x4c11cd
Participaniii de naiioalitate romana

Subiectele de naiionalitate romana ale raporturilor juridice din comeriul internaiional sunt, comercianiii persoane fizice ¿I societaiile comerciale. La aceste 2 categorii de comercianii se mai adauga ¿I altele: regiile autonome, organizaiiile cooperatiste, asociaiiile in participaiie, etc.

3.1 COMERCIANTUL - PERSOANA FIZICA

Dobandesc calitatea de comercianii persoanele care fac acte ¿I fapte de comeri, avand comeriul ca o profesiune obi¿nuita. Actele ¿I faptele de comeri obiective, daca sunt facute de o persoana fizica ca profesiune obi¿nuita, confera acelei persoane calitatea de comerciant. Capacitatea persoanelor fzice romane de a efectua operaiiuni de comeriinternaiional, ca activitate comerciala independenta este recunoscuta de Decretul-lege nr.54/1990 privind organizarea ¿I desfa¿urarea unor activitaii economice pe baza liberei iniiiative. Dobandirea calitaiii de comerciant pentru efectuarea de operaiiuni de comeri internaiional de catre o persoana fizica este legata de exercitarea de catre aceasta de cate ¿I fapte de comeri cu titlul de profesiune obi¿nuita. Persoanele fizice care executa in mod obi¿nuit acte de comeri internaiional trebuie sa ceara inmatricularea in registrul comeriului iar pe durata desfa¿urarii activitaiii ¿I la incetarea acesteia sa inscrie meniiunile actelor ¿I faptelor prevazute de lege. Persoanele fizice straine care vor face acte de comeri pe teritoriul Romaniei, sunt supuse legilor naiionale. ¥N ceea ce prive¿te calitatea de comerciant in Romania a unei persoane straine, aceasta iine de conditia juridica a strainului, supusa legii romane. Organizarea activitaiilor prevazute de acest act normativ, inclusiv cele prestate de persoanele fizice in mod independent se poate face numai de cetaienii care au domiciliul in Romania.

3.2 SOCIETAºI COMERCIALE
3.2.1 Generalitaii

Sunt societaii cu participare straina in Romania, societaiile comerciale, filialele ¿I sucursalele constituite pe teritoriul iarii, cu capital integral strain sau in asociere cu persoane fizice sau juridice romane, indiferent daca acestea s-au constituit de la inceput ca atare sau elementul strain a intervenit ulterior prin dobandirea de plaii sociale sau aciiuni la societaiile deja existente. Regulile privind regimul juridic al SC cu participare straina sunt plasate in sfera de reglementare al contractului de societate sau statutului intrand astfel in domeniul libertaiii contractuale. Atunci cand actele normative privind societaiile comerciale nu sunt indestulatoare se vor aplica prevederile Codului comercial ¿I ale Codului Civil. Societaiile cu participare strainase pot constitui in Romania in toate domeniile economice prevazute de art.4 din Legea nr.35/1991. ¥n situaiia in care o societate straina constituie o societate comerciala pe teritoriul iarii noastre cu capital integral strain sau in asociere cu persoane fizice sau juridice romane, societatea nou infiiniata este persoana juridica romana, ea putand efectua acte de comeri internaiional permise de legea romana, chiar daca aceste acte ar fi interzise de legea naiionala a statului pe teritoriul caruia societatea straina i¿i are sediul social.

3.2.2. Constituirea ¿I funciionarea SC
Constituirea SC cu participare straina in Romania precum ¿I a filialelor ¿I sucursalelor, cu capital integral strain sau in asociere cu persoane fizice sau juridice romane, este supusa dispozitiilor generale, aplicabile pentru toate societaiile de nationalitate romana prevazute in Legea nr.31/1991. Constituirea societaiilor cu participare straina pargurge mai multe etape in funciie de categoria de sociatate la care se refera, cum sunt: de persoane, de capitaluri, ¿I cu raspundere limitata. Societaiile cu participare straina se constituie pe baza de contract ¿I statut, in funciie de situaiie ¿I trebuie sa coniina anumite elemente pentru ipoteza internationalitaiii ¿I anume: cetaienia ¿I domiciliul, pentru persoanele fizice; sediul ¿I naiionalitatea, pentru persoanele juridice straine; denumirea obiectului de activitate in care sa se meniioneze operaiiuni de comeri internaiional; particularitaiile privind subscriiia ¿I varsarea capitalului social; organizarea si funciionarea societaiii iinand seama de aspectele specifice; localitaiile din strainatate unde se vor constitui sucursale sau filiale. Persoana fizica straina trebuie sa prezinte cazierul juridic, precum ¿I din Romania daca au mai locuit mai mult de 60 de zile in iara noastra. Persoana juridica trebuie sa depuna dovada inregistrarii in registrul comeriului din zona de sediu ¿I o atastare privind bonitatea comerciala a persoanei juridice respective, eliberata de banca unde isi are deschis contul. Ageniia Romana de Dezvoltare este obligata sa raspunda in termen de 30 zile de la data inregistrarii cererii, raspuns care se meniioneaza chiar pe cererea tip de examinare. Etapele privind publicarea constituirii societaiii in Monitorul Oficial al Romaniei, inscrierea societaiii in registrul comeriului ¿I la Administraiia financiara, nu reprezinta aspectesemnificative in cazul constituirii societaiilor cu participare straina, cu precizarea ca la registrul comeriului ¿I Administraiia financiara trebuie prezentata dovada confirmarii investiiiei la Ageniia Romana de Dezvoltare, iar taxele de inmatriculare sunt mai mari cu 50%decat cele platite de societaiile cu capital integral romanesc. ¥N situaiia in care are loc majorarea capitalului unei societaii romane¿ti deja existente, prin aportul unui investitor strain, operaiiunea juridica ia forma unei subscripiii de aciiuni ori parti sociale fara cesiune.
¥N ceea ce prive¿te contractul de cesiune, acesta prezinta unele particularitaii in funciie de calitatea cedentului ¿I cesionarului:
- daca cesiunea are loc de la o persoana romana la una straina, operaiiune a se poate efectua in 2 variante:
- cedentul roman retrage din contul bancar in lei al societaiii suma reprezentand preiul cesiunii, iar cesionarul strain depune in contul valutar al societaiii suma in valuta echivalenta preiului cesiunii, la cursul zilei, pe numele si la dispoziiia acesteia;
- daca cesiunea are loc de la un cedent strain catre un cesionar roman sau intre straini, nu este nevoie de prezentarea dovezii bancare de varsamant in valuta sau de provenienia a banilor, intru-cat vanzarea-cumpararea de parii sociale sau aciiuni se realizeaza intre parii fara a se afecta capitalul societaiii din banca. SC cu participare straina cu sediul in Romania sunt persoane juridice romane.
Ele nu constituie o categorie aparte de persoane juridice romane. Trasatura eseniiala a acestor societaii o constituie existenia elementului de extraneitate din care rezulta celelalte aspecte specifice in legatura cu regimul lor juridic. Societaiile cu participare straina sunt persoane juridice romane si sunt supuse prevederilor legii romane ca lex societatis. Problema specifica care se ridica in cazul societaiilor comerciale cu participare straina este aceea a monedei in care poate fi subscris capitalul lor. La o societate cu participare straina asociaiii sunt liberi sa subscrie capitalul social fie total in lei sau in valuta fie in lei. Conform Legii contabilitaiii nr.82/1991, “Contabilitatea opreraiiunilor efectuate in valuta se iine atat in moneda naiionala cat ¿I in valuta.” Felul monedei in care se face subscripiia produce efecte asupra varsamantului ¿I al suportarii riscurilor valutare. ¥N asocierea cu persoanele fizice sau juridice romane procentul de participare al asociatului strain este lasat exclusiv la aprecierea pariilor. Aportul partenerului strain la constituirea unei SC poate fi: aport in numerar, aport in bunuri, aport in drepturi ¿I aporturi in alte drepturi si avantaje. Societaiile romane¿ti constituite cu participare straina pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor din iara in condiiiile art.30 din Legea nr. 35/1991, cu indeplinirea cumulativa a 2 condiiii: aceste societaii sa fie constituite in asociere cu capital naiional; dreptul de proprietate asupra terenului sa constituie aportul la capitalul social al asociatului roman. Articolul 27 din Legea nr. 35/1991 prevede ca operatiunile SC cu participare straina se efectueaza pa baza de contracte comerciale, la preiurile convenite de parii in lei sau in valuta. Prin persoane juridice “rezidente” din punct de vedere valutar se intelege printre altele ¿I “societaiile comerciale autorizate sa desfa¿oare activitaii in Romania”, iar persoanele juridice “nerezidente” sunt cele care “nu sunt inregistrate si autorizate sa desfa¿oare activitaii in Romania” . Operaiiunile valutate pe teritoriul Romaniei intre rezidenii si nerezidenii, pot fi efectuate si in numerar, in cazurile in care, aceste operaiiuni nu se pot realiza prin conturi bancare activitati desfasurate in zonele cu regim vamal special, in porturi, aeroporturi, puncte de trecere al frontierei de stat, vanzari de marfuri la bordul navelor, in trenuri internaiionale. Regulamentul Bancii Naiionale a Romaniei privind operaiiunile valutaer din 1994 privind normele imperative precizeaza ca operaiiunile valutare se pot efectua intre rezidenii si nerezidenii numai prin conturi bancare deschise in Romania la societaii bancare autorizate de BNR sa efectueze asemenea operaiii. Cat priveste personalul societaiii comerciale romane acesta poate fi roman sau strain. Personalul strain poate fi angajat numai in posturi de conducere ¿I de specialitate. Strainii pot sa desfa¿oare activitaii lucrative la SC din iara daca au obiinut licenia de munca de la Ministerul Muncii ¿I Proteciiei Sociale. Salariile personalului roman angajat la societaiile romane¿ti cu participare straina se stabilesc prin conveniia pariilor. Salariile nu pot fi mai mici dacat salariul de baza minim brut pe iara. Cu privire la problema daca salariile personalului roman la SC pot fi in valuta, Legea salarizarii nr.14/1991 nu prevede nimic in aceasta privinia.

