CAPITOLUL I. INTRODUCERE

1.1. Obiectivele lucrarii

Lucrarea isi propune prezentarea fabricii de medicamente SC Terapia SA si a strategiilor adoptate aici pentru diminuarea poluarii mediului, in contextul dezvoltarii durabile a societatii umane. Fabrica de medicamente Terapia produce prin sinteza chimica medicamente, prin tehnologii care produc poluare. Am dorit sa aflu concret modul in care aceasta intreprindere este preocupata de diminuarea efectelor negative asupra mediului, prin masuri de ordin economic.

1.2. Poluarea mediului

Poluarea reprezinta contaminarea cu substante toxice a mediului natural, ce afecteaza sanatatea vietuitoarelor si naturii, precum si ecosistemele (organismele vii si imprejurimile). Desi unele cauze ale poluarii sunt naturale, majoritatea sunt cauzate de om. n3m16mz
Deteriorarea mediului inconjurator este consecinta unor activitati economice create si desfasurate de om, in lupta acestuia pentru prosperitate si confort. In esenta, preocuparile pentru protectia mediului sunt o forma de negociere in care trebuie sa aflam ce poate face Omul naturii pentru ca El sa supravietuiasca si ce nu trebuie sa-i faca pentru ca Ea sa supravietuiasca.
Factorul uman poate cauza perturbari ale ecosistemului, adeseori cu implicatii mai complexe decat cele provocate de factorii naturali.
Cele mai grave consecinte ale poluarii naturii de catre activitatile economice desfasurate de om sunt urmatoarele (Pratt, 1995):

I Poluarea chimica a apei, aerului si solul
II Disparitia unor specii de plante si animale
III Dezechilibrele ecologice

I. Poluarea chimica este produsa de catre activitatile industriale si cele din agricultura.
Aceasta este accelerata de eroziuni si fisuri ale solului, care favorizeaza patrunderea agentilor poluatori in apa freatica si in apele de suprafata, alterand astfel abundenta si diversitatea speciilor.
Otravirea nu se opreste la distrugerea florei si faunei raurilor, ea continua si avanseaza prin agricultura care se face pe solul contaminat.
O consecinta grava a poluarii chimice este perturbarea ecosistemului terestru prin micsorarea stratului de ozon, efectul de sera datorat in special cresterii stratului de bioxid de carbon si ploile acide.
Stratul de ozon este important din punct de vedere ecologic pentru ca el protejeaza biosfera de o supraexpunere la radiatiile UV. Dintre activitatile umane care au ca si consecinta scaderea stratului de ozon sunt: arderea combustibililor, degajarea de clor din activitatile industriale, agentii frigorifici, solventi, etc.
Masuratorile din ultimii ani la nivel global, evidentiaza o tendinta generala de micsorare a grosimii stratului de ozon, ceea ce a condus la necesitatea conformarii la nivel mondial a prevederilor Protocolului de la Montreal privind reducerea emisiilor ce distrug stratul de ozon.
Cresterea cantitatii de radiatii UV care ating suprafata planetei datorita micsorarii stratului de ozon are consecinte foarte grave (Nadisan, 2000):
- scaderea cu 1% a stratului de ozon creste cu 2% cantitatea de raze UV care ajung pe suprafata pamantului. Acest fapt duce la cresterea cu 5-7 % a incidentelor cancerului de piele, cresterea incidentelor de cataracta si scaderea generala a sistemului imunitar al organismului.
- o cantitate mare de raze UV perturba fotosinteza din ecosistemul acvatic si terestru, fapt care are un impact negativ asupra lantului de alimentatie.
Efectul de sera are ca si consecinta incalzirea globala a atmosferei. Stratul de CO2 retine caldura degajata de pamant si nu-i permite sa se transmita in spatiu. Deoarece incalzirea pamantului nu are loc uniform, se constata o accentuare a diferentelor de temperatura intre diferite regiuni ale globului, fenomen care conduce la cresterea curentilor de aer, a vantului, a inundatiilor si, in general, la agravarea catastrofelor naturale.
In judetul Cluj principalele surse generatoare de gaze cu efecte de sera sunt: activitatile de producere a energiei electrice si termice, activitatile industriale, traficul rutier, depozitarea deseurilor.
Valorile estimate a emisiilor de gaze cu efect de sera provenite din arderea combustibililor in sursele stationare in anul 2001, au fost de 1537 mii tone din care cea mai mare parte a fost poluare cu CO2.
Ploile acide se formeaza din gazele degajate de motoarele cu ardere interna si de unii fertilizatori chimici utilizati in agricultura. In natura, formarea acidului carbonic are loc natural, din apa si bioxid de carbon. In consecinta, in mod natural apa de ploaie are pH-ul acid, 5,6. Exista insa precipitatii cu caracter mai acid datorate bioxidului de sulf si oxizilor de azot degajati in atmosfera, care, in prezenta apei, se transforma in acizi, crescand aciditatea precipitatiilor. Avansarea toxinelor in lantul trofic are loc prin solubilizarea in apa acidulata a unor saruri toxice din sol.
Ploile acide afecteaza ecosistemul acvatic si terestru, avand numeroase efecte negative, dintre care amintim:
- atacarea suprafetei plantelor micsoreaza rezistenta acestora la boli si daunatori
- micsorarea ratei reproducerii animalelor si diminuarea dezvoltarii lor
- dizolvarea unor metale (aluminiul, plumbul, mercurul) si a altor substante toxice din rezidurile miniere sau solurile contaminate, produc otravirea apelor.
II. Disparitia unor specii de plante si animale se datoreaza unor practici ale agriculturii moderne: monoculturile, utilizarea metodelor chimice pentru eradicarea unor daunatori, distrugerea locurilor de perpetuare a pradatorilor si parazitilor, etc.
III. Dezechilibrele ecologice se produc, in special, la taierea nerationala a padurilor care are ca si consecinte agravarea eroziunii solului, cresterea stratului de CO2 si disparitia unor specii pe care aceasta le contine.

1.3. Dezvoltarea durabila

Cu toate ca oamenii de stiinta au avertizat din timp despre agravarea consecintelor pe care le produce poluarea asupra planetei, hotararile care sa impiedice acest lucru au fost amanate sau luate cu timiditate.
Azi oamenii au inceput sa vada cat de complex este conceptul de dezvoltarea durabila. Aceasta nu este numai o problema de mediu, ci este in acelasi timp o problema de tehnologie, economie, comert international, drepturile omului, sanatate, etc.
Protocolul de la Kyoto din 1987, al Conventiei cadru a Natiunilor Unite, privind schimbarile climatice, a solicitat statelor membre sa reglementeze emisiile unui grup de sase gaze cu efect de sera: bioxid de carbon, metan, perfluorocarburi, hidrofluorocarburi, peroxid de azot si hexafluorsulf. Dintre aceste gaze, CO2 este considerat ca fiind raspunzator de poducerea a cca. 30% din acest efect. Un succes remarcabile a fost reducerea la jumatate a gaurii din stratul de ozon, prin interzicerea efectiva a utilizarii clorofluorurii de carbon in industrie in tarile dezvoltate si in alte regiuni. Daca in anul 2000 masuratorile au aratat ca aceasta are suprafata de 27.2 milioane km2, in anul 2002 aceasta era de 15 milioane km2 (Spencer, 2002).
Un pas important s-a facut acum 10 ani , in1992 la Rio de Janeiro, unde a avut loc Conferinta Natiunilor Unite despre Mediu si Dezvoltare. Aici s-a atras atentia intregii lumi asupra agravarii poluarii planetei si a necesitarii elaborarii unor strategii mondiale complexe de dezvoltare economica in armonie cu natura.
Conferinta asupra Mediului din zona Adriaticii din 10 iunie 2002 a fost un alt pas important. Aici a avut loc un eveniment care a contribuit la raspandirea ideii de dezvoltare durabila: implicarea clerului in probleme de mediu si dezvoltare economica. Peste 250 de cercetatori, politicieni, clerici, jurnalisti, au dezbatut modalitatea in care religia poate influenta accentuarea preocuparilor pentru mediu. A fost cea de-a IV-a conferinta care a avut loc sub auspiciile Patriarhatului Ecumenic si Presedintele Comisiei UE. Patriarhul Ecumenic Bartholomeu, denumit Green Patriarh, este primul lider crestin ortodox care a dat importanta majora acestui subiect, fara sa o considere prea pamanteana.(Antonov, 2002)
In declaratia istorica de la Venetia, care a avut loc la terminarea acestei conferinte, Papa Ioan Paul al II-lea si Patriarhul Ecumenic Bartholomeu s-au aliat pentru a urgenta implicarea bisericii in aceasta problema. A fost prima conventie dintre catolici si ortodocsi semnata in ultimii 1000 de ani. Cei doi lideri ai bisericii au evidentiat aspectele etice ale protectiei mediului si au afirmat: ”Noi nu am fost inzestrati cu puteri nelimitate de Creator, suntem doar administratorii sau supraveghetorii acestei mosteniri comune“, adaugand ca trebuie sa ne revizuim conceptul despre pacat, care sa nu fie considerat doar raul facut asupra semenilor ci si cel aspra naturii.
O alta actiune importanta, de amploare, care a avut loc in august 2002, a fost Conferinta Mondiala de la Johannesburg, intitulata UNITED NATIONS WORLD SUMMIT ON SUSTAINABLE DEVELOPMENT. Organizata de Natiunile Unite, la conferinta au participat 191 de delegati guvernamentali cu peste 21000 de oficiali acreditati, practic peste 40.000 de oameni. (Pop, 2003).

