratii etc.). In aceste conditii ambalajele trebuie sa fie capabile sa preia aceste solicitari, protejand produsul.
Functia de protectie se rezuma a trei aspecte particulare dupa cum urmeaza (Fratila R 2001):
· protejarea produsului de actiunea unor factori interni si externi;
· protejarea mediului inconjurator impotriva caracterului toxic al unor produse;
· pastrarea intacta a calitatii marfii la contactul direct produs ambalaj (evitarea influentarii negative de catre ambalaj a calitatii produsului).
Factorii de mediu (temperatura, radiatiile infraosii si ultraviolete, socurile mecanice, particulele de praf, microorganismele, insectele, rozatoarele, diverse gaze, umiditatea relativa a aerului) pot actiona direct asupra produselor ambalate si/sau indirect, prin facilitarea actiunii unor factori interni (Biro A., 1998)
Factorii interni (compozitia chimica a produselor, aciditatea, microorganismele) actioneaza atat asupra produselor, cat si asupra ambalajelor sau a mediului inconjurator prin reactii chimice, biochimice sau electrochimice (Biro A., 1998).
La alegerea materialului din care este confectionat ambalajul se tine seama de:
· natura produsului care urmeaza sa fie ambalat (stare de agregare, proprietati fizico-chimice, biologice);
· chimismul propriu (alegerea unor materiale pentru ambalare care sa fie inerte chimic fata de produs si mediu);
· tehnologia aplicata la ambalare (pasteurizare, sterilizare, congelare).
Functia de protectie este deosebit de importanta in cazul ambalajelor de transport, precum si in situatia in care produsele care fac obiectul ambalarii sunt alimente sau produse periculoase pentru sanatatea organismului uman sau pentru mediul inconjurator.
In cazul cartonului ondulat, prezenta concomitenta a proprietatilor rigide si elasitice face posibila obtinerea unui ambalaj suficient de rigid, dar si elastic, protejand foarte bine produsul ambalat.

b)Functia de rationalizare
Rationalizarea si promovarea unor ambalaje tipizate, modulare, care sa faciliteze operatiile de manipulare, transport si depozitare, utilizarea unor materiale de amortizare si fixare, sunt aspecte care demonstreaza functia de rationalizare a ambalajelor.
Importanta acestei functii reiese din faptul ca in timpul manipularii, sistemul marfa -; ambalaj, este supus la aproximativ 30-40 operatii care, in functie de caz, pot ridica cheltuielile cu 15-40% din costul produselor ambalate. De aici reiese ca operatiile din circuitul tehnic al marfurilor trebuie rationalizate si tipizate, prin varianta de paletizare-containerizare in functie de: sistemul de ambalare, volumul marfurilor manipulate, mijloacele de transport folosite (pentru distante mici sau mari), respectiv modul si locul de depozitare. (Fratila R., 2001)
Manipularea poate fi inlesnita prin intermediul ambalajului daca acesta are o forma, un volum si niste accesorii care sa permita prinderea cu mana sau cu un utilaj specializat. De asemenea, ambalajul trebuie proiectat in asa fel incat sa se asigure securitatea maxima a operatorilor si stabilitatea optima pe timpul manipularii. Se folosesc in acest scop materiale auxiliare de amortizare, ancorare si fixare.
Aceasta functie devine din ce in ce mai importanta, din mai multe motive: cresterea volumului marfurilor manipulate si transportate, diversificarea mijloacelor de transport. Atentia acordata este deosebita atat la nivel de unitati economice, cat si la nivelul unor organisme internationale. (Organizatia mondiala pentru ambalaje W.P.O. -; Organizatia internationala de standardizare, Federatia europeana pentru ambalaje etc.)

c)Functia de reclama si de promovare a vanzarii (functia de marketing)
Ambalajul are o importanta functie de comunicare la prezentarea si desfacerea produselor.
Intrucat majoritatea produselor se vand ambalate este evident ca ambalajul are si un dublu rol de promotor al vanzarii si de purtator al informatiei catre consumator. Ambalajul reprezinta o interfata cu care consumatorul vine in contact direct, de aceea ambalajul trebuie gandit pentru a atrage cumparatorii si pentru a declansa actul de cumparare. De aceea, ambalajul a fost denumit si "vanzator mut" al produsului, pornind de la urmatoarele considerente:
· identifica si prezinta produsul si producatorul/distribuitorul;
· stimuleaza si atrage atentia cumparatorului;
· informeaza consumatorul asupra nivelului caracteristicilor de baza ale produsului;
· comunica date legate de modul de utilizare a produsului si a naturii ambalajului .