3.2.3 ¥nfiiniarea filialelor ¿I sucursalelor SC
Filiala reprezinta o SC cu personalitate juridica proprie distincta de societatea mama, care se afla insa sub controlul societaiii mama, in sensul ca acesta deiine majoritatea capitalului social al filialei sau exercita asupra ei controlul. Filiala are unele trasaturi specifice ¿I anume: filiala are peronalitate juridica fapt ce o impune ca o SC distincta de societatea mama. ¥N Romania filialele se constituie in condiiiile Legii nr. 31/1990. ¥N situaiia cand filiala se constituie cu 100% capitalul societatea mama, acesta ia forma unei SC cu raspundere limitata cu limitata cu asociat unic. ¥Nregistrarea filialelor ¿I sucursalelor comercianiilor care au sediul principal al comertului lor in strainatate, art.24 din Legea nr. 26/1990 prevede ca formalitaiilor de inmatriculare ¿I publicare se vor face la oficiul comeriului de la sediul din iara al filialei. De mentionat ca Legea nr. 33/1992 privind activitatea bancara coniine dispoziiii speciale privind constituirea ¿I funciionarea filialelor bancilor straine in Romania. Filialele societaiilor straine sunt subiecte de drept roman spre deosebire de sucursale care sunt subiecte de drept strain, iar funciionarea lor urmeaza acelea¿i reguli prevazute pentru societaiile romane¿ti. Cat prive¿te regimul juridic al dreptului de proprietate asupra terenurilor ¿I a altor imobile din iara, al filialelor societaiilor straine este identic cu cel al celorlalte societaii romane¿ti constituite cu participare straina.
Sucursala este o unitate secundara a societaiii mama care nu are personalitate juridica si se constituie cu capital 100% al acesteia, dar are totusi o anumita autonomie juridica ¿I economica faia de societatea mama. Sucursala nu are personalitate juridica proprie ¿I nici nu poate fi subiect de drept distinct de societatea mama. O alta trasatura caracteristica a sucursalei consta in faptul ca ea este dependenta dpdv juridic ¿I economic de societatea mama. ¥N raporturile cu teriii sucursala aciioneaza pe seama societaiii mama, in cadrul relaiiei de mandat sau comision. Sucursala are o oarecare autonomie juridica ¿I economica faia de societatea mama. Pe plan juridic, ea poate fi aciionata direct in justiiie pentru operaiiunile efectuate in iara de re¿edinia. Sucursala poate fi supusa unei proceduri separate de dizolvare ¿I lichidatre cu privire la bunurile aflate in iara de re¿edinia, fara sa fie influeniata situaiia juridica a societaiii mama. Articolul 238 din Codul comercial nu cere ca documentele de constituire ale sucursalei din iara a societaiii straine sa fie intocmite conform legii romane. Astfel, daca o societate pe aciiuni straina este valabil constituita in iara de sediu numai cu trei asociaii, ea poate deschide o sucursala in Romania de¿i legea romana prevede cinci asociaii. Cererea de autorizare trebuie sa fie insoiita de actele constitutive ale societaiaiii din acre sa rezulte existenia ei legala in iara unde s-a infiiniat ¿I o declaratie din partea societaiii prin care consimte sa se supuna legilor romane. Capacitatea de folosinia a sucursalei este guvernata de legea naiionala a socieiaiii mama, ea fiind o emanaiie a personalitaiii juridice a acesteia. Sucursala SC straine care i¿i desfa¿oara activitatea in Romania este supusa legilor romane privind condiiia juridica a strainului, persoana juridica. Deschiderea de catre o societatea straina a unei sucursale in Romania confera acesteia dreptul de a face acte juridice cu caracter permanent.

3.2.4. Dizolvarea ¿I lichidarea SC
Investitorii straini au dreptul sa transfere in strainatate sumele rezultate din lichidarea investitiilor in condiiiilor regimului valutar in Romania. Lichidarea sau restrangerea activitaiii desfa¿urate in jonele libere, persoanele fizice sau juridice straine pot transfera in strainatate capitalul ¿I profitul dupa achitarea tuturor obligaiiilor. Litigiile societaiii romanesti constituite cu participare straina pot fi implicate in urmatoarele litigii: litigii in cadrul societaiii, intre asociaiii romani ¿I straini sau numai straini, privind calitatea lor de participanti la societate, litigi in afara societaiii, dintre societate si alte persoane fizice sau juridice romane sau straine. ¥N cazul in care pariile nu au convenit printr-o conveniie speciala componenia de solutionare a litigiilor apariine instanielor judecatore¿ti.