Problemele discutate aici au fost din urmatoarele domenii:
· Apa si canalizare
· Pescuit
· Biodiversitatea si managementul ecosistemelor
· Sanatate
· Energie
· Agricultura
· Saracia si alte probleme generale

· Apa si canalizare
Problemma Apei, a fost cea mai importanta tema la care s-au propus solutii concrete. Discutiile s-au desfasurat sub deviza “Fara apa nu exista viitor”.Anul 2003 a fost declarat de SUA Anul International al Apei. S-a propus ca Al Treilea Forum al Apei sa aiba loc la Kyoto.
S-a estimat ca va creste consumul de apa al omenirii cu 40% in urmatorii 2 ani. Un motiv serios de ingrijorare si de a urgenta actiunile in acest domeniu este perspectiva ca 3,5 bilioane de oameni ,adica jumatate din populatia de pe glob ,va suferii de lipsa apei potabile in urmatorii 25 de ani.
Delegatii de la Johannesburg au fost preocupati de accesul la tehnicile de purificare a apei, care ar putea salva 2 milioane de oameni anual, cei care mor pentru ca beau apa murdara.
Tarile Central si Est Europene (CEE)au facut hobby pentru aceasta idee si sustin ca problema apei (lacul Ohird, Marea Baltica, Marea Neagra, Dunarea,etc) necesita cooperarii interantionale nu numai intre tarile din regiune. Reprezentantii REC (Regional Environmental Center) au aratat ca problema apei din acesta regiune este la fel de grava ca si in alte parti ale globului si cuprinde: poluare, deteriorarea calitatii apei, resurse, probleme institutionale si financiare.
Ecosistemul in CEE este afectat datorita transformarilor de suprafata, shimbarilor regimului hidrologic, poluarea prin tehnologii agricole neadecvate si procentul scazut de tratare a apelor uzate. O alta problema care s-a dezbatut pe larg a fost despre inundatii si seceta, versus nevoia crescanda de consum de apa.
Colaborarile internationale institutionale privind problema apei in Europa sunt la ora actuala complicate, netransparente, iar agentiile nu colaboreaza bine cu guvernele. Exista speranta ca acesta situatie sa se imbunatateasca cand regiunea se va alinia la directivele elaborate de UE privind problema apei. UE ti-a propus investitii de 500-1000 $/ cap de locuitor in aceasta regiune, suma enorma daca este comparat cu PIB-ul pe cap de locuitor in aceste tari.
O initiativa importanta luata la Johannesbourg, care afecteaza regiunea CEE, este initiativa UE denumita Water inititive, un pareteneriat strategic intre UE, Africa si 12 tari din estul Europei, Caucaz si Asia Centrala. Deoarece UE a contribuit cu cea mai mare suma, 1,4 bilioane dolari/an, aceasta va conduce si organiza activitatea pentru atingerea scopurilor propuse.

· Pescuitul
Participantii au fost de acord ca pescuitul sa se faca astfel ca sa fie atins maximul potentialului piscicol in anul 2015. S-a stabilit realizarea unei retele a ariilor marine protejate pana in anul 2012. Acesta data este considerata de unii participanti ca fiind prea indepartata, deoarece peste 70% din potentialul piscicol este deja epuizat sau supraexploatat .

· Biodiversitatea si Managementul Ecosistemelor
Participantii au fost de acord cu reducerea pierderilor biodiversitatii pana in 2010 si scaderea tendintei de degradare a resurselor naturale.
Tarile in curs de dezvoltare trebuie sa aiba acces la alternativele chimice care nu distrug stratul de ozon pana in 2010. Unul dintre succesele remarcabile este interzicerea efectiva a utilizarii cloroflorurilor de carbon in industrie in tarile dezvoltate si alte regiune de fapt care a dus la reducerea la jumatate a gaurii din stratul de ozon. Daca in anul 2000 masuratorile au aratat ca acesta are suprafata de 22,2 milioane km2 in anul 2002 acesta este de 15 milioane km2.
S-a propus implementarea unui plan global de protejare a apelor naturale fata de poluarea care se produce prin sol.

· Sanatate
Pana in 2020 chimicalele trebuie sa fie utilizate si produse astfel ca ele sa nu dauneze sanatatii omului si mediului. Cooperarea pentru reducerea poluarii aerului si apei este importanta iar tarile in curs de dezvoltare vor avea accesul la altenativele chimice care nu distrug startul de ozon, pana in 2010.

· Energia
Nu au fost exprimate angajamente clare in acest domeniu.
Unele tari in curs de dezvoltare, UE si CEE au fost de acord cu impulsionarea utilizarii resurselor neconventionale de energie.
Participantii au fost de acord cu cresterea accesului la serviciile moderne, cresterea eficientei energetice si cresterea utilizarii surselor regenerabile. Se vor suporta cheluielile pentru asigurarea surselor de energie pentru 35% in urmatorii 20 de ani.
Nu s-au stabilit standardele si termene de introducere a energiei neconventionale.

· Agricultura
Delegatii au fost de acord sa dezvolte strategiile pentru securitatea alimentatiei pentru Africa pana 2005.

· Saracia si alte probleme generale.
Rezultatele din acest capitol sunt dezamagitoare. Participantii au insistat cu ideea, afirmata si in intilnirile precedente, ca sa fie injumatatit numarul de oameni care traiesc cu mai putin de 1 dolar pe zi pana in 2015.
Exista consens pentru replanificarea resurselor naturale globale. Pentru acest proient s-au acordat 3 bilioane de dolari de catre UN, la care s-au adaugat 80 de milioane dolari acordate de UE.
In CEE eradicarea saraciei si coeziunea sociala sunt obiective importante. Pentru atingerea nivelului economic de dezvoltare al tarilor din vest, resursele tehnologice si financiare ale acestor tari sunt putine.Din acest motiv aceste tari nu se gasesc pe lista tarilor care acorda bani pentru strategiile de dezvoltare durabila.