Ambalajul poate contribui la diversificarea sortimentala, aprecierea calitativa a marfurilor si nu in ultimul rand ca factor psihologic care actioneaza asupra cumparatorilor potentiali. Pentru aceasta, este important ca ambalajele sa prezinte produsul fara a induce in eroare cumparatorii prin creerea unor confuzii in legatura cu produsul sau marca. Ambalajul trebuie sa atraga atentia consumatorilor si sa prezinte clar produsul si modul lui de intrebuintare, inchiderea ambalajului, sa prezinte modul de inlaturare a ambalajului dupa utilizarea produsului (se returneaza, se recicleaza).
Elementele care contribuie la realizarea functiei de promovare a vanzarilor si informare a consumatorului pe care o au ambalajele sunt: modul de confectionare, sistemul de marcare si etichetare, dar mai ales estetica ambalajului, adica aspectele referitoare la forma, culoarea si armonia cromatica, grafica ambalajului. Aceste elemente trebuie armonizate pentru a atrage atentia cumparatorului.
Ambalajul trebuie sa asigure un impactul vizual pozitiv. Astfel, pentru a avea sansa de a fi cumparat de consumator, un produs trebuie mai intai sa fie vazut si sa poata fi reperat din ansamblul produselor care ocupa raftul.
In privinta decorului ambalajului, trebuie sa se tina seama de:
· importanta acordata numelui sau marcii, ilustratiilor, graficii;
· informatiile care trebuie precizate: modul de folosire, compozitia;
· elementele fundamentale de recunoastere si de identificare care trebuie pastrate in cazul reinnoirii unui ambalaj.
Ambalajul trebuie sa asigure consumatorului posibilitatea de a identifica produsul si de a-l recunoaste, chiar fara a-i citi numele. Aceasta functie este asigurata prin folosirea unor coduri de culori sau a unor elemente distinctive de grafica. Este importanta identificarea si recunoasterea produsului, deoarece adeseori marcile de prestigiu sunt obiectul imitarii sau al contrafacerii (Foltean F., 2001)
Ambalajul reprezinta un vector de informare util pentru consumator privind: modul de folosire, regulile de utilizare, compozitia produsului si indicatiile obligatorii privind datele limite de utilizare.
Pentru produsele agroalimentare vandute prin autoservire, ambalajul de prezentare reprezinta singura legatura intre client si produs. Din aceasta cauza, ambalajul trebuie sa indeplineasca insusiri (stil, ingeniozitate) care sa-i confere putere de promovare vanzatorului.
Forma de prezentare a marfii are aproape aceeasi importanta ca si produsul in sine, deci caracteristicile estetice ale ambalajului trebuie considerate ca si elemente strategice ale societatilor producatoare cu o importanta din ce in ce mai mare. Ambalajul trebuie sa convinga consumatorul de calitatea produsului. Forma, culoarea si grafica ambalajului, realizate in conditii optime au influente psihologice deosebite asupra potentialilor cumparatori. O culoare poate atrage atentia cumparatorului, grafica conduce la o identificare usoara a produselor si la o popularizare a caracteristicilor merceologice a marfurilor, pe cand forma contribuie la eliminarea uniformismului si monotonia sortimntala. De asemenea, apare ca o cerinta la ambalaje si comoditatea in utilizare, determinata de forma lor care permit o manuire usoara, sa poata fi deschis cu usurinta, de cantitatea de produs continuta, de raportul dintre masa ambalajului si a continutului.

II.7. FACTORII CARE AU CONTRIBUIT LA CRESTEREA ROLULUI AMBALAJULUI CA INSTRUMENT DE MARKETING

Factorii care au contribuit la cresterea rolului ambalarii sunt (Kotler. P, 1997):
· autoservirea a determinat producatorii sa acorde atentie ambalajului, acesta trebuie sa:
- sa atraga atentia;
- sa prezinte carcateristicile produsului;
- sa produca increderea consumatorului;
- sa protejeze produsul fata de factorii de mediu;
- in general sa produca o impresie favorabila.
· afluenta consumatorilor care sunt dispusi sa plateasca ceva mai mult pentru comoditatea, aspectul, siguranta si prestigiul unui ambalaj bun si usor de manipulat;
· posibilitatea de a promova imaginea firmei si a marcii cu ajutorul ambalajelor;
· posibilitatea de imbunatatire si innoirie a ambalajului datorita aparitiei unor materiale cu proprietati tehnice si estetice noi, ca si consecinta a dezvoltarii stiintei si tehnologiei.
· industria de ambalaje a devenit o industrie de sine statatoare, care ofera numeroase locuri de munca si satisfactii angajatilor sai

II.8. APRECIEREA ECONOMICA A AMBALAJELOR - INDICATORI ECONOMICI

Din punct de vedere economic, ambalajul poate fi considerat ca un produs finit pentru care s-au cheltuit sume de bani in obtinerea si fixarea destinatiei. In comert ambalajele au un regim special de circulatie si recuperare in vederea refolosirii lor.
Pentru urmarirea circulatiei si a eficientei folosirii ambalajelor s-au fundamentat o serie de indicatori care se pot grupa in cinci categorii (Biro A., 1998):
· indicatori spatiali;
· indicatori de masa;
· indicatori de consum de materiale;
· indicatori de productivitatea muncii la operatiile de preambalare;
· indicatori de apreciere a costului.
Astfel, eficienta economica a ambalajelor se poate urmari din faza de proiectare a lor si pana la iesirea lor din folosinta.

INDICATORI SPATIALI
Indicatorii spatiali reflecta gradul de ocupare a spatiului, informatie importanta la transport si depozitare.