3.2.5. Alte categorii de societaii comerciale
SC create prin reorganizarea unitaiilor economice de stat, au dreptul sa efectueze in mod direct operaiiuni de comeri exterior. Ele pot sa incheie contracte de vanzare-cumparare, executare de lucrari sau prestari de servicii, cu intreprinzatorii straini¿i cu plata de catre ace¿tia in lei, daca sumele in moneda romaneasca detinute de ei sunt rezultate din exploatarea unor investitii efectuate in Romania. Filialele bancilor straine sunt supuse dispoziiiilor prevazute de Normele Bancii Naiionale a Romaniei privind amortizarea societaiilor bancare. Potrivit normelor respective societaiilor bancare romane¿ti ¿I implicit filialelor bancilor straine pentru a putea funciiona pe teritoriu tarii, trebuie sa realizeze urmatoarele: obiinerea autorizarii de constituire, eliberata de BNR; indeplinirea formalitaiilor de constituire a societaiii bancare; obtinerea autorizaiiei de funciionare. Filialele unei banci straine vor putea funciiona numai incepand cu data eliberarii autorizaiiei de funciionare de catre BNR. Societaiiel cu participare straina se constituie ¿I in domeniul asigurarilor. Conform prevederilor art.11 din Legea 15/1990 “in limitele celor stabilite de BNR pentru necesitaii urgente, RA poate efectua incasari ¿I plaii in lei si in valuta, prin casierie proprie”. RA prevad in obiectul lor de activitate efectuarea de operatiuni de import export ¿I de cooperare economica internationala. Cooperativele de consum ¿I de credit pot organiza activitaii cu privire la exportul si importul, cooperarii ¿I schimburilor de marfuri cu organizaiii cooperatiste, intreprinderi sau firme de peste hotare, organizarea de societaii mixte cu organizaiii cooperatiste sau firme din alte iari.

Participaniii de naiionalitate straina.
3.3. COMERCIANTUL-PERSOANA FIZICA

Pentru ca o persoana fizica sa indeplineasca calitatea de comerciant ea trebuie sa indeplineasca mai multe condiiii, printre care: natura actelor pe care acea persoana la efectueaza. Statutul juridic al comerciantului este format din totalitatea drepturilor si obligatiilor acestuia. O prima obligatie a comerciantului consta in inscrierea in registrul de comeri. Cu toate ca obligaiia de inscriere este comuna in sistemele de drept respective, efectele sunt diferite ¿I anume: in dreptul francez are consecinie pe plan probator creand o prezumtie de comercialitate, pe cand in cel german efectul este constitutiv, ceea ce echivaleaza pe plan probator cu o prezumiia absoluta de comercialitate, ca daca o firma s-a inscris in registrul de comeri este imposibil de a proba ca activitatea firmei nu este comerciala. ¥N Anglia inscrierea in registrul de comeri este ceruta pentru societaiile de capitaluri ¿I se concretizeaza prin eliberarea certificatului de inmatriculare. ¥Nscrierea in registrele de comeri constituie ¿I o masura de publicitate faia de terii. Registrul de comeri este un document public, organizat la nivel local si naiional.

3.4 SOCIETAºILE COMERCIALE

SC in dreptul francez, cu excepiia celor in participaiie, sunt reglementate de Legea nr.66-537 din 24 iulie 1966 privind SC. ¥N dreptul german, pentru societaiile in nume colectiv, in comandita simpla ¿I in participaiie sunt aplicabile dispoziiiile din Codul comercial, pentru cele pe aciiuni Legea privind societaiile pe aciiuni din septembrie 1965. Caracterul comercial al unei societaii este determinat de forma sa societara ¿I de obiectivul de activitate care consta in acte de comeri. Cat prive¿te contractul de societate, elementele de validitate sunt comune ca ale oricarui contract. ¥N legatura cu latura institutionala, in dreptul francez au personalitate juridica toate tipurile de SC cu excepiia celor in participaiie; in cel german au personalitate juridica societaiile pe aciiuni si cu raspundere limitata, in dreptul englez, au personalitate juridica societaiile supuse inregistrarii cum ar fi societaiile de capitaluri si cele cu raspundere limitata. Contractul ¿I statutul ca documente constitutive ale societaiii cuprind unele elemente oblicatorii ca: forma societaiii, durata, denumirea, sediul social, obiectul de activitate ¿I suma capitalului. ¥N ceea ce prive¿te tipurile de SC in dreptul german si francez sunt reglementate societaiile: in nume colectiv, in comandita simpla, in participatie, pe aciiuni, si cu raspundere limitata. ¥N dreptul englez: in nume colectiv, in comandita simpla ¿I in participatie, de capitaluri.

Societatea in nume colectiv

¥n aceasta societate asociatii raspund solidar si nelimitat. Ei pot fi urmariii de creditorii societaiii ¿I asupra patrimoniului lor propriu in cazul cand ace¿tia nu si-au acoperit creania din activul social al societaiii. Acest tip de societate are un numar redus de asociaii iar capitalul lor este mic. Denumirea societatii este compusa din numele tuturor asociaiilor sau numai a unuia la care se adauga “societate in nume colectiv”. Aportul la capitalul fix nu poate fi reprezentat prin titluri negociabile ¿I nu poate fi transmis decat cu consimiamantul tututror asociaiilor.

Societatea in comandita simpla
In cadrul acestei societaii sunt 2 categorii de asociaii: comanditatii care raspund solitar ¿I nelimitat pentru datoriile societaiii, comanditarii care raspund pana la concurenia aportului lor pentru datoriile soiietaiii. Firma este compusa din numele comanditaiilor. Comanditarii nu pot contribui cu aport in industrie. Ei nu pot fi administratori.

Asociaiia in participatie
Acest tip de societate nu exista decat in raporturile dintre asociaii. Are la baza contractul de societate. Ea este un caracter ascuns intrucat existenia ei nu este adusa la cuno¿tinia tertilor. Societatea este lipsita de personalitate juridica. Bunurile aduse de asociaii nu formeaza un capital social iar drepturile asociaiilor nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile. Societatea nu este supusa inmatricularii in registrul de comert sau altor formalitaii de publicitate. Administratorul este numit dintre asociaii ¿I raspunde nelimitat, contractand cu terii in nume propriu.