1.4. Economia si Ecologia -; doua fete ale aceleiasi monede

Pana nu de mult omenirea a privit cele doua sisteme, sistemul ecologic si sistemul economic separt. Extinderea studiilor asupra raporturilor reciproce dintre ecologie si economie va apropia rezultatele cercetarilor de realitate.
Economia si ecologia in calitatea lor de parti componente ale realitatii isi au propriul lor statut deontologic si deci functionarea si evolutia lor este guvernata atat de legile universului natural cat si de propriile lor legi. Aceste parti isi au independenta si autonomia lor relative (Negucioiu, 2003).
Economia reala cuprinde in structura si continutul sau ansamblul fortelor productive cu ajutorul carora oamenii actioneaza asupra materiei si asupra naturii pentru a obtine bunurile necesare, precum si ansamblul relatiilor ce se statornicesc intre oameni atunci cand ei actioneaza asupra naturii in scopul mentionat. Ansamblul fortelor productive si al relatiilor economice privite in unitatea si interactiunea lor constituie sistemul economic in acceptiunea larga a notiunii.
Ecosistemul terestru este alcatuit din totalitatea organismelor vii si mediul fizic care le inconjoara, intre acestea existand o sustinere si o relationare reciproca. Cu alte cuvinte, ecosistemul terestru este format din suma factorilor biotici si abiotici fiecare avand capacitatea de autoconservare, autogenerare si autoprogres, prin mecanisme proprii (Pratt, 1995).

Identitate si deosebire
Simpla observare a realitatii arata ca sistemul ecologic si sistemul economic nu sunt separate unul de altul si nu sunt putine situatiile in care parti din ecologic sunt in acelasi timp si parti ale economicului, iar parti ale economicului fac parte din ecologic.
Ecologicul este economic si economicul este ecologic (Negucioiu, 2003). Oamenii, ca toate fiintele vii, apartin ecosistemului terestru, dar in acelasi timp reprezinta si cel mai important factor de productie, una dintre cele mai importante forme ale capitalului -; capitalul uman. Tot omul, privit ca subiect si actor al vietii economice a dobandit si alte codeterminari economice. Astfel, el este proprietar sau non proprietar, producator, distribuitor, comerciant si consumator, creditor sau debitor, furnizor, vanzator sau/si cumparator de marfuri. Insasi procesul de productie este un complex proces biologic, economic si social.
Concomitent, alte elemente ale naturii devin ale economiei atunci cand sunt introduse in circuitul economic, in fluxurile economice materiale. Lemnul taiat dintr-o padure devine materia prima pentru fabrica producatorului de mobila ca si pentru cea a producatorului de celuloza sau de hartie. La fel stau lucrurile si cu alte substante ale naturii -; cum sunt carbunii, titeiul, gazele naturale extrase si introduse in circuitul economic in calitate de bunuri de capital sau bunuri de consum. Insasi pamintul este si devine element al economiei in calitate de mijloc de munca, de obiect al muncii si de conditie materiala a desfasurarii proceselor de productie. Pamantul ofera spatiu tuturor genurilor de activitate economica.
Capacitatea sistemului ecologic de a rezista in fata actiunii factorilor perturbatori are limitele sale care, atunci cand sunt depasite, se produc dezechilibre provocand criza ecologica, sistemul ecologic isi epuizeaza puterile de a suporta cresterea si dezvoltarea economica.
Etimologic vorbind, ecologia si economia au, o radacina comuna -; oikos.
Originea cuvantului economie este grecescul oikomania, compus din oikos = casa, gospodarie casnica, cetate si nomos = lege. Radacinile cuvantului ecologie sunt doua cuvinte grecesti -; oikos in acceptiunea de mai sus si logos = stiinta, discurs, cuvantare, ordine.
Radacina << eco>> este prezentata in ambelor numele: eco-nomie si eco-logie. Notiunea “ecosistem” ar putea sa fie tradusa la fel de corect prin conceptul de sistem ecologic cat si de sistem economic (Negucioiu, 2003).

CAPITOLUL II. PREZENTAREA FABRICII DE MEDICAMENTE S.C. TERAPIA S.A.

2.1. Scurt istoric

TERAPIA a fost fondata in Cluj-Napoca in 1921 de catre prof. univ. dr. Reinbold Adalbert si Dr. Wilhelm Stern, fiind la inceput un mic laborator de produse farmaceutice. Ulterior Dr. Wilhelm Stern a reusit sa coopereze cu compania vieneza "A. Egger Sohn". Din 1931 Dr. Wilhelm Stern a devenit singurul proprietar al companiei pe care a redenumit-o "Instalatia Farmaceutica Romaneasca".
Au fost cooptati in Consiliul de Adminstratie si au devenit actionari, exponenti ai vietii medicale si universitare clujene. In anii 1940-1944 filiala si-a pastrat denumirea in UFAROM (Uzinele Farmaceutice Romane), iar fabrica din Cluj s-a transformat in Napochemia. Din acesta perioada erau in profil specialitati farmaceutice ca: fiole, solutii si siropuri, foarte multe avand la baza substante din import.

Mai tarziu, intreprinderea a intrat in posesia unui nou laborator al unui colectiv al Institutului de Igiena care din 1964 a fost predata la Biofarm, Bucuresti care are profil de produse de extractie.
In 1949 fabrica obtine in chirie o mare parte a cladirii din strada Munkacs nr.28 (actuala str. Craiova), unde s-a instalat o sectie de siropiri si vitamine naturale.
Din 1968 este anexata intreprinderii sectia din Viseu unde produsul de baza este morfina si o serie de pulberi si capsule de uz veterinar.
Au urmat anii 1980-1989 in care fondurile de investitii primite au fost foarte mici, dotarea tehnica a conditionarii ramanand la nivelul anilor 1977.
Dupa 1990 societatea a inceput sa fie vizitata de delegatii ale firmelor straine interesate im cooperarea pe linia fabricarii unor medicamente, moment din cre s-a impus necesitatea cunoasterii “regulilor de buna fabricatie” aplicate in acest sector.
TERAPIA a devenit societate comerciala pe actiuni in septembrie 1991, toate instalatiile si utilajele precum si patrimoniul intelectual si marcile de fabricatie fiind detinute pana atunci de stat.
Intre 1992-1994 firma a fost vizitata de un inspector international al firmei Janssen care s-a constituit in vizite tehnice preaudit si audit si s-au finalizat cu masuri corective care au fost derulate in fluxul de productie.
Firma a trecut in proprietate privata in anul 1996 prin procesul de privatizare in masa.
Incepand cu data de 1 aprilie 1997 S.C. TERAPIA S.A. este cotata la Bursa de Valori Bucuresti, la catergoria 1.
Terapia Cluj este una dintre cele mai renumite companii farmaceutice romanesti, atat din punct de vedere al tehnologiilor de fabricatie precum si al sortimentului si calitatii produselor. Investitiile realizate in ultimii patru ani, de peste 15,4 mil USD, sunt orientate in principal spre modernizarea sectiilor de productie si alinierea standardelor de calitate la normele europene.
Terapia Cluj detine din anul 1999 certificatul GMP (Good Manufacturing Practice) cu numarul 1 acordat in Romania de Agentia Natioanala a Medicamentelor.
Incepand cu anul 2001, Terapia Cluj detine propria retea nationala de distributie a medicamentelor cu centre de distributie in cele mai importante orase din tara.
Intensificarea prezentei pe pietele regionale s-a concretizat in anul 2001 prin realizarea demersurilor de inregistrare a reprezentantei din Rusia - birou care este operational din acest an si inregistrarea pe pietele externe a noi produse.

Cadrul juridic al constituirii si functionarii societatii.

S.C. “TERAPIA” s-a constituit ca societate comerciala in baza Legii nr. 15/1990 si a Legii nr. 31/1990, avand ca obiect de activitate producerea si comercializarea de medicamente si a intermediarilor pentru medicamente.
Societatea comerciala S.C. “TERAPIA” S.A. este o societate pe actiuni, cu capital integral privat, avand sediul in Cluj-Napoca, str. Fabricii nr. 124, judetul Cluj si a fost constituita in baza Legii nr. 58/1991 si a Legii nr. 55/1995. In baza prevederilor acestei legi, a fost convocata Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor, la data de 16 noiembrie 1996, care a ales noii administratori si cenzori, a adoptat Contractul si Statutul Societatii si a elaborat un program de perspectiva pentru perioada urmatoare.