1. volumul util -; are valoare mai buna cu cat este mai mare (Vu);

Vu=Vi/Vg*100 (%)

2. volumul de depozitare -; are valoare mai buna cu cat este mai mic (Vd);

Vd=Vp/Vg*100 (%)

3. gradul de paletizare -; are valoare mai buna cu cat este mai mare (Gp);

Gp=Aa/Ap*100 (%)

4. suprafata interioara a ambalajului raportata la masa produsului ambalat -; are valoare mai buna cu cat este mai mic (Sm);

Sm=Ai/Mp*100 (dm2/kg)

5. suprafata exterioara a ambalajului raportata la numarul de probe din ambalaj -; are valoare mai buna cu cat este mai mic (Sp).

Sp=Ae/Np*100 (dm2/buc)

Vi -; volumul interior al ambalajului, in dm3;

Vg -; volumul de gabarit al ambalajului in stare montata, in dm3;
Vp -; volumul ambalajului in stare pliata sau demontata, in dm3;
Aa -; aria portiunii acoperite a paletei de transport de catre baza ambalajelor, in m2;
Ap -; aria platformei superioare paletei, in m2;
Ae -; aria exterioara a ambalajului, in dm2;
Ai -; aria interioara a ambalajului;
Mp -; masa produsului ambalat, in kg;
Np -; numarul unitatilor de produs cuprinse in ambalaj, in buc.

INDICATORI DE MASA
Indicatorii de masa ne permit compararea ambalajelor din punct de vedere al masei lor:
1. masa amblajelor raportata la volumul interior -; Mv este mai buna cu cat valoarea indicata e mai mica;

Mv=Ma/Vi (kg/dm3)

2. masa ambalajului raportata la masa produsului -; Mm este mai bun cu cat valoarea indicata este mai mica ;

Mm=Ma/Np*100

3. masa ambalajului raportata la numarul de produse dintr-un ambalaj -; Mn este mai buna cu cat valoarea lui este mai mica;

Mn=Ma/Np (kg/buc)

4. masa ambalajului raportata la masa bruta ambalaj si continut -; Mmb este mai buna cu cat valoarea lui este mai mica.

Ma -; masa ambalajului.

INDICATORI DE CONSUM
Indicatorii de consum ne ofera posibilitateaa compararii diferitelor ambalaje in functie de consumul de materiale facut pentru obtinerea lor.

1. consumul de material raportat la volumul interior al ambalajului -; valoarea lui este mai buna cu cat este mai mica (Km);

2. consumul de material raportat la masa produsului ambalat -; valoarea lui este cu atat mai buna cu cat este mai mica (Kmp);

3. consumul de material raport la numarul produselor de ambalaj -; valoarea lui este mai buna cu cat este mai mica (Knp);

4. numarul de ambalaje necesare pe tone de produs -; valoarea lui este cu atat mai buna cu cat este mai mica (Nt).

Nc -; norma de consum

INDICATORI DE PRODUCTIVITATE A MUNCII LA OPERATIA DE AMBALARE
Acesti indicatori ofera posibilitatea compararii ambalajelor din punct de vedere al aptitudinii si usurintei cu care se efectueaza operatia:

1. masa produselor ambalate de un lucrator intr-un schimb -; este mai bun cu cat valoarea este mai mare (Pm);

2. volumul produselor ambalate de un lucrator intr-un schimb -; este mai bun cu cat valoarea este mai mare (Pv);

3. numarul de produse ambalate de un lucrator intr-un schimb -; este mai bun cu cat valoarea este mai mare (Pnp);

4. numarul de ambalaje umplute de un lucrator pe un schimb (Pna) -; este mai bun cu cat valoarea lui este mai mare;

Mps - masa produsului ambalat intr-un schimb, in kg/schimb;
Vps - volumul produsului ambalat intr-un schimb, in dm3/schimb;
Nps -; numarul de produse ambalate intr-un schimb, in buc/schimb;
Nas -; numarul de ambalaje umplute intr-un schimb, in buc/schimb;
D -; durata unui schimb in ore;
Ns -; numarul de lucratori al echipei din schimb, in oameni/schimb.

INDICATORI DE APRECIERE A COSTULUI
Indicatorii de apreciere a costului dau posibilitatea de a compara ambalajele tinand cont de cheltuielile totale de ambalaj si ambalare, avand in vedere numarul de circuite in cazul ambalajelor recuperabile.

1. cheltuieli totale de ambalaj si ambalare raportat la costul produsului de ambalat -; este mai bun cu cat este mai mic (Icp);

2. cheltuieli totale de ambalaj si ambalare raportat la masa produsului de ambalat -; este mai bun cu cat este mai mic (IMP);

3. cheltuieli totale de ambalaj si ambalare raportat la volumul interior al ambalajului -; este mai bun cu cat este mai mic(IVI).

Ca -; costul ambalajului propriu-zis, in lei;
Cm -; costul materialelor auxiliare de ambalare, in lei;
Cb -; costul operatiei de ambalare (in cazul ambalajelor refolosibile si costul reconditionarii), in lei;
Cp -; costul produsului continut in ambalaj, in lei;
N -; numarul minim de circuite prevazute a fi efectuate de ambalajul respectiv.