Societatea anonima pe aciiuni
Societatea este constituita din aciionari care au calitatea de comercianii iar capitalul este impariit in parii egale, denumite aciiuni. Asociaiii raspund in limita aciiunilor pe care le deiin. Caracterul anonim al societaiii este dat de caracterul actiunilor care trec cu usurinia de la un deiinator la altul. Societatea se constituie cu o limita minima de asociaii ¿I capital. Cu privire la capital, dreptul francez ¿I cel german prevad un minim de capital social. ¥N dreptul francez acest capital este mai mare daca societatea s4e constituie prin subscriptie publica iar daca el scade sub minim, societatea trebuie sa-l refaca sau sa se transforme in alt tip de societate. ¥N dreptul englez pentru societaiile pe aciiuni constituite prin subscripiie publica se prevede un capital minim autorizat. Legea franceza prevede 2 moduri de constituire a societaiilor pe aciiuni: cu subscripiie publica ¿I fara subscriptie publica. Legea germana permite numai constituirea fara subscripiie publica. ¥N dreptul englez societaiile pe actiuni cu raspundere limitata pot fi de 2 feluri: public limited companies. Legea franceza prevede 2 sisteme de organizare a acestor socieiaii: cel clesic francez ¿I cel german. In sistemul francez consiliul de administraiie este numit de adunarea generala. Cu privire la sistemul german societatea este administrata de un directorat, ai carui membri sunt numiti de consiliul de supraveghere. ¥N ceea ce prive¿te dreptul englez, organul de conducere al societaiii, este adunarea generala a aciionarilor, care transfera o parte din atributiile reale unui consiliu de administraiie. Adunarile generale sunt de 2 feluri: ordinare ¿I extraordinare. ¥N documentele privind constituirea societaiii trebuie prevazut obiectul sau de activitate care stabileste limitele capacitaiii de folosinia. Activitatea societaiii este controlata de unul sau mai multi cenzori sau de catre o societate specializata. Cenzorii sunt numiii si revocaii de adunarea generala ordinara. Cenzorii controleaza bilantul contabil, contul de profit si pierderi, precum ¿I alte documente contabile. ¥N legatura cu nulitatea societaiii, sistemele de drept francez si german reglementeaza restrictiv regimul nulitaiii SC, fie prin reducerea cauzelor de nulitate faia de cele din dreptul comun, fie prin limitatarea efectelor sale sau prevad o serie de posibilitaii de repararea viciulului nulitaiii.

Societatea in comanda pe aciiuni
¥n dreptul anglo-saxon nu existaacest tip de societate. Capitalul societaiii este impartit in aciiuni, iar asociatii se impart in 2 categorii: comanditaiii care au calitatea de comercianii ¿I raspund nelimitat si solitar pentru datoriile societaiii ¿I comanditarii care au calitatea de actionari ¿I raspund limitat pana la concurenia actiunilor lor. ¥N legatura cu controlul gestiunii societaiii atat in dreptul francez cat ¿I in dreptul german acesta etse exercitat de catre consiliul de supraveghere.

Societatea cu raspundere limitata
Societaiile cu raspundere limitata sunt mai bine adaptate pentru intreprinderile mici ¿I dispun de capitalurile mijlocii. ¥N dreptl francez ¿I englez numarul maxim de asociaii in cadrul unei societaii cu raspundere limitata este de 50, fapt ce o apropie de societatea de persoane. Capitalul social este impartit in parii sociale ale caror valoare nominala minima este fixata de lege. ¥N dreptul german spre deosebire de cel francez pariile sociale pot fi inegale. Pariile sociale sunt inscrise in certificate care nu au caracter de titluri de credit iar aceste societati nu emit actiuni sau obligatiuni. Adunarea generala ea principalele decizii. Fiecare asociat dispune de un numar de voturi egal cu al pariilor sociale pe care le deiine. Asociaiii pot numii unul sau mai mulii cenzori. Dispoziiiile cu privire la profit, fondul de rezerva ¿I lichidare sunt asemanatoare celor aplicabile societaiilor pe aciiuni. Societaiile comerciale pot constitui sucursale ¿I filiale in iara de se diu dar ¿I in strainatate. ¥N ceea ce prive¿te filialele acestea sunt societaii comerciasle care beneficiaza de autonomie juridica totala faia de societatea mama avand personalitate juridica.

3.5 FALIMENTUL

Legislaiia franceza a folosit ca model pentru noul act normativ romanesc in materie ¿I anume Legea privind procedura reorganizarii ¿I lichidarii judiciare. Lichidarea judiciara constituie o procedura juridica speciala, avand caracter colectiv, general, concursual, ¿I egalitar, al carei obiectiv este executarea asupra bunurilor debitorului aflat in stare de insolvenia comerciala, in scopul satisfacerii creditorilor. Pentru ca o persoana sa fie in stare de lichiadre judiciara, trebuie intrunite cumulativ cel putin 2 condiiii: debitorul trebuie sa aiba calitatea de comerciant, persoana fizica sau societate, procedura fiind comerciala; debitorul sa se afle in stare de incetare a plaiilor, insolvenia comerciala. Pentru a acorda debitorului cat mai multe sanse de a-¿i continua activitatea comerciala, legea franceza din 1985 confera lichidarii judiciare un caracter subsidiar, ea putand fi pronuniata de instania numai daca dupa o perioada de observaiie, redresarea judiciara nu este posibila. Redresarea judiciara poate fi pornita la cererea debitorului insu¿i, a unuia sau mai multor creditori, a a procurorului sau de instania din oficiu. Debitorii- persoane fizice sau juridice, prin organele lor de conducere executiva sunt obligati ca in cazul cand se afla in stare de insolvenia, sa solicite deschiderea procedurii intr-un termen legal de la data incetarii plaiilor. Competenia de judecare a cererii apariine tribunalului de comert, daca debitorul este comerciant. Hotararea de redresare judiciara produce importante consecinie cu privire la patrimoniul debitoriului si anume: deschide o perioada de observaiie, in scopul intocmirii unui bilani economic si social al intreprinderii pentru redresare sau lichidare judiciara. Prin hotarare instania stabileste data incetarii in fapt a plaiilor. Instania desemneaza organele care administreaza procedura de observaiie. Tribunalul imputernice¿te pe administratori sa supravegheze operaiiunile de gestiune sau sa asiste pe debitor pentru toate sau o parte din actele privind gestiunea. Dupa data publicarii hotararii de redresare toti creditorii cu creanie anterioare hotararii sunt obligaii sa le declare catre reprezentantul creditorilor. Pe baza bilaniului economic ¿I social ¿I al propunerii administratorilor, inainte de exprarea perioadei de observaiie instania decide asupra planului de redresare sau pronunia lichidarea. ¥N situaiia in care lichidarea nu este posibiladebitorul nu ¿i-a executat angajamentele financiare stabilite prin plan, instania pronunia lichidarea. Efectele patrimoniale produse de hotararea de lichidare sunt:
1. Tribunalul nume¿te un lichidator care conform legii franceze este o persoana specializata. El este insarcinat cu administrarea operaiiunilor de lichidare ¿I cu incheierea verificarii creanielor ¿I continuarea actiunilor introduse, inainte de hotarare, de administrator, ale carui atribuiii inceteaza.
2. Hotararea atrage de la data pronuniarii decaderea debitorului din dreptul de administrare ¿I de dispoziiie asupra bunurilor sale, inclusiv a celor pe care le dobande¿te cu orice titlu in timpul procedurii de lichidare.
3. Cat prive¿te datoriile debitorului afectate de termen ele devin exigibile, pentru a se putea asigura satisfacerea creanielor tuturor creditorilor.
4. Dreptul creditorilor de a urmarii in mod individual, pe debitor este suspendat sau interzis.
5. ¥N cazul in care debitor este o SC prin efectul hotararii de lichidare acesta se dizolva. Lichidarea implica 2 operatiuni principale: realizarea activului ¿I palta pasivului. Procedura de lichidare a societaiii comerciale sau a comerciantului persoana fizica se inchide, prin hotararea instaniei judecatore¿ti, atunci cand numai exista pasiv exigibil sau cand activul este insuficient pentru acoperirea integrala a cranielor.