Obiectul de activitate :

Obiectul de activitate este prevazut in Statutul Societatii si in Contractul de Societate, discutat si aprobat de Adunarea Generala a Actionarilor (A.G.A.) si consta in producerea si comercializarea medicamentelor, a produselor farmaceutice si a altor produse chimice. Societatea produce substante active din punct de vedere farmaceutic, prin procese de sinteza organica fina si formule farmaceutice conditionate sub forma uscata sau umeda.
Productia S.C. “Terapia” S.A. este destinata in proportie de 78% uzului uman si 22% uzului veterinar.

2.2. Sortimentul de produse fabricate si beneficiarii lor

Preocuparea permanenta de diversificare a sortimentului de produse este realizabila la intreprinderea Terapia datorita capitalului uman, specialisti de inalta performanta. La ora actuala se produc medicamente pentru urmatoarele domenii terapeutice:
· Medicatia aparatului cardio-vascular
· Medicatia sistemului nervos
· Medicatia sangelui
· Medicatia aparatului digestiv
· Preparate hormonale
· Produse pentru medicatia metabolismului
· Medicatia Antimicrobiana si Antiparazitara
· Medicatia Aparatului Respirator
· Alte medicatii
Principalele produse ale societatii sunt prezentate in ANEXE, Tabelul I
In ultimul deceniu S.C. “TERAPIA” S.A. a ocupat locul 3 in ierarhia producatorilor de medicamente din Romania, avand in vedere cifra de afaceri.
Din punct de vedere al sintezei de principii active si de intermediari pentru medicamente, “TERAPIA” a ocupat primul loc pe tara. De asemenea, societatea detine locul I pe tara din punct de vedere al gradului de innoire al productiei. Societatea dispune de cel mai bine organizat sector de conditionare din tara, desi nu raspunde in totalitate normelor internationale de buna practica in industria de medicamente. Acestea au asigurat intreprinderii o pozitie stabila pe piata interna.
Pozitia de unic producator din tara pentru toate produsele din nomenclatorul sau a constituit un factor favorizant pentru societatea “TERAPIA”, singurul competitor cu care a trebuit sa se confrunte fiind importul de medicamente, competitie care nu a avut loc pana in 1990, datorita restrictiilor valutare si limitarii drastice a importului de medicamente.
Evolutia productiei societatii in ultimii 10 ani nu este o consecinta a fluctuatiei cererii, respectiv a pietei, piata interna a medicamentelor fiind caracterizata in aceasta perioada de o lipsa cronica de oferta. Reducerea si restrangerea nomenclatorului medicamentelor din import, precum si pauperizarea populatiei a condus la o scadere fortata a consumului de medicamente din Romania, in contrast cu cresterea morbiditatii si alterarea grava a starii generale de sanatate a populatiei.
In prezent, productia a cunoscut o puternica diversificare in cadrul fiecarei medicatii, preconizandu-se aportul unei game largi de medicamente din categoria efervescentelor -; aspirina, vitamina C, paracetamol, multivitamine. Deocamdata, aceste medicamente efervescente nu au fost lansate pe piata, ele aflandu-se in faza de testare.

Beneficiarii interni ai S.C. “TERAPIA” S.A. sunt:

· unitati apartinand Ministerului Sanatatii,oficiile farmaceutice judetene sau zonale;
· depozite particulare;
· spitale.
· unitati apartinand Ministerului Industriilor -; Departamentului Industriei Chimice si
Petrochimice:

S.C. SICOMED S.A. BUCURESTI;
S.C. BIOFARM S.A. BUCURESTI;
S.C. MEDUMAN S.A. VISEU DE SUS; unitati apartinand Ministerului Agriculturii:
S.C. FARMOVET S.A. BUCURESTI.
- Alti beneficiari interni traditionali, cum ar fi oficiile farmaceutice care se gasesc in 17 orase mari de pe intreg teritoriul Romaniei: Bacau, Brasov, Bucuresti, Cluj, Constanta, Craiova, Deva, Galati, Iasi, Oradea, Ploiesti, Satu - Mare, Suceava, Slobozia, Targu - Mures, Timisoara.
- Beneficiarii interni cu ponderea cea mai mare in volumul desfacerilor sunt:
Centrofarm Bucuresti
Arcatim Timisoara
Napofarm Cluj-Napoca
Farmacom Brasov
Beneficiarii externi importanti sunt:
Boehringer Germania;
Romital
Sintofarm Italia
Impexquimica Spania.

De asemenea, sunt unii beneficiari externi noi:
Chemat Anglia
Tocile Olanda
Sombadja Cehia
Medexport Rusia
Romulus Ungaria
Ciech Cehia

Din prezentarea sortimentelor de medicamente si produse comercializate de catre S.C.”TERAPIA” S.A. este evident faptul ca aceasta se inscrie printre principalii producatori de medicamente din tara, asigurand necesarul pe plan intern dar actionand si in plan extern, ceea ce permite intrarea de valuta in tara si de participare la acoperirea platilor externe in valuta.

2.3. Particularitatile organizarii si a managementului societatii

Societatea comerciala “Terapia” este condusa de Adunarea Generala a Actionarilor, care se poate modifica in timp, ca urmare a posibilitatii de modificare a detinerii numarului de actiuni de catre diverse persoane fizice sau juridice.
La data de 11 aprilie 2003, componenta A.G.A. este prezentata in ANEXE, in Tabelul II si Figura I.
A.G.A. a validat Consiliul de Administratie cu urmatoarea componenta:

Consiliul de Administratie (C.A.):

Tetu Ioan- Presedinte al C.A.
Vivien Ashton -membru
Lysander Tennant-membru
Angela Ionita -membru
Stelian Mitu -;membru

Structura managementul

-director general, Dr. Dorin Toderas
-director economic, Sanda Codreanu
-director divizie farmaceutica, Marius Chereches
-director divizie chimica, Horatiu Muresanu
-director resurse umane, Angelica Procopie

Comitetul de Directie are componenta:

Director general( Terapia )- Presedinte;
Director general ( RIC)- Vicepresedinte;
Director economic- Vicepresedinte;
Director comercial - Vicepresedinte;
Director tehnic- Vicepresedinte.

2.4. Structura de organizare la S.C.“TERAPIA”S.A.

Structura organizatorica este un factor deosebit de important in organizarea muncii si circulatia costurilor unui produs.
In raport cu subdiviziunile din structura de productie si conceptie are loc sectorizarea cheltuielilor, a productiei obtinute si a veniturilor realizate de aceste decupaje organizate in cadrul societatii.
La societatea comerciala “TERAPIA” se deosebesc compartimente privind productia de baza, privind productia auxiliara, precum si cele privind serviciile functionale prin intermediul carora se transpun in fapt principalele functii ale societatii comerciale.
Este necesar sa tinem seama de destinatia productiei, ordinea de efectuare a lucrarilor de calculatie incepand cu sectiile furnizoare si continuand cu cele consumatoare.
La sectiile auxiliare si de deservire metoda de organizare a calculatiei este alta decat la sectiile principale.
Organizarea S.C. “Terapia” S.A. combina atat structura de tip functional, cat si pe cea de tip produs.
Organigrama din Figura 2 este o reprezentare grafica a structurii organizatorice si comerciale la S.C.TERAPIA .S.A .
Directorului general i se subordoneaza:
- directorul tehnic -; coordoneaza investitiile si planul de dezvoltare tehnologica, activitatea biroului de proiectare si a celui de productie;
In subordinea directorului tehnic se gasesc urmatoarele birouri functionale:
Birou proiectare.
Birou investitii si dezvoltare tehnologica.
Birou paza si PSI.
Birou productie.
Birou protectia mediului.
- directorul economic -; elaboreaza bugetul de venituri si cheltuieli, analizeaza situatia din conturile curente si din conturile de imprumut comparativ cu limitele de creditare stabilite, stabileste cea mai mica baza de impozitare posibila cu respectarea reglementarilor fiscale in vigoare, analizeaza si ia masuri pentru cresterea rentabilitatii si reducerea cheltuielilor, participa la organizarea sistemului informational, aproba sanctiuni contraventionale in cazul abaterilor de la disciplina financiara.
In subordinea directorului economic se gasesc urmatoarele compartimente functionale:
Compartiment privatizare
Compartiment financiar
Compartiment contabilitate
Birou CFI.
- directorul comercial -; coordoneaza activitatea de aprovizionare cu materii prime si materiale, de prospectare a pietii, de desfacere, activitatea de transport si de protectie a mediului.
In subordinea directorului comercial se gasesc urmatoarele compartimente functionale:
Compartiment aprovizionare
Compartiment desfacere
Birou marketing
Birou transport

Societatea dispune de un Oficiu de Calcul, fara ca sistemul informational sa utilizeze in totalitate tehnica de calcul, fluxul informational fiind neoptimizat.
Numarul mare de produse din nomenclatorul societatii, problemele pe care le ridica acestea in relatie cu piata, impune computerizarea activitatii incepand de la compartimentele de conceptie si pana la nivelul sectiilor productive.