II.9. AMBALAREA SI MARCAREA CARTONULUI

Ambalarea cartonului se face in baloturi prinse in benzi de otel, fiind prezentata in Figura III.3
Marcarea se face in functie de grosimea colii si de greutatea acesteia, prin etichetare, indicandu-se:
· tipul hartiei folosite ca si materie prima;
· denumirea producatorului;
· formatul;
· numarul STAS;
· culoarea;
· greutatea balotului in kg/1000coli;
· pretul;
· data fabricatiei.
· coduri

Marcarea ambalajelor indeplineste mai multe functii:
· ajuta la identificarea produsului sau a marcii;
· ofera informatii referitoare la calitatea produsului;
· descrie produsul;
· ofera indicatii referitoare la utilizarea ambalajului;
· prin grafica sa face reclama produsului ambalat.

III: INTREPRINDEREA RONDOCARTON

III.1. PREZENTAREA GRUPULUI RONDO

1797 -; este fondat grupul Rondo Ganahl Aktiengesellschaft de catre Johann Joseph Ganahl in Feldkirch, Land-ul Vorarlberg (Vestul Austriei);
1911 -; incepe productia de hartie in fabrica din Frastanz/Feldkirch (actualul sediu central);
1954 -; incepe productia de carton ondulat in fabrica din Frastanz;
1961 -; punerea in functiune a unei noi masini de hartie la fabrica din Frastanz;
1962 -; punerea in functiune a noi fabrici de carton ondulat din Frastanz;
1971 -; are loc punerea in functiune a unei noi fabrici de carton ondulat din St. Ruprecht a.d. Raab, Steiermark, Austria unde se incepe productia de carton ondulat;
1994 -; cresterea capacitatii de productie a fabricii de hartie la 60.000 tone/an;
1995 -; punerea in functiune a noi fabrici de carton ondulat Rondo Hullamkartongyarto kft, din Budapesta, Ungaria;
1998 -; punerea in functiune a noi fabrici de carton ondulat din Apahida/Cluj, Romania;
2000 -; extinderea fabricii de carton ondulat din St. Ruprecht a. d. Raab, Stiria;
2001 -; extinderea fabricii de carton ondulat din Frastanz, Vorarlberg care produce hartie pentru carton ondulat pe baza de hartie reciclata 100%;
2002 -; inceperea lucrarilor de extindere a halei de prelucrare din Apahida cu 6500 mp, lucrari prevazute a se finaliza la mijlocul anului 2003.

In Figura III.1. este prezentata harta amplasarii fabricilor Rondo

III.2. PREZENTAREA INTREPRINDERII
SC RONDOCARTON SRL

Intreprinderea Rondocarton S.R.L. a fost infiintata in Februarie 1998 si face parte din grupul RONDO, care fabrica ambalaje si carton ondulat.
Sediul social al companiei este in satul Sannicoara, comuna Apahida, jud. Cluj, str.Aviatorilor nr.2a. Alegerea amplasamentului s-a facut dintre mai multe locatii, cea aleasa in final fiind cea care a intrunit cele mai multe apecieri pozitive la capitolele analizate: suprafata terenului disponibil, disponibilitatea vanzatorilor terenului pentru amplasament de a proceda la transferul de proprietate, apropierea de caile de transport rutiere si feroviare, posibilitatea de constructie a unei conexiuni de cale ferata proprie, calitatea si pretul fortei de munca, sprijin al autoritatiilor locale, etc. In Figura III.2 este prezentata intreprinderea S.C. Rondocarton S.R.L. din Apahida.
Capitalul social la 31 decembrie 1998 a fost de 33.265.400 mii Lei, valoarea acestuia crescand in mai multe etape si ajungand la 31.12.2002 la valoarea de 128.791.800 mii Lei (respectiv peste 8,5 mil USD).
Actionarii companiei sunt: compania austriaca Rondo Ganahl A.G., cu sediul in Austria, Landul Vorarlberg, 6820 Frastanz, Rotfarbweg 5, reprezentata prin dl. Dr. Günther Krametter, presedinte, care detine 99,97% din capitalul social si dl. Campean Teofil, cetatean roman, care detine 0,03% din capitalul social.
Obiectul de activitate al companiei este productia de carton ondulat si ambalaje din carton ondulat, precum si consultanta in domeniul ambalarii in carton ondulat.
Capacitatea de productie a acestei investitii este, la nivelul anului 2002, de:
· 50.000 tone de carton ondulat pe an;
· 35.000 tone de ambalaje/confectii din carton ondulat;