3.6 CONSTITUIREA DE SC IN STRAINATATE ªI DE REPREZENTANºE STRAINE ¥N ROMANIA

¥n cazul in care se constituie o societate sau o filiala a unei SC romane acestea sunt supuse legii straine care constituie legea lor nationala, lex societatis, avand personalitate juridica straina. Legea lor nationala este cea a statului pe teritoriul caruia isi au sediul dar poate fi ¿I cea a locului de constituire. Daca se constituie o sucursala romaneasca in strainatate ea este in principiu supusa legii romane ca lege naiionala. Dreptul internaiional privat roman prevede ca statul organic al sucursalei infiiniate de catre o persoana juridica intr-o alta iara este supus legii nationale a persoanei juridice respective . Legea naiionala reglementeaza modul de constituire, organizare, funciionare, dizolvare, ca ¿I capacitatea de folosinia si de execuiie a societaiii respective. Participarea cu capital romanesc in strainatate in cadrul unor forme instituiionalizate este prevazuta si in unele acorduri bi ¿I multilaterale incheiate de Romania privind promovarea si garantarea reciproca a investitiilor de capital, de evitare a dublei impuneri. Pentru constituirea de filiale ¿I sucursale in strainatate SC romaneasca trebuie sa publice in iara hotararea adunarii generale, in Monitorul Oficial ¿I inscrierea in registrul comeriului ¿I la Administratia financiara de la sediul societaiii mama. Sucursalele ¿I filialele firmelor romane¿ti care sunt inregistrate in strainatate ca persoane juridice sunt considerate “nerezindenii dpdv valutar” ¿I pot deschide conturi in valuta ¿I in lei la societaiile bancare autorizate sa funciioneze in Romania. Reprezentania unei firme straine constituite in Romania reprezinta o prelungire a personalitatii juridice a societaiii mama din strainatate care efectueaza acte si fapte juridice pe seama acesteia aciionand in calitate de mandatar al societaiii mama. Principalele trasaturi ale reprezentanielor ciomerciale straine in dreptul roman:
-reprezentaniele firmelor comerciale nu au personalitate juridica nu au calitate de subiect de drept iar dpdv al dreptului internaiional privat sunt supuse legi nationale a societaiii mama;

- reprezentaniele efectueaza acte juridice in calitate de reprezentant al societatii mama ca intermediar intre acesta ¿I partenerii ei comerciali din Romania.;
- reprezentaniele nu au capital propriu ci numai bunuri in vederea desfa¿urarii activitaiilor de reprezentare in iara. SC pot fi reprezentate in Romania prin reprezentanie dar si prin birouri specializate.
Pentru obiinerea autorizaiiei de funciionare a reprezentanielor comerciale straine in iara se porneste de la crearea societaiilor mama. Cererea de eliberare a autorizaiiei va fi insotita de: o atestare in original din partea camerei de comeri sau a altui organ competent din iara in care i¿i are sediul societatea mama care sa confirme existenia legala, obiectul de activitate, si capitalul social al societaiii mama; o confirmare asupra bonitaiii din partea bancii. Departamentul Comertului Exterior in termen de 30 zile de la data inregistrarii cererii este obligat sa emita autorizaiia sau sa o respinga.
Cu privire la functionarea reprezentanielor straine in Romania:
- reprezentaniele sunt oblifgate sa plateasca impozite ¿I taxe;
- operaiiunile financiar-bancare ale reprezentantelor se efectueaza prin conturi in valuta deschise la bancile constituite legal pe teritoriul Romaniei;
- reprezentaniele pot introduce in iara bunuri pentru dotarea si intretinerea sediilor lor cu plata taxelor vamale prevazute in tariful vamal de import;
- regimul licenielor de export-import in lipsa unor prevederi legale specifice pentru reprezentante apreciem ca ele nu pot primii licenie intrucat nu sunt persoane juridice romane;
- reprezentaniele pot inchiria spaiiul pentru sediu si pot apela la diferite servicii la ageniii economici romani;
- vehiculele apariinand reprezentanielor se iau in evidenia la organul financiar ¿I la serviciul roman de circulatie. Cat prive¿te personalul reprezentaniei acesta poate fi format din cetaieni romani cu domiciliul in Romania sau in strainatate si din cetaieni straini.
Principalele domenii in care statul apare ca subiect al dreptului comertului international:
- incheierea de acorduri de imprumut cu bancile straine;
- garaniia statului roman pentru credite externe acordate unor subiecte de drept roman se concretizeaza in incheierea de acorduri internationale;
-emisiunea de titluri de valoare lansate pe pieiele financiare externe;
- incheierea de acorduri de cooperare financiara cu bancile straine;
- Acordarea de credite unor SC romanesti in vederea efectuarii de plaii externe;
- participarea la litigiile comerciale internationale.

4. CONTRACTUL COMERCIAL INTERNAºIONAL
4.1 NOºIUNEA DE CONTRACT COMERCIAL

Sunt contracte comerciale internaiionale acele contracte prin mijlocirea carora se realizeaza, itre partenerii intreprinderi de comeri exterior sau unitaii autorizate sa realizeze direct operaiiuni de comeri exterior ¿I comercianii persoane fizice sau SC straine din iari diferite schimburile economice intre naiiuni. ¥N categoria contractelor comerciale internationale intra: contractul de vanzare-cumparare; de reprezentare comerciala; transport ¿I expeditii internaiionale, transfer de tehnologie, turism, etc. Nu toate activitaiile de comeri exteriorse realizeaza prin recurgerea la intrumentul juridic al contractului. Faptele de comeri precum si acele operaiiuni de tehnica comerciala din care se nasc direct drepturi ¿I obligaiii nu constituie contracte comerciale internaiionale.

4.2 COMERCIALITATEA ªI INTERNAºIONALITATEA

Un contract comercial internaiional se caracterizeaza prin comercialitate ¿I internaiionalitate.
A.Comercialitatea - un contract poate fi comercial sau civil dupa cum constituie sau nu act de comeri. Vanzarea poate fi si civila ¿I comerciala. Un contract poate fi civil pentru una din parii si comercial pentru cealalta. Diversele legislaiii mai coniin ¿I prevederi potrivit carora anumite contracte sunt intotdeauna comerciale in timp ce alte contracte sunt intotdeauna civile. Distinciia intre un contract comercial ¿I unul civil se face prin mijlocirea urmatoarelor idei fundamentale: idea de interpunere in schimb; idea de activitate economica organizata sub forma de intreprindere; idea de conexiune economica a oricarui act juridic cu cele din primele 2 categorii.
Clasificarea unui contract: cu privire la regimul aplicabil formarii, interpretarii ¿I executarii contractului: - capacitatea de a contracta; - proba contractului; - uzaniele comerciale; - efectele contractului; - prescripiia. Dpdv al procedurii de soluiionare a litigiilor: - competenia de judecata a tribunalelor; - clauza compromisorie; - procedura falimentara; -constituirea gajurilor. Dpdv al regimului fiscal: - vanzarile imobiliare comerciale; - taxele de judecata in litigiile comerciale difera de cele din litigiile civile.
B. Internaiionalitatea - acest contract coniine elemente de extraneitate. Elementele de extraneitate pot sa confere internaiionalitate raportului juridic ¿I sa atraga aplicarea unei legi straine dupa cum pot fi neconcludente. Locul executarii unui contract poate fi considerat un factor relevant pentru a atrage aplicarea legii in vigoare in acea iara, cu condiiia ca locul unde s-a incheiat operaiiunea respectiva sa nu primeze. Orice contact se considera incheiat in momentul in care oferta se intalne¿te cu acceptarea. Oferta constittuie propunerea uneia din parii de a incheia contractul. Ea poate fi adresata unei persoane determinate sau poate fi adresata unor persoane nedeterminate. Oferta poate fi cu termen sau fara termen. Oferta trabuie sa constituie o manifestare de voinia serioasa, ferma, precisa ¿I complexa. Acceptarea constituie manifestarea voiniei de a incheia contractul in condiiiile din oferta. ¥N dreptul roman oferta poate fi revocata pana in momentul acceptarii.