2.5. Potentialul uman managerial al societatii

Ioan Tetu
Presedinte al Consiliului de Administratie , Domnul Tetu este cetatean roman, are 68 de ani si este absolvent al Facultatii de Farmacie cu diploma de farmacist. Experienta sa de munca include Ministerul Industriei Chimice, IMECO si Chimimportexport (ca sef Divizie Import Medicamente), ICE Chimica (ca Director adjunct);din anul 1975 a lucrat la Romferchim Bucuresti (ca Vicepresedinte de Consiliului de Administratie) iar in prezent este Director General si Presedinte al Consiliului de Administratie la Romferchim Bucuresti.
Ioan Tetu este membru al Consiliului de Administratie al Terapia din 1996 si Presedinte al acestuia din anul 2000.

Vivien Asthon
Doamna Vivien Asthon are 54 de ani si este un consultant independent sare a lucrat in Romania din anul 1993, mai intai ca si consilier de privatizare cu Pricewaterhause pentru fondul de Know How al Guvernului Marii Britanii avand apoi responsabilitatea acordarii de asistenta tehnica fondul de Know How de la Bursa de Valori Bucuresti. Ulterior a reprezentat Banca Internationala Flemings in Romania implicindu-se in primul stagiu de privatizare al Combinatuli SIDEX. A fost membra al Consiliul de Administratie al Romanian Invest Company (RIC) pana in 1999 iar In prezent este membra al Consiliul de Administratie IMSAT Bucuresti.

Lysander Tennant

Domnul Lysander Tennant are 34 de ani, este absolvent al New Colege, University of Oxford cu licenta in limbi moderne . Are o experienta de noua ani in domeniul financiar si al investitiilor, in perioada 1992-1997 activand pe functia de Manager pentru “BZW Invest Management” iar intre 1997 -;2001 avand functia de Manager de portofoliu -;Emergin Markets la “American Expres Asset Management”.
In acea perioada s-a ocupat de administrarea de conturi in fondurile mutuale si de pensii si a fost responsabil pentru investitii in tarile europene in curs de dezvoltare. In prezent lucreaza la New Europe Capital Ltd, o companie britanica recent infintata, membra a grupului din care face parte si Capital SA Bucuresti. Este vorbitor de limba engleza, rusa, romana, franceza si germana.

Stelian Mitu
Cetatean roman absolvent al programului MBA Romano-Canadian si al Universitatii “Politehnica” Bucuresti -; inginerie chimica. Din 1997 lucreaza pentru NCH Advisoris Inc.Sucursala Bucuresti si companii afiliate si este in prezent director de investitii. In prezent este membru in Consiliul de Administratie al Terapia Cluj si Presedinte al Consiliului de Administratie la Anticorosiv Bucuresti.

Anghelina Ionita
Doamna Ionita este cetatean roman , are 33 de ani si detine un MBA al Universitatii din Pittsburg, SUA. De asemenea este absolventa a Programului de Management din Centrul International de Management Budapesta si a Academiei de Studii Economice Bucuresti.. A lucrat in cadrul Bancii Romane pentru Dezvoltare.
In perioada 1990 -; 1992, in cadrul Bancii Nationale a Romaniei in perioada 1992-1995, si la Bursa de Valori Bucuresti in perioada 1995-1997 ca Sef al Departamentului Membrii si apoi ca Director General Adjunct. In Iulie 1997 doamna Ionita si-a inceput cariera in managementul fondurilor de investitii la East Fund Management Bucuresti (EFMB)
Doamna Ionita este in acest moment Vicepresedinte la EFMB- filiala Viena. Incepand cu luna februarie 2003, doamna Ionita este membra CA la Terapia Cluj-Napoca si lucreaza impreuna cu EFMB pentru dezvoltarea de proiecte noi de”asset management” in Romania.

CAPITOLUL III. PROBLEME DE POLUAREA MEDIULUI LA S.C. TERAPIA S.A.

3.1. Principalele probleme de mediu ale Judetului Cluj

Poluarea de fond -; reprezinta poluarea existenta in zonele in care nu se manifesta direct influenta surselor de poluare. In judetul Cluj nu exista statii pentru monitorizarea poluarii de fond.
Poluarea de impact -; este poluarea produsa in zonele aflate sub impactul direct al surselor de poluare.
Principalele substante toxice emise in atmosfera de sursele de poluare sau formate in aer sub actiunea substantelor poluante sunt: ozonul, hidrocarburile, oxidul de carbon, dioxidul de sulf, oxizii de azot, hidrogenul sulfurat, amoniacul, substantele toxice aeropurtate, pulberile sedimentabile si in suspensie. In vederea unei mai bune monitorizari a calitatii aerului din judetul Cluj, in primul semestru al anului 2002, Serviciul de monitorizare din cadrul Inspectoratului de Protectie a Mediului Cluj a reactualizat si extins reteaua de monitorizare a calitatii factorilor de mediu, atat din punct de vedere al indicatorilor urmariti si al numarului punctelor de recoltare, cat si din punct de vedere al amplasarii statiilor in vederea monitorizarii la sursa a poluarii de impact produsa de marii agenti poluatori.
Datele prezentate in aceasta lucrare se refera la poluarea de impact.
Pe platforma industriala a municipiului Cluj-Napoca sunt amplasate aproximativ 50 unitati industriale care a caror influenta este determinanta in ceea ce priveste gradul general de poluare al apei, aerului si solului. Acestea sunt monitorizate de catre Inspectoratul Pentru Protectia Mediului Cluj.
SC Terapia Cluj, unitate profilata pe productia de medicamente de uz uman si veterinar, amplasata pe platforma industriala a municipiului Cluj-Napoca, emite in atmosfera: amoniac, acid clorhidric, hidrogen sulfurat, substante volatile organice, oxizi de sulf si de azot, etc. Depasiri semnificative ale concentratiilor maxime admise de normativele in vigoare s-au inregistrat la doi indicatori, masurati in mod sistematic, amoniac si acid clorhidric.
Astfel, analizele efectuate de catre SC Terapia Cluj, au evidentiat in anul 2001, concentratii maxime ce depasesc la NH3 de pana la 5,3 ori limita admisa, iar in anul 2002 de pana la 2,8 ori limita admisa.Figura 3 De asemenea, pentru HCl concentratia maxima a depasit CMA (concentratia medie admisa) de pana la 5,43 ori in anul 2001 si de 1,7 ori in anul 2002. Se constata ca in anul 2002, comparativ cu anul 2001, s-au inregistrat valori mult diminuate ale concentatiilor masurate, concentratiile medii incadrandu-se in limitele admise, ca urmare a preocuparilor ce exista in aceasta intreprindere pentru reducerea poluarii. Figura 4.
Alaturi de SC Terapia exista alte unitati industriale care participa la sinergismul poluantilor in aceasta zona.
SC CUG Cluj- unitate profilata in turnarea si prelucrarea metalelor, evacueaza in atmosfera cantitati insemnate de pulberi metalice, oxizide azot si de sulf.
SC Carbochim- profilata pe productia de materiale abrazive, evacueaza in atmosfera un complex de noxe: compusi organici volatili, vapori fenolici, gaze de ardere provenite din procesul tehnologic de fabricare a carburii de siliciu, oxizi de azot, monoxid de carbon si bioxid de carbon, ponderea cea mai mare fiind pulberile sedimentabile de carbura de siliciu. Si in cazul SC Carbochim, concentratiile medii lunare se inscriu in general in limitele admise, dar concentratiile maxime masurate depasesc de pana la 2 ori limitele admise. Datorita inchiderii sectiei de carbura de siliciu si electrocorindon, concentratiile de pulberi in suspensie au scazut mult sub limitele admise.
SC Sanex, unitate profilata pe productia de materiale ceramice evacueaza in atmosfera pulberi sedimentabile si in suspensie, precum si gaze de ardere, in proportie de 95% din procesul tehnologic. Masuratorile efectuate reflecta depasiri la pulberi in suspensie, maxima masurata fiind de 0,8 mg/mc fata de 0,5 admis. Concentratiile medii anuale se inscriu in limita admisa, situandu -se in jurul valorii de 0,4 mg/mc.
Platforma Industriala Nord a municipiului Dej , S.C. Somes S.A -; reprezinta cea mai importanta sursa de poluare a atmosferei cu noxe ce contin : H2S , Cl2 , NO2 , SO2, mercaptani .
SC Refrabaz Dej -unitate profilata pe productia de caramizi refractare evacueaza cantitati insemnate de particule fine de materie si de produs care datorita ineficientei instalatiilor de retinere
( filtre cu saci ) afecteaza solul si aerul pe o raza de cca 1- 2 km.
In zona Turda- Campia-Turzii, cele mai importante surse de poluare a atmosferei sunt S.C. “Cimentul” Turda, SC Gypsum Turda pentru pulberi sedimentabile, respectiv S.C. “Casirom “ Turda si SC Industria Sarmei Campia- Turzii pentru pulberi in suspensie.
SC Cimentul SA Turda - Prin finalizarea investitiei la Desprafuitorul uscator de clincher alb, si prin modernizarile de la moara de macinare nr.10 s-a reusit reducerea concentratiei pulberilor sedimentabile sub valoarea C.M.A. In anul 2002 concentratia medie anuala a fost de 14,03 g/mp / luna fata de cea admisa 17 g / mp / luna.