Majorarile succesive ale capitalului social s-au facut in anii 1998 si 1999, si au avut drept scop asigurarea fondurilor necesare pentru constituirea societatii, alegerea amplasamentului, cumpararea terenului necesar, avizare si proiectare investitie, plata avansului catre antreprenorul general. Lucrarile de constructii au inceput in luna noiembrie a anului 1998 si au continuat in ritm alert pe tot parcursul anului 1999, astfel incat de la jumatatea anului 1999 au inceput lucrarile de montaj pentru utilajul principal, adica linia de fabricare a cartonului ondulat, continuand apoi in lunile septembrie si octombrie cu montarea celorlalte linii de prelucrare si utilajele anexe.
Tot in cursul anului 1999 s-a semnat un protocol intre firma-mama si societatea din Apahida privind un imprumut de 2.500.000 EUR, pe o perioada de 10 ani, care sa asigure plata stocurilor de hartie si materiale auxiliare pentru primele 3 luni de activitate, luni in care societatea era lipsita de o constanta a platilor de la debitori pentru produsele livrate.
Livrarea produselor catre clienti se face utilizind atat mijloacele de transport feroviar, cat si rutier, accesul si zonele de manevra fiind facile si permitand un volum mediu de livrare de 200 tone produse pe zi. La final de an 2002 media livrarilor zilnice se situa la 100 tone.

3.2.1. MANAGEMENTUL SI PERSONALUL

Managementul companiei este asigurat pe trei nivele astfel:
Director general care este si administrator unic numit prin statut,
Director executiv numit si asistent al administratorului afacerii;
5 Manageri de linie / directori de departamente -; vanzari, productie, tehnic, asigurarea calitatii si financiar-contabil. In Figura III.3. este prezentata organigrma intreprinderii S.C. Rondocarton S.R.L.
Managementul companiei este asigurat de dl. Campean Teofil, administrator numit prin statut. Experienta manageriala a acestuia este: din 1989 pana in 1995 presedinte al Cooperativei „Arta Jucariilor“ din Cluj-Napoca, cunoscuta pentru ornamentele de pom de iarna pe care le produce si exporta in tarile occidentale si in special in Statele Unite;
In ceea ce priveste numarul de angajati ai societatii, acesta a evoluat de la 30 de persoane in 1999 la peste 195 la finalul anului 2002, egal impartiti ca provenienta intre mediul urban (Cluj-Napoca) si mediul rural (com. Apahida), fara o experienta profesionala relevanta in domeniu. Calificarea acestora s-a facut in ceea mai mare parte la locul de munca, deoarece in Romania exista sub zece societati cu profil de activitate asemanatoare. Mare parte din angajatii anului 1999 au urmat cursuri de calificare la fabricile din grupul Rondo in Ungaria si Austria si in anii urmatori, in etape si fara a perturba fluxul de productie, grupuri de persoane din departamentele societatii au urmat cursuri de perfectionare si transfer de know-how de la companiile-sora din grup, din toate departamentele: productie, tehnic si administrativ.
Pe parcursul anului 2001 a existat o scadere a numarului de angajati determinat de o scadere a comenzilor speciale care necesitau un volum mare de munca manuala, insa in a doua parte a anului numarul de persoane angajate a crescut datorita necesitatii de schimburi suplimentare pentru deservirea utilajelor de fabricatie precum si nevoia de personal pentru utilajele noi achizitionate: Stanta BOBST 2 si Peters Slotter.
Productivitatea muncii calculata la cifrele anului 2001 au adus societatii o cifra a vanzarilor de 2.234.140 mii Lei raportata la angajat . In anul 2000 acest indicator a fost de 1.375.314 mii Lei, ceea ce inseamna o crestere de 62,5% pentru anul 2001.

3.2.2. INVESTITII

Investitiile realizate pana la 31 decembrie 2001 s-au cifrat la peste 15 mil EUR si au constat in:
˜ construirea unei cladiri moderne pentru locatia proceselor de fabricare a cartonului ondulat, a prelucrarii acestuia in ambalaje din carton ondulat, depozitare si livrarea catre clienti. Punerea partiala in functiune a obiectivului a avut loc in 15 Octombrie 1999, suprafata construita este de aproximativ 12000 mp;
˜ o instalatie de fabricare a cartonului ondulat de fabricatie germana;
˜ linii de prelucrare a cartonului ondulat in vederea obtinerii ambalajelor din carton ondulat (2 utilaje de stantare, 5 utilaje de prelucrare in-line, 1 utilaj de caserare carton in doua straturi, alte utilaje anexe, etc.);
˜ presa de balotat deseurile rezultate din procesul de productie;
˜ presa de paletizat.

Marea majoritate a utilajelor si liniilor de prelucrare au fost achizitionate de noi, de la producatorii lor care au asistat la montajul in noua fabrica, finantarea lor facandu-se in sistem leasing, totalul finantarii in acest sistem fiind de peste 7 mil EUR.

Investitiile firmei in anul 2002 s-au ridicat la peste 1 mil EUR si au constat in:
˜ o instalatie de transport / paletizare automatizata a placilor din carton ondulat, de productie germana;
˜ o instalatie in-line de produs cutii pliante din carton ondulat, de productie suedeza (model EMBA 170);
˜ un motostivuitor pentru departamentul expeditie (tip LINDE);
˜ dezvoltarea retelei hard a departamentului administrativ.