4.3 ¥NCHEIEREA CONTRACTULUI

Contractul se considera incheiat in momentul in care se realizeaza acordul de voinia intre vanzator ¿I cumparator. Potrivit dreptului roman momentul incheierii contractului este cel in care acceptarea a ajuns efectiv la ofertant ¿I acesta a luat cuno¿tinia de coniinutul ei. Contractul se considera format in momentul in care ofertantul recetpiioneaza scrisoarea cuprinzand acceptarea, fara ca sa se fi informat asupra continutului sau. ¥N dreptul uniform, momentul formarii contractului este considerat cel in care acceptarea este recepiionata la adresa persoanei ofertantului. Formarea contractului intre absenii in doctrina juridica: - teoria declaraiiunii cu varianta expediiiunii. Teoria declaraiiuni considera intre abseniii contractului incheiat in momentul in care acceptantul, primind oferta, se declara de acord cu acesta. Daca se pune problema dovedirii acestui moment important in actul de comeri, dovada este greu de realizat; - teoria recepiiunii, cu varianta informaiiunii, reglementata de legislaiiile moderne, ofera certitudine partenerilor. Conform acestei teorii, contractul intre absenii se considera incheiat in momentul in care ofertantul prime¿te srisoarea de acceptare. Contractul intrernational se poate forma intre absenii nu numai prin corespondenia, ci si prin intermediul telefonului. Momentul incheierii contractului va fi momentul convorbirii telefonice care aduce acordul de voinia.

4.4 CLASIFICAREA CONTRACTELOR COMERCIALE INTERNAºIONALE

Contractele se impart in:
Dupa natura subieciilor:
- contracte incheiate intre state si persoane fizice ¿I juridice din alte state. Acestea sunt contracte mixte sau contracte de stat si sunt supuse legii in vigoare in statul parte;
- contracte incheiate intre parteneri, persoane fizice si juridice provenind din diferite state.
Dupa existenia reglementarilor in materie:
- contracte numite;
- contracte nenumite.
Dupa structura contractului:
- contracte clasice simple care cuprind o singura operaiiune juridica;
- contracte compexe care cuprind mai multe operaiiuni juridice.
Dupa durata:
- contracte de durata scurta incheiate intre parteneri pe un an;
- contracte cu durata medie incheiate intre parteneri pe o perioada de 5-8 ani;
- contracte pe durata lunga intre 20-25 de ani.
Dupa obiectul lor:
- contracte de comeri intern;
- contracte de comeri internaiional;.

4.5 CLAUZELE CONTRACTULUI DE COMERº INTERNAºIONAL

Obiectul contractului trebuie precizat in detaliu. Durata contractului, trabuie stabilita cu exctitate de catre parii. Pe durata negocierii, pariile vor convenii asupra termenilor ¿I locului de executare a obligaiiilor lor, garaniiile de calitate, felul si procedura de recepiie, modalitaiile de decontare, condiiiile de plata ¿I de credit, etc. ¥N contract pariile trebuie sa prevada clauze privitoare la rezolvarea eventualelor reclamaiii de calitate sau de cantitate. Clauzele asiguratorii sunt destinate sa contracarezefluctuaiiile de preiuri ¿I instabilitatea valutara.
Clauze speciale sunt:
- clauze de meniinere a valorii contractului. Aceste clauze au menirea sa asigure echilibrul prestaiiilor celor 2 parteneri. Ele pot figura in contracte interne,dar in special in contractele de comeri internaiional. Din aceasta categorie fac parte: clauzele de recalculare a preiului, clauza valutara care are ,mai multe forme: clauza monovalutara, clauza plurivalutara, clauza DST, clauza ECU. Clauza aur, clauza de obiiune asupra monedei liberatorii. - clauze de adaptare a contractului sunt prezentate in contractele pe termen lung sau in contractele care se incheie pentru unele bunuri sau servicii unde oferta este mai mica decat cererea ¿I prin urmare exista un prei fluctuant. Aceste cauze sunt: clauza ofertei concurente; clauza clientului mai favorizat; clauza hardship care cuprinde trei componente: la inceput se arata cauzele justificate ale revizuirii contractului, precum:m variaiii foarte importante in condiiiile economice sau modificarea conjuncturii economice; se identifica efectele care autorizeaza o cerere de ajustare; sunt specificate remediile convenite prin introducerea in contract a unor corective rezonabile. ¿I clauza de renegociere a preiului;
- alte clauze contractuante:
- clauza de continuitate are in vedere meniinerea raporturilor tradiiionale intre parteneri. Ea se prezinta sub 2 forme: clauza primului refuz; clauza primului ¿I ultimului refuz;
- clauza de foria majora;
- clauza de exclusivitate confera beneficiarului sigurania raporturilor juridice pe o anumita piaia;
- clauza de confideniialitate este prevazuta in contractele internaiionale ¿I are ca scop pastrarea secretului asupra acelei operatiuni convenite;
- clauze privind modalitatea de plata. Modalitatea de plata se stabile¿te in funciie de voinia pariilor ¿I da acordul de plaii incheiat intre statele din care fac parte firmele respective;
- clauzele privind raspunderea pariilor. Aceste clauze se refera la raspunderea patrimoniala a pariilor pentru neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligaiiilor asumate prin contract.
Raspunderea se concretizeaza sub forma de penalitaii si se percepe pentru: nelivrarea marfurilor sau livrarea acestora cu defeciiuni si intarzieri; nerealizarea parametrilor tehnico-economici garantaii; netransmiterea in termenul convenit a specificaiiilor tehnice pentru introducerea in fabricaiie a produselor prevazute in contract; netransmiterea scrisorilor de garaniie bancara la timpul stabilit de parii;
- clauze privind soluiionarea litigiilor