3.2. Strategia de protectie a mediului la S.C.Terapia S.A.

In zilele noastre tot mai multi oameni isi indreapta atentia asupra problemelor de mediu si trai deoarece pamantul este un depozit foarte bogat de resurse naturale care fac posibila existenta vietii. In intreaga lume se fac demonstratii in care oamenii cer sa nu se mai foloseasca substante care distrug mediul. Actiunile pentru reducerea poluarii sunt foarte importante daca vrem ca viata pe pamant sa continue. Noi toti trebuie sa contribuim la supravituirea omenirii prin combaterea poluarii.
In cursul anului 2001 fabrica de medicamente TERAPIA a evacuat in raul Somesul Mic un volum de 138,3 mii mc ape uzate neepurate, prin cele 5 guri de descarcare, afectand negativ calitatea apelor datorita depasirilor fata de limitele admise la indicatorii : amoniu ,cianuri .
Evolutia concentratiilor medii anuale la NH4, in apele reziduale deversate in Somes sunt prezentate in Tabelul III , Figura 4. Din anul 1996 pana in 2002 aceasta a scazut cu un ordin de marime, de la 0.178 la 0.038 mg/mc, sub concentratia medie admisa.
Ca urmare a punerii in functiune, in cursul anului 2001, a instalatiei in flux continuu de ß-alanina, precum si a instalatiei de stripare, s-au inregistrat scaderi importante ale concentratiei in amoniu din apele uzate evacuate. Astfel, se constata o reducere a azotului amoniacal de la 620 mg/l- medie luna ianuarie 2001, la 254 mg/l-medie luna iulie 2001, respectiv 60 mg/l-medie luna noiembrie 2001. De asemenea, a scazut incarcarea de la 3892 mg/l-medie luna ianuarie 2001, la 1717 mg/l-medie luna iulie 2001, respectiv 1333 mg/l-medie luna noiembrie 2001.
In conformitate cu prevederile Legii Apelor 107/1996 si a Ordinului MAPPM 275/1997 s-a instituit regimul de supraveghere speciala pentru SC TERAPIA SA Cluj, ca urmare a nerespectarii masurilor stabilite pentru asigurare conditiilor inscrise in autorizatia de gospodarire a apelor. Astfel, in prima decada a lunii octombrie 2001 s-a desfasurat prima intrunire a Comisiei de Supraveghere Speciala , cu scopul stabilirii unor programe de actiune, in vederea imbunatatirii calitative a apelor uzate evacuate in receptor.
Analiza masurilor si a lucrarilor din Programul de Etapizare arata urmatoarele rezultate:
- instalatie de b-alanina in flux continuu -; realizata 100%;
- instalatia de stripare si incinerare gaze reziduale - realizata partial , fara instalatia de incinerare, intrucat studiul de fezabilitate realizat de firma germana "ENVIRO CHEMIE" propune oxidarea catalitica la 5000 C, o solutie moderna , cu costuri mai mici si beneficii de mediu, nerealizata inca.
- filtrarea namolului din statiile de neutralizare - instalatia de filtrare realizeaza reducerea volumului de namol depozitat, prin uscarea acestuia, respectiv reducerea impurificarii panzei freatice din zona haldei - realizata
- amenajarea haldei pentru namoluri industriale, prin finalizarea rampei de deservire si a drumului de acces,- realizat partial
- modernizarea retelei de canalizare- realizata partial, fiind executate principalele magistrale de canalizare.

Poluarea apei

Poluarea apelor apare atunci cand rezidurile din industrie sau agricultura se integreaza in circuitul natural al apei.
Poluarea apei curgatoare este de obicei invizibila deoarece rezidurile sunt dizolvate de apa. Exista insa si poluanti care se vad cum ar fi detergentul care face spuma si combustibilii care plutesc la suprafata apei.
Poluantii ajung in apa prin mai multe cai - cea mai importanta este agricultura si industria. Industria produce o mare parte de factori poluanti care infesteazp apa. Multe fabrici deverseazp reziduri toxice in raurile curgatoare din apropiere. Poluarea apelor are ca efect distrugerea vietuitoarelor, mai ales a pestilor.
Apele curgatoare infestate cu reziduri toxice se varsa in mari si oceane si astfel se polueaza si acestea. Totusi principalii poluatori ai marilor si oceanelor sunt titeiul, precum si alte substante petrochimice, dar si apele uzate provenite din canalele de scurgere din marile orase.