Suma totala (inclusiv capitalul circulant necesar desfasurarii normale a activitatii organizatiei) pe care concernul austriac Rondo Ganahl A.G. o va investi in aceasta companie in anul 2003 va fi de aproximativ 15 mil EUR. Rondo Ganahl A.G. intentioneaza sa mareasca in cursul acestui an capitalul social al companiei la 7 mil EUR, restul de 8 mil va fi finantat printr-un credit pe care actionarul Rondo Ganahl A.G. il va acorda societatii.

3.2.3. FURNIZORI

Fiecare furnizor e specializat pe un anumit tip de materie prima.

· Materiale auxiliare pentru producerea ambalajelor:
Ø Hartie - mentionam ca furnizorii de hartie din tara reprezinta 5-10% din total, restul fiind din Austria si Ungaria:
- Furnizori din tara: - SC. Eco Paper SRL, SC.Celrom SRL
- Furnizori din Austria: - S.C. Hamburger A.G., S.C. Netting Dorfer, S.C. Rondo Ganahl SA
- Furnizori din Ungaria: - S.C. Dunapack

Ø Amidon din porumb - este folosit pentru cleiul care lipeste straturile de hartie din carton. Aprovizionarea se face de la societati din Romania cum ar fi: S.C.Amilum S.R.L., S.C.Agrana S.A.

Ø Borax - folosit la prepararea cleiului. Intra in compozitia cleiului ce lipeste straturile de hartie impreuna cu amidonul, lesia si apa. Aprovizionarea se face de la societati din Romania: S.C. Sanex S.R.L.

Ø Adezivi - Adezivii sunt folositi pentru asamblare (de exemplu lipirea cutiei). Aprovizionarea se face de la societati din Romania si Europa: S.C.Gluchim S.R.L., S.C.Henkel S.R.L.

Ø Lesie (NaOH) - este o solutie alcalina obtinuta prin dizolvarea in apa a sodei caustice sau prin fierberea in apa a cenusei din lemn. Aprovizionarea se face de la societati din Romania: S.C. Chim Compex SRL

Ø Vopsea -; este pe baza de apa, este o vopsea flexo-grafica. Aprovizionarea se face din Austria: SC. Druckfarben

· Dispozitive ajutoare
Ø Stante -; sunt dispozitive/matrice pentru taiere a cartonului dupa forma desfasurata neregulata a unei cutii. Aprovizionarea se face de la societati din Romania si Ungaria: S.C. Marbach SRL, S.C. Regala S.R.L., S.C.Techno-Laser S.R.L.

Ø Clisee - sunt folosite pentru tiparire in diverse culori a cerintelor de grafica si informatii scrise pe ambalajele de carton. Aprovizionarea se face din Romania: S.C. Carpatgraf S.R.L

· Piese de schimb pentru utilaje
Ø Piese pentru masinile de fabricare a cartonului -; Aprovizionarea se face de la societati din Germania: BHS Corrugated

Ø Piesele pentru masinile de prelucrare a cartonului in diverse produse (cutii, displays…) -; Aprovizionarea se face de la societati din Elvetia: Bopst SA, Elvetia

3.2.4. CONCURENTI

Productia de carton ondulat a fost in anul 2002 de 134.108 tone din care Rondocarton detine aproximativ 20 % ( 27.432 tone), in crestere fata de anul 2001 (cota pentru anul 2001 fiind de 17%).
Este demn de mentionat ca Rondocarton este lider pe piata ambalajelor de carton ondulat din Romania, cu o cota de 20%. Principalii competitori sunt:
· Dunapack -; Sf. Gheoghe cu 19,5%
· Ecopack -; Ghimbav, Brasov cu 17%
· Romcarton -; Bucuresti cu 11,45%
· Celrom - Tr.Severin cu 14,42%
· Vrancart - Adjud-Vrancea cu 16.28%.

III.2.5. DATE TEHNICE DE PRODUCTIE A CARTONULUI

3.2.5.1. MASINI SI UTILAJE FOLOSITE IN
FABRICAREA CARTONULUI

Tehnolgia moderna permite productia de ambalaje din carton ondulat de cea mai buna calitate. Fabrica deserveste clientii cu ambalaje executate la mare precizie si imprimate foarte bine, contribuind astfel la succesul produselor romanesti, atat pe piata interna, dar mai ales pentru export.
Toate fazele de producere a cartonului ondulat se realizeaza pe masina de carton ondulat BHS Corrugated. Aceasta masina are in componenta:
1. o parte umeda
2. o parte uscatoare
3. instalatii-anexe.

1. Partea umeda cuprinde: derulatorul, preincalzitorul, grupul de ondulare si grupul de lipire. a) Derulatorul realizeaza alimentarea continua cu hartie a masinii si permite tensionarea controlata si uniforma a benzii de hartie inainte de intrarea in grupul de ondulare. b) Preincalzitorul conditioneaza hartiile miez si capac prin cresterea controlata a temperaturii, pentru ca acestea sa se comporte corespunzator in procesul de ondulare si lipire. Transferul de caldura se realizeaza prin contactul direct al hartiei cu suprafata valturilor metalice, incalzite cu abur la 12-16 at. c) Grupul de ondulare reprezinta cea mai importanta parte a masinii de carton ondulat pentru ca de modul sau de actionare depind calitatea cartonului ondulat si productivitatea masinii. Fiecare grup de ondulare este dotat cu un pod de depozitare si transportare a cartonului tip II. Podul masinii permite grupului de lipire sa functioneze cu viteza diferita de cea a grupului de ondulare, in situatia alimentarii defectuoase a masinii cu hartie sau aparitiei unor discontinuitati de functionare. d) Grupul de lipire are rolul de a depune adeziv pe varful ondulelor cartonului tip II care soseste de la grupul de ondulare.