4.6 LEGEA APLICABILA CONTRACTULUI DE COMERº INTERNAºIONAL

Nu exista contract fara lege. Fundamentarea normei lex voluntatis - ea implica o egala cunoa¿tere a sistemelor naiionale de drept civil ¿I comercial, ca expresie a egalitaiii suverane a statelor. Nu exista sistem de drept care sa aplice in mod obligatoriu ¿I nici sistem de drept sa nu se poata aplica niciodata. Desfa¿urarea normala a relaiiilor comerciale internaiionale reclama uniformizarea normelor conflictuale intr-o masura cat mai mare. Norma lex voluntatis raspunde cel mai bine necesitaiilor comeriului internaiional. Ea permite pariilor contractante sa aleaga ca lex contractus dreptul material al acelei iari care corespunde ce3l mai bine specificului operaiiunii in discuiie. Semnificaiia voiniei pariilor - Lex voluntatis este o norma de drept ¿I o norma conflictuala ¿I are meniinerea de a determina legatura unui contract cu un sistem de drept. Domeniul de aplicare al normei lex voluntatis este limitat de frauda de lege ¿I de ordinea publica de drept internaiional privat. Frauda de lege presupune 2 elemente, unul obiectiv si unul subiectiv. Elementul obiectiv consta in crearea artificiala a unei legaturi contractului de comeri internaiional cu legea unei anumite iari. Elementul subiectiv consta in inteniia pariilor de a eluda normala aplicare a normei conflictuale lex voluntatis, prin evitatea sistemului juridic sub care sa contractat. O alta limitare a normei lex voluntati o constituie ordinea publica de drept internaiional privat. Aplicarea normei lex voluntatis este limitata ¿I de normele de drept material uniform adoptate de legiuitorul roman. Limitari in alegerea legii aplicabile - legislaiia romana nu condiiioneaza alegerea de catre parºi a legii contractului, de existenia vreunei legaturi obiective a contractului cu un stat. Contractul este supus legii alese prin consens de parii, fara a condiiiona in vreun fel alegerea pariilor. Soluiia legala meniionata - legatura unui contract cu un anume sistem de drept nu este intotdeauna vizibila dar pariile pot pune in evidenia o legatura interna prin alegerea sistemului de drept respectiv.
Relaiia lex voluntatis - libertate contractuala. Principiul libertaiii contractuale i¿i gase¿te aplicaiia in domeniul contractelor interne dar ¿I al celor internaiionale. Lex voluntatis are o natura juridica deosebita: principiul libertaiii contractuale este un principiu de drept civil intern.
Excluderea retrimiterii - alegerea legii care carmuie¿te contractul semnifica numai norma de drept material nu si normele conflictuale ale sistemului de drept respectiv.
Momentul alegerii - legea contractului se alege de catre parii la incheierea contractului. Ea poate fi aleasa in faia instaniei judecatore¿ti pana la intrarea in fond a dezbaterilor.
Modificarea alegerii - legea aleasa nu ami poate fi modificata decat cu unele rezerve.

Completarea alegerii - daca pariile au ales o lege care nu reglementeaza o anumita problema aflata in litigiu, legea desemnata iniiial va fi meniinuta pentru ansamblul contractului, dar va fi complectata cu noua lege desemnata de parii.
Domeniul de aplicare a legii contractului - lex contractus reglementeaza condiiiile de validitate ¿I efectele contractului, executatea obligaiiilor ¿I raspunderea pentru neexecutarea ori pentru executarea lor necorespunzatoare. Caracterul unitar, economic ¿I juridic al contractului imune necesitaqtea ca raportul dintre parii sa fie carmuit de una din legi. Lex contractus se aplica interpretarii naturii juridice a contractului ¿I a clauzelor acestuia; executarii obligaiiilor din contract; consecinielor neexecutarii totale sau pariiale a obligaiiilor ¿I evaluarii prejudiciului pe care le-a creat.

4.7 INTERPRETAREA ªI CONSECINºELE INTERPRETARII DINTRE OBLIGAºIILE PARºILOR

4.7.1 Principalele reguli de interpretare
Acestea sunt:
- contractele se interpreteaza potrivit principiilor de buna credinia in relaiiile internaiionale, cu excluderea oricarei discriminari intemeiate pe deosebirea dintre iarile in curs de dezvoltare ¿I cele dezvoltate, sisteme social-economice diferite;
- contractele incheiate pe baza unor norme de drept material se interpreteaza iinand seama de aplicarea lor unitara;
- inteniia comuna a pariilor. Contractul se interpreteaza potrivit inteniiei pariilor in momentul incheierii acestora;
- criterii obiective. La interpretarea contractelor se iine seama de toate imprejurarile in care s-au desfa¿urat nogocieri intre parii;
- interpretarea contractului se face iinand seama de sensul normal al clauzelor, termenilor, al practicilor obi¿nuite in domeniile de activitate respective; - o clauza contractuala susceptibila de mai multe inielesuri se interpreteaza in sensul in care sa produca oarecare efecte, iar nu in sensul in care nu ar produce nici un efect;
- natura contractului;
- sensul rezultat din intregul act.

4.7.2. Consecinie ale interdependenie dintre obligaiiile pariilor
Contractele comerciale internaiionale sunt contracte bilaterale. Excepiia de neexecutare a contractului poate fi invocata de catre o persoana contractanta in cazul in care cealalta parte nu ¿i-a executat obligaiia prealabila ce-i revenea sau se afla intr-o situaiie economica atat de rea incat apare evidenc ca nu ¿i-o va executa. Rezoluiiunea pentru neexecutare poate sa intervina in cazul neexecutarii culpabile a unei obligaiii ¿I are ca efect desfiniarea retroactiva a contractului. ¥N cazul in care contractul are mai multe termene iar pentru unele termene obligaiiile pariilor au fost deja executate, creditorul poate cere desfiniarea contractului numai pentru viitor lasand neatinse prestaiiile executate pana atunci. Transmiterea riscurilor de la vanzator la cumparator se produce in dreptul roman odata cu dreptul de prioritate ca o consecinia a transimterii acestiua. ¥N situaiia vanzarii unor bunuri genetic determinate transmiterea riscurilor se produce la predare, cand se face ¿I individualizarea bunurilor vandute.

5.SOLUºIONAREA LITIGIILOR DE COMERº INTERNAºIONAL
5.1 COMPETENºA INSTANºELOR JUDECATOREªTI

Instaniele judecatore¿ti naiionale au competenia generala in soluiionarea litigiilor de comeri internaiional. O problema importanta o constituie determinarea instaniei competente ¿I a raportului de comeri internaiional cu element de extraneitate. Procedura de soluiionalitate a litigiilor de comeri exterior in faia instanielor de judecata este stabilita de legea forului iar procedura executarii silite a hotararilor este stabilita de legea iarii de executare a acestora.

5.2 NOºIUNI GENERALE

Pariile contractuante prefera arbitrajul comercial pentru: simplitatea procedurii; caracterul confideniial al dezbaterilor, cheltuieli de arbitrare reduse; rapiditatea rezolvarii; specializarea arbitrilor; posibilitaii egale de informare pentru ambele parii cu privire la procedura de urmat ¿I alegerea arbitrilor. Actul final al Conferiniei pentru Securitate ¿I Cooperare in Europa recomanda utilizarea arbitrajului comercial internaiional pentru soluiionarea litigiilor dintre pariile contractante.

5.2.1 Clasificarea arbitrajului comercial
Arbitrajele internaiionale se clasifica:
1. In raport cu regulile urmarite de arbitri in soluiionarea litigiilor. ¥N cadrul arbitrajului de drept arbitri soluiioneaza cauza aplicand normele procedurale legale ¿I dreptul material competent intocmai judecatorilor. Arbitrajul in echitate nu se situeaza in afara dreptului. Arbitrajul in echitate este specific contractelor complexe de comeri internaiional care nu cunosc reglementari proprii in legislaiiile naiionale ¿I nici forme uniforme formulate de conveniii internaiionale. 2. Un al 2-lea criteriu de clasificare este acela al existeniei in timp a instaniei de arbitraj. Instaniele de arbitraj sunt: ad-hoc sau ocazionale ssi instanie permanente sau instituiionalizate. ¥N arbitrajul ad-hoc completul de arbitri I este ales pe durata soluiionarii litigiului. Arbitrajul instituiionalizat are un caracter permanent ¿I soluiionalizeaza diferite litigii de comeri internaiional. Arbitrajele instituiionalizate se clasifica in arbitraje cu competenia generala ¿I arbitraje specializate.
3.Dupa competenia teritoriala - arbitrajele permanente sunt de tip bilateral regional si cu vocaiie universala.