Teoretic exista mai multe tipuri de poluare a apei: poluarea biologica, poluarea fizic poluareachimica, poluarea menajera, poluarea industriala, poluarea agro- zootehnica,
Poluarea biologica -; bacteriologica, virusologica si parazitologica -; legata in mod direct de prezenta omului. Este cel mai vechi tip de poluare cunoscut si apare caracteristic zonelor subdezvoltate sau in curs de dezvoltare;
Poluare fizica cu precadere cu substante radioactive, dar si termica sau determinata de elemente insolubile plutitoare sau sedimentabile. Este cel mai nou, mai recent tip de poluare, in general caracteristic zonelor avansate sau intens dezvoltate;
Poluare chimica, este reprezentata de patrunderea in apa a unor substante chimice diverse, de la cele organice usor degradabile pana la cele toxice cu persistenta indelungata, si cu remanenta. Acest tip de poluare poate fi intalnita atit in zonele avansate din punct de vedere economic, cat si in cele ramase in urma, avand evantaiul de cuprindere cel mai mare atat ca elemente poluante, cat si ca consecinte.
Efectul cel mai des intalnit, produs de poluarea chimica a apei consta in influentarea diverselor substante poluante asupra proceselor biologice care se petrec in apele naturale. El este cunoscut sub denumirea generala de efect ecologic. In adevaratul echilibru ecologic al diferitelor biocenoze din apa este atat de sensibil incat schimbari infime, dar persistente, in compozitia apei pot duce la perturbari profunde si cu consecinte din cele mai importante. Se poate produce astfel o distrugere a microorganismelor din apa si ca atare oprirea sau incetinirea fenomenelor naturale de autopurificare a apei, cu persistenta poluarii si a consecintelor sale asupra utilizarii apei in diferite scopuri. Uneori pot aparea si consecinte economice din cele mai grave prin distrugerea florei si faunei acvatice, in mod special a pestilor care sunt foarte sensibili la poluarea chimica a apei.
Poluarea chimica a apei se poate produce in mod accidental, dar de cele mai multe ori datorita indepartarii necontrolate a diverselor deseuri sau reziduri lichide sau solide. Sursele de poluare a apei sunt multiple, cel mai frecvent insa ele sunt reprezentate de rezidurile comunale, industriale si agrozootehnice.
Poluarea menajera este dependenta de numarul populatiei. Incarcarea in poluanti organici si minerali a rezidurilor lichide menajere (comunale) este deosebit de mare, atingand 10 litri de namol pe locuitor pe zi sau 50 kg materii solide uscate pe locuitor intr-un an (date ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii). Ele contin materii organice putrescibile compuse in general din glucide, proteine si diverse lipide. Cel mai frecvent se intalnesc acizi aminati, acizi grasi, sapun, esteri, detergenti anionici, aminozaharuri, amine si amide si alti compusi organici. Aceste impuritati sunt in mare parte decantabile dand nastere la straturi suprapuse de namol organic.

Principalii constituenti neorganici caracteristici poluarii menajere sunt sarurile dizolvate sub forma de ioni de sodiu, potasiu, calciu, magneziu, amoniu, cloruri, nitrati, bicarbinati, sulfati si fosfati. Cantitatea lor desi mai mica decat a poluantilor organici este considerata totusi ca apreciabila.
In ceea ce priveste poluarea industriala este mult mai dificil de stabilit cantitatea poluantilor. Acestea pot fi reprezentati de materii prime, produsi intermediari, produsi finiti, coprodusi sau subprodusi. Enumerarea completa a poluantilor industriali este de ordinul a mii de substante. Totusi, cel mai adesea, se intilnesc detergenti, solventi, cianuri, metale grele, acizi minerali si organici, substante azotate, grasimi, saruri, coloranti, pigmenti, compusi fenolici, agenti de spalare, sulfuri si amoniac etc. Multi dintre acesti poluanti au efecte toxice sau biocide. De multe ori poluantii industriali cuprind substante organice in cantitate mare ca si elemente insolubile in stare de suspensie sau sedimentabile.
In fine, poluarea agro-zoozehnica provine din reziduurile animale, produsi de eroziune ai solului, ingrasaminte naturale sau sintetice, saruri neorganice, substante minerale rezultate din irigare, ierbicide si pesticide, biostimulatori, antibiotice etc. Nivelul poluant al rezidurilor animaliere rezulta si din faptul ca ele depasesc pe cele umane intr-o proportie de 5 la 1 pentru consumul de oxigen, 7 la 1 pentru azotul total si 10 la 1 in ceea ce priveste materiile solide totale (O.M.S.).
Supravegherea apelor subterane se desfasoara la nivelul bazinelor hidrografice, pe unitati morfologice, iar in cadrul acestora, pe structuri acvifere.Caracterizarea calitatii apelor subterane se efectueaza pe baza interpretarii rezultatelor determinarii atat a indicatorilor generali, care se refera la incadrarea naturala a apelor freatice, cat si a unor indicatori specifici, care se stabilesc in functie de natura surselor de poluare.
In jud. Cluj calitatea apelor subterane este urmarita prin intermediul laboratoarelor: DSP Cluj ( fantani si izvoare din mediul rural, microcentrale), DAST Cluj( cinci foraje de retea: Gherla, Iclod, Jucu, Reteag si Dej), IPM Cluj si SC Terapia (zona Terapia).

Poluarea solului:
Solul reprezinta acel strat viu de la suprafata litosferei care permite nasterea ecosistemelor vegetale si face legatura intre litosfera si biosfera. Solul este un sistem strategic al biosferei care, in limite foarte largi, contribuie la dezintoxicarea acesteia , prin sistemele de biodegradare foarte multiple pe care le pune la dispozitia ei.
Capacitatea solului de a prelungi noxele societatii umane este limitata, iar abuzurile creaza dezechilibre si functionalitatea este greu de reparat.
Poluarea solului consta in acele actiuni antropice care, de regula conduc la dereglarea functionalitatii normale a acestuia ca suport si mediu de viata in cadrul diferitelor ecosisteme.

Dereglarile solului se manifesta diferit:
-dereglari fizice: fenomene de compactare, generatoare, generate de lucrari ale solului, stricarea structurii solului .
-dereglari chimice: sunt generate in deosebi de poluarea solului cu metale grele, diferite pesticide si ingrasaminte.
-dereglari biologice: generate de poluarea solului cu germeni de boli transmisibile plantelor si animalelor.
-dereglari radioactive: solurile capteaza foarte usor poluarea radioactiva pe care le transmit cu usurinta plantelor si animalelor pentru o perioada lunga de timp.

Poluari accidentale in anul 2001
In anul 2001 au avut loc in total 18 poluari accidentale din care 16 au fost poluari ale apelor curgatoare (3 pe raul Somes, 5 pe paraul Nadas,7 pe raul Aries si una pe raul Crisul Repede) si 2 ale aerului (una la SC Terapia cu amoniac si alta in municipiul Cluj-Napoca pe Calea Turzii cu acid clorhidric).
In anul 2002, nu s-au produs poluari accidentale care sa afecteze calitatea panzei freatice.

Poluarea aerului

Se vorbeste despre poluarea atmosferica atunci cand una sau mai multe substante, sau amestecuri de substante poluante sunt prezente in atmosfera in cantitati sau pe o perioada care pot fi periculoase pentru oameni, animale sau plante si contribuie la punerea in pericol sau vatamarea activitatii sau bunastarii persoanelor” (Organizatia Mondiala a Sanatatii O.M.S.)
Substantele poluante din atmosfera sunt substante gazoase, lichide sau solide, care le modifica compozitia.
Surse industriale majore a poluarii atmosferice sunt unitatile industriale si arderea combustibililor.
Pe platforma industriala a municipiului Cluj-Napoca sunt amplasate aproximativ 50 unitati industriale, monitorizate de catre IPM Cluj, care evacueaza in atmosfera poluanti gazosi, proveniti atat din procesele tehnologice cat si in urma proceselor de combustie si a caror influenta este determinanta in ceea ce priveste gradul general de poluare.
Principalele substante toxice emise in atmosfera de sursele de poluare sau formate in aer sub actiunea substantelor poluante sunt: ozonul, hidrocarburile, oxidul de carbon, dioxidul de sulf, oxizii de azot, hidrogenul sulfurat, amoniacul, substantele toxice aeropurtate, pulberile sedimentabile si in suspensie. In vederea unei mai bune monitorizari a calitatii aerului din judetul Cluj, in primul semestru al anului 2002, Serviciul de monitorizare din cadrul Inspectoratului de Protectie a Mediului Cluj a reactualizat si extins reteaua de monitorizare a calitatii factorilor de mediu, atat din punct de vedere al indicatorilor urmariti si al numarului punctelor de recoltare, cat si din punct de vedere al amplasarii statiilor in vederea monitorizarii la sursa a poluarii de impact produsa de marii agenti poluatori.
Reteaua de supraveghere a poluarii de impact cuprinde 17 statii pentru monitorizarea pulberilor sedimentabile si a precipitatiilor cu frecventa lunara, 3 statii pentru determinarea pulberilor in suspensie si 3 statii pentru monitorizarea poluantilor gazosi: dioxid de sulf, dioxid de azot si amoniac, cu monitorizare continua.
Amplasarea statiilor de supraveghere a avut in vedere acoperirea spatiala a zonelor afectate de poluarea produsa de:
- traficul rutier in zona centrala a municipiilor: Cluj-Napoca , Turda , Dej, Campia-Turzii.
-sectorul industrial: SC Terapia ( amoniac, acid clorhidric), SC Sanex Cluj, SC CUG Cluj, SC Sinterom Cluj, SC Carbochim Cluj, SC Refrabaz Dej, SC Casirom Turda, SC Industria- Sarmei Campia-Turzii (pulberi in susensie si sedimentabile, gaze de ardere)
-depozitele de deseuri menajere si industriale: SC Salprest Cluj-rampa de deseuri Pata-Rat, Rampa de deseuri Cetan Dej, Rampele de deseuri din Turda si Campia-Turzii (gaze rezultate din autoaprinderea deseurilor menajere)
Indicatorii determinati sistematic de catre laboratorul IPM Cluj sunt indicatorii practicati pe plan mondial: NH3, NO2, SO2, pulberi sedimentabile si pulberi in suspensie iar prin automonitorizarea efectuata de catre marii agenti economici poluatori se urmaresc concentratiile in emisie si a unor poluanti specifici: NH3, H2S, HCL, CL, NO2, mercaptani, pulberi sedimentabile si pulberi in suspensie.
S.C. Terapia S.A Cluj a efectuat lucrari de retehnologizare la sectia pantotenat si au fost montate avertizoare interne pentru urmarirea evacuarilor de noxe la sursa.