2. Partea uscatoare este alcatuita din: masa uscatoare, cutitele de taiere si dispozitiv ele de preluare a formatelor. a) Masa uscatoare se afla imediat dupa grupul de lipire, ea realizand contactul cu stratul de hartie capac, rezultand cartonul tip III sau tip V, dupa caz. Masa uscatoare are rolul de a indeparta excesul de umiditate din carton si de a consolida lipiturile incepute in grupurile de ondulare si lipire. b) Dispozitivele de taiere sunt reprezentate de: cutitul de debitare a marginilor cartonului, cutitul de taiere in lungime si cutitul de taiere transversala. c) Dispozitivele de preluare a formatelor sunt prevazute cu benzi incetinitoare, care dirijeaza placile de carton spre mesele de stivuire, dupa care acestea ajung pe o masa cu role, unde se alcatuiesc pachete de placi dintr-un numar prestabilit de formate. Pachetele de placi rezultate sunt apoi evacuate pe mesele de asteptare laterale, de unde, ulterior, sunt dirijate dupa necesitati.

3. Instalatiile-anexe cuprind: sistemul de alimentare cu abur si de evacuare a condensului, de alimentare cu energie electrica, de actionare-sincronizare, instalatia de ungere, de vacuum, de ventilatie, de preparare a cleiului de amidon etc.

Firma Rondocarton este dotata cu o masina de carton ondulat BHS Corrugated, 245 cm, masini de prelucrat carton ondulat care realizeaza imprimarea cu 4 culori, la o singura trecere. Capacitatea acestei masini este de 60.000 tone pe an, masina fiind prezentata in Figura III.4.
Sistemul computerizat de supraveghere operativa a procesului de productie confera o calitate ridicata si constanta produselor oferite de firma.

III.2.5.2. ALCATUIREA CARTONULUI ONDULAT

Cartonul se obtine prin imbinarea mai multor straturi de hartie pentru a rezulta un material de ambalaj cu rezistenta mecanica marita fata de hartie. Imbinarea se realizeaza prin suprapunere si presare in stare umeda sau lipire folosind diferite tipuri de adezivi.
Hartia folosita ca si materie prima pentru realizarea cartonului poate fi diferentiata dupa urmatoarele criterii:
- greutate/m2
- compozitie
Hartia poate sa aiba ca si materie prima hartie reciclata sau celuloza. Hartia care este facuta din hartie reciclata are o calitate mai proasta, iar cea care este facuta din celuloza este de o rezistenta mai mare. De exemplu, la realizarea ondulei din carton este nevoie de o cantitate mai redusa de celuloza, in timp ce la cartonul din capacul unei cutii e nevoie de un procent mai mare pentru a avea o rezistenta mai ridicata.
Pentru fabricarea cartonului ondulat se folosesc trei semifabricate:
- hartia strat ondulat (hartia miez)
- hartia strat neted (hartia capac)
- un adeziv (cleiul de amidon)
Dimensiunea rolelor de hartie -; poate fi de la 1,6m - 2,45m .Umiditatea trebuie sa fie constanta pe toata latimea hartiei si sa se incadreze in limita 6,5-8%.

Hartia strat ondulat (hartia miez)
Reprezinta componentul principal al structurii de rezistenta a cartonului ondulat, prin forma sinusoidala si punctele de legatura rigide cu straturile de hartie netede.
Cantitatile cele mai mari de hartie miez se fabrica cu mase cuprinse intre 110-175gr/m2; hartia cu peste 175gr/m2 se fabrica in cantitati reduse, iar tipurile cu mase peste 200gr/m2, cu totul exceptional. Odata cu cresterea masei se imbunatatesc caracteristicile de rezistenta ale hartiei, precum si a cartonului ondulat.
Principala caracteristica de rezistenta a hartiei miez este rezistenta la aplatizare a ondulelor, masurata prin intermediul valorii CMT
CMT-Corrugated Medium Test- reprezinta indicatorul rezistentei potentiale a cartonului ondulat.
Cobb- reprezinta indicatorul rezistentei hartiei la penetrarea apei.
Hartia miez este de trei tipuri:
- Fluting
- Kemifluting
- Wellenstof

Caracteristicile celor trei tipuri de hartie miez sunt prezentate in Tabelul III.1 Tabelul III.2 si Tabelul III.3

Hartia strat neted (hartia capac)
Principalii factori care influenteaza calitatea hartiei capac sunt:
- masa hartiei,
- compozitia fibroasa,
- gradul de macinare,
- gradul de orientare a fibrelor,
- prezenta aditivilor,
- conditiile de fabricatie pe masina.
Masa hartiei capac infuenteaza toate caracteristicile de rezistenta, indiferent de compozitia fibroasa.
Hartia capac se fabrica intr-o gama extrem de larga de gramaje, de la 90g/m2 pana la 400gr/m2. Fiind fabricata in mai multe tipuri:
- Testliner natur,alb,maronat,colorat
- Schrenz
- Kraftliner natur,alb,colorat
Caracteristicile celor trei tipuri de hartie capac sunt prezentate in Tabelul III.4 Tabelul III.5 si Tabelul III.6

Cleiul de amidon
Pentru lipirea cartonului ondulat se folosesc adezivi naturali sau sintetci, la alegerea acestora fiind luate in considerare criterii de calitate, precum si economice ale lipirii. Amidonul ofera conditiile cele mai bune privind conditiile de fabricare a cleiului, pretul si rezistenta lipiturilor.

Utilizarea cleiului de amidon prezinta urmatoarele avantaje:
· rezistenta lipiturilor este ridicata, iar cleiul de amidon se poate folosi la viteze mari ale masinii de carton ondulat;
· este usor de preparat si nu este toxic;
· amidonul uscat din zona lipiturilor nu este abraziv pentru utilajele de fabricare a confectiilor din carton ondulat ;
· poate fi destramat cu usurinta de pe echipamente;
· cleiul de amidon permite destramarea usoara a maculaturii din carton ondulat;
· costul cleiului de amidon este redus, fiind apreciat la cel mult 1% din costul cartonului ondulat.

Cleiul de amidon prezinta si urmatoarele dezavantaje:
· necesita controlul riguros al temperaturii in zona de lipire, respectiv atingerea punctului de gelifiere, in caz contrar rezistenta lipiturilor va fi scazuta;
· excesul de apa introdus cu cleiul in cantitate relativ mare din cauza continutului redus de substanta solida, poate determina marcarea cartonului sau aparitia curbarii;
· amidonul este mediul nutritiv pentru microorganisme, a caror activitate determina scaderea rezistentei lipiturilor in timp.

Datorita avantajelor legate de prepararea si utilizarea sa si in ciuda dezavantajelor mentionate, cleiul de amidon este in prezent singurul adeziv folosit pe scara larga la fabricarea cartonului ondulat.
Amidonul se obtine din porumb, care contine in medie 60% amidon, cartofi (18%) si din grau (64%). Calitatile de amidon difera prin marimea granulelor, compozitia chimica si continutul de amiloza si amilopectina.

3.2.5.3. FAZELE DE OBTINERE ALE CARTONULUI ONDULAT

Cartonul ondulat se obtine printr-o tehnologie speciala, care consta din mai multe faze:
Ø conditionarea hartiilor;
Ø ondularea hartiei miez;
Ø aplicarea adezivului;
Ø lipirea hartiei capac;
Ø uscarea;
Ø finisarea cartonului rezultat.

Obtinerea cartonului ondulat este prezentata pe scurt in Figura III.5.

Producerea cartonului ondulat este prezentata in Figura III.6, realizandu-se in mai multe etape: a) formarea, mai intai, sub actiunea presiunii si caldurii, a stratului ondulat prin trecerea unei hartii A printre doua valve canelate; apoi, varfurile ondulelor sunt apasate si lipite cu un adeziv pe un strat plat B; b) producerea cartonului ondulat simplu -; cu un strat de ondule -; prin lipirea pe suprafata libera a ondulelor unui strat plat C de acoperire; c) producerea cartoanelor ondulate cu doua sau mai multe straturi de ondule. (Botea, T. 1996)

III.2.6. CLASIFICAREA CARTONULUI

1. In functie de numarul de straturi de hartie, se deosebesc mai multe tipuri de carton ondulat: tip II, III si V.
Ø tipul II - este compus dintr-un strat ondulat si un strat neted
Ø tipul III - este compus dintr-un strat ondulat, prins intre doua straturi netede. Acest tip de carton poate fi:
· cu ondula mare -; C
· cu ondula medie -; B
· microondulat - E
Ø tipul V - este compus din doua straturi ondulate si trei straturi netede. Acest tip de carton poate fi:
· cu ondula CB
· cu ondula CE
Tipurile de carton sunt prezentate in Figura III.7, Figura III.8, Figura III.9, Figura III.10 si Figura III.11.

Tipul II se livreaza in suluri si se foloseste ca si ambalaj ca atare, iar tipurile III si V se obtin sub forma de placi, care pot fi utilizate ca atare sau pot fi prelucrate ulterior pentru obtinerea ambalajelor din carton ondulat.

2. Dupa marimea ondulelor pot fi:
- mari (tip C = 3,61 mm sau tip A = 4,67 mm)
- medii (tip B = 2,46 mm)
- fine (tip E = 1,14 mm)
- microondule (tip N = 0,46 mm sau tip F = 0,76 mm)
Folosirea diferitelor marimi ale stratului de ondul, precum si utilizarea mai multor tipuri de hartie, confera produselor rezistenta si calitatea care satisfac si cele mai exigente cerinte.
Clasificarea produselor celulozice este