5.2.2 Conveniii internaiionale ce reglementeaza arbitrajul comercial internaiional
1.Protocolul de la Geneva din 1923 care a fost adoptat in cadrul Societaiii Naiiunilor ¿I la care Romania face parte din 1925. Acest instrument juridic se refera atat la contractele incheiate in materie comerciala cat ¿I la cele din orice alta materie.
2.Conveniia de la Geneva din 1927 pentru executarea sentinielor arbitrare straine. Prin intermediul conveniiei statele parii se angajeaza sa recunoasca pe teritoriul lor autoritatea unei instante arbitrale care indepline¿te urmatoarele condiiii: sa fie pronuniata in temeiul unui compromis ori a unei clauze compromisorii; sa fie pronuiniata pe teritoriul unui stat parte la conveniie. 3.Conveniia de la New York privind recunoa¿terea ¿I executarea sentinielor arbitrale straine in cadrul ONU. Aceasta conveniie se refera la recunoa¿terea ¿I executarea sentinielor arbitrale straine.
4.Conveniia europeana privind arbitrajul comercial internaiional incheiat la Geneva in cadrul ONU. Aceasta conveniie rezolva problema desemnarii arbitrilor in cazul in care pariile la conveniia de arbitraj nu se inieleg asupra alegerii acestora.
5.Conveniia privind soluiionarea pe cale arbitrala a litigiilor de drept civil decurgand din rapoartele de colaborare economica ¿I tehnico-¿tiiniifica de la Moscova.

5.2.3 Conveniia de arbitraj
Investirea instaniei de arbitraj se realizeaza prin conveniia de arbitraj care are 2 forme: clauza de arbitraj sau clauza compromisorie. Compromisul este conveniia intervenita intre pariile in litigiu prin care acestea convin sa supuna soluiionarii arbitrale, precizand ¿I instania de arbitraj competenta. Capacitatea pariilor va fi determinata de legea personala pentru persoanele fizice respectiv de legea naiionala pentru persoanele juridice. Conditiile de forma ale conveniiei de arbitraj sunt precizate in conveniii. Completul de arbitrare se constituie din arbitri desemnaii de parii. Completul poate fi compus din 3 arbitri sau poate fi constituit dintr-un arbitru unic.

5.2.4 Legea aplicabila procedurii arbitrale.
Completul de arbitri va rezolva cauza aplicand fondului litigiului legea aleasa de parii. Daca pariile nu au determinat legea aplicabila contractului, arbitri vor stabili legea competenta potrivit normei conflictuale.

5.2.5. Recunoa¿terea ¿I executarea sentinielor arbitrare straine
Recunoa¿terea ¿I executarea hotararii arbitrale straine se realizeaza conform regulilor de procedura in vigoare pe teritoriul unde hotararea este invocata ¿I ca nu vor fi impuse condiiii mai riguroase ¿I nici cheltuieli de judecata mai ridicata faia de recunoa¿terea ¿I executarea sentinielor arbitrale naiionale.

5.2.6 Arbitrajul comercial in Romania
A. Arbitrajul permanent - instituiionalizat in Romania. Este asigurat de Curtea de arbitraj comercial internaiional de pe langa Camera de Comeri ¿I Industrie a Romaniei. Curtea de arbitraj se compune din 35-40 arbitri, numiii de comitetul executiv al Camerei de Comeri ¿I Industrie a Romaniei. Completul de arbitraj este format din 3 membri sau dintr-un arbitru unic. Curtea de arbitraj este compusa din: pre¿edinte, vicepre¿edinte ¿I 3 membri. Curtea de arbitraj soluiioneaza litigiile patrimoniale care sunt nascute din raporturile de comeri exterior sau din alte asemenea raporturi daca una dintre parii sau ambele parii sunt straine. Curtea de arbitraj este competenta sa solutioneze cu acordul pariilor ¿I litigiilor nascute din raporturile contractuale dintre SC constituite in Romania cu participare straina sau cu capital integral strain. Curtea de arbitraj i¿i verifica propria sa competenia de a soluiiona un litigiu ¿I hotara¿te in acesta privinia. Sentinia se pronunia de completul de arbitraj in numele Curiii de arbitraj ¿I este considerata ca sentinia acestei Curii. Procedura arbitrala poate lua sfar¿it ¿I prin pronuniarea unei incheieri in cazul in care: reclamatul renunia la cererea sa; - curtea a luat act ca pariile s-au impacat; - datorita inactivitaiii reclamatului, litigiul ramane in nelucrare mai mult de 6 luni sau in cazul in care lipsesc condiiiile pentru examinarea ¿I solutionarea litigiului in fond.
B.Arbitrajul ad-hoc organizat de Camera de Comeri ¿I Industri a Romaniei este supus prevederilor codului de procedura civila. Potrivit regulilor de procedura arbitrala litigiul comercial este intern cand acesta decurge dintr-un contract intern ¿I este internaiional cand decurge dintr-un contract de comeri exterior. Arbitrajul poate fi incrediniat uneia sau mai multor persoane investite de parii sau in conformitate cu acea conveniie aleasa de parii sa solutioneze un litigiu determinat ¿I sa pronunie o hotarare definitiva ¿I obligatorie pentru parii. Tribunalul arbitral are obligaiia sa asigure confideniialitatea arbitrajului. La ¿ediniele de dezbatere pot participa numai pariile in litigiu sau reprezentaniii acestora. Dosarul litigiului este confideniial. Persoanel straine nu au acces la dosar fara acordul scris al pariilor. Tribunalul arbitral i¿i verifica propria sa competenia de a soluiiona un litigiu. Arbitri sunt inscri¿i intr-o lista intocmita de Camera de Comeri ¿I Industrie ¿I care cuprinde: numele, ocupaaiia, adresa, specialitatea, titlurile ¿I prezentarea pe scurt a activitaiii profesionale a fiecaruia. Hotararea arbitrala este definitiva. ¥Mpotriva ei se poate introduce aciiune in anulare pentru urmatoarele motive: - cei care au dat-o nu au primit o asemenea insarcinere de la plaii; - arbitri s-au pronuniat dupa expirarea termenului arbitrajului; - hotararea s-a dat asupra unor chestiuni care nu fusesera supuse arbitrilor.

6. INTERMEDIEREA ¥N COMERºUL INTERNAºIONAL

Ageniii economici cu activitate de comeri exterior pot avea in strainatate delegaii permanenii, birouri comerciale, societaii propri sau cu participare straina, reprezentanii locali, etc. Ace¿ti reprezentanii au urmatoarele sarcini: sa strabileasca legaturi directe cu conducerile firmelor straine; - sa prospecteze pieiele externe; - sa intocmeasca studi conjugale pentru produsele pe care le exporta; - sa urmareasca executarea contractelor de import ¿I de export.

6.1 CONTRACTUL INTERNAºIONAL DE MANDAT COMERCIAL

Mandatul comercial este contractul prin care o persoana mandatar, se obliga in