Evolutia calitatii aerului -; 1996-2002
Pe ansamblul judetului Cluj calitatea aerului s-a incadrat in limitele admise situatie reflectata si de coeficientul general de poluare a aerului, care a inregistrat constant valori subunitare cu tendinte descrescatoare in ultimii ani, Tabel IV.
Poluarea industriala si traficul rutier reprezinta sursele majore ale poluarii atmosferice in judetul Cluj. Platformele industriale ale municipiilor Cluj -; Napoca , Dej si Turda , precum si arterele urbane cu trafic intens constituind zonele cele mai afectate din punct de vedere a poluarii aerului.
IPM Cluj a monitorizat concentratiile de pulberi sedimentabile produse atat de traficul rutier cat si de activitatile industriale, in puncte situate in 7 localitati de pe raza judetului Cluj.
Cele mai ridicate valori ale concentratiilor de pulberi sedimentabile s-au inregistrat in municipiile Turda si Cluj-Napoca, unde se constata o tendinta de scadere, de cca 3 ori a concentratiilor determinate de la inceputul spre sfarsitul intervalului considerat.
Evolutia cantitatilor de deseuri industriale depozitate la principalele halde de acest gen din judetul Cluj este prezentata in Tabelul V.
Deseurile industriale sunt tratate in general de catre agentii economici care le produc. Tratarea urmareste in primul rand recuperarea componentelor pretioase, valorificabile.Unele deseuri industriale sunt colectate selectiv: fier, fonta, cupru, aluminiu, hartie, carton, textile etc. si valorificate prin unitati de tip REMAT, altele sunt eliminate in depozite proprii sau orasenesti.

Tratarea deseurilor periculoase:

Deseurile periculoase inca nu si-au gasit rezolvarea pe scara larga, ci doar punctual. Astfel, unii agenti economici din judetul Cluj incinereaza deseurile la incineratorul din Timisoara, unele spitale au incineratoare proprii dar improprii normelor legislative actuale, unii agenti economici au halda proprie dar neamenajata iar altii au inceput sa faca stoc din aceste deseuri.
Desi se cunoaste situatia celor aproximativ 15.000 tone de HCH din zona Turda, inca nu s-a reusit implementarea nici unei solutii de neutralizare sau eliminare.Tot in asteptare se afla si situatia celor 3566 kg Hg si 1,5 tone deseu cu continut de mercur, cca 70 tone rodanura de potasiu si cca 20 tone acrilat de butil - toate provenind de la S.C. U.C.T. S.A Turda, cu deosebirea ca acestea se afla in paza si sub supravegherea agentilor economici care au cumparat activele si pasivele care le adaposteau.

Marile societati din judet, SC TERAPIA SA Cluj si SC SOMES SA Dej, urmaresc prin analize fizico-chimice calitatea panzei freatice din zona proprie de activitate. Acestea au pus in evidenta o deteriorare a calitatii apelor subterane in zona Terapia astfel:

- la puturile din incinta unitatii s-au inregistrat depasiri la indicatorii: reziduri fixe de 1,12-4,0 ori, fenoli de 80-571 ori, azotiti de 1,23-1,4 ori, cianuri de 1-5 ori, amoniu de 74,2 ori, Fe de 8 ori;

-la putul din zona caminului de nefamilisti s-au inregistrat depasiri la indicatorii: fenoli de 100 ori, ori, cianuri de 1-3 ori, amoniu de 1,3-1,45, Fe de 7 ori;

-la puturile din zona haldei de reziduri chimice s-au inregistrat depasiri la indicatorii : reziduri fixe de 1,35-4,0 ori , cloruri de 1,37 ori, cianuri de 1,6-3 ori , amoniu de 1,4 ori , Fe de 1,46 - 5,3 ori.

3.2.3. Cheltuieli pentru protectia mediului la Terapia

Pentru a pune in practica misiunea companiei cu privire la protejarea, conservarea si refacerea mediului inconjurator, S.C. TERAPIA Cluj, se angajeaza sa-si desfasoare activitatile in cadrul unui parteneriat global care sa respecte calitatea, sanatatea siguranta fata de mediul inconjurator, tinand cont de necesitatile si asteptarile angajatilor, concitadinilor si clientilor societatii. Programul se desfasoara sub deviza Calitate pentru sanatate, siguranta si respect fata de mediu
Societatea doreste sa se conformeze legislatiei si standardelor de mediu astfel incat sa asigure desfasurarea proceselor tehnologice in siguranta, actionand constient si responsabil fata de mediu in scopul conservarii resurselor energetice si asigurarii dezvoltarii durabile a generatiilor viitoare.
Societatea Terapia depune eforturi financiare pentru respectarea normelor de mediu prin reducerea cantitatilor de deseuri rezultate din fluxurile de fabricatie prin imbunatatirea proceselor si modernizarea instalatiilor tehnologice, acordand o atentie deosebita extinderii solutiilor de reciclare a deseurilor in scopul economisirii materiilor prime si energiei.
Intreprinderea Terapia asigura un control riguros al operatiilor considerand prevenirea accidentelor un obiectiv prioritar, pregatiti oricand sa intervina rapid si eficient, in cazul unor situatii de criza.
Firma este constienta ca increderea publica se castiga prin performanta, comunicare si implicare si mizeaza pe sprijinul si comportamentul civilizat si responsabil fata de mediu al tuturor angajatilor ei pentru a putea deveni lideri in domeniul calitatii, sanatatii, sigurantei si respectului fata de mediu, contribuind la bunastarea comunitatii in care isi desfasoara activitatea si dovedeste ca sunt membrii activi si credibili ai acesteia.
In judetul Cluj exista un nr. de 26 unitati cu impact major asupra mediului, considerate obiective de categoria A, din care face parte si Terapia. Acestea sunt autorizate cu programe de conformare, etapizare sau sunt in procedura de autorizare/reautorizare.
La nivelul anului 2001 investitiile din programele de conformare si etapizare s-au ridicat la nivelul de 304.439 milioane lei, din care 112.917 milioane din sursele unitatilor respective, 26.094 mil. lei de la bugetul de stat, 15.690 mil. lei de la bugetele locale iar 161.266 mil. lei alte surse( externe).
Lucrarile cele mai importante executate la Terapia sunt:
-instalatie beta alanina
-instalatie stripare
-refacere sistem canalizare
Din raportul intreprinderii Terapia referitor la investitiile de mediu realizate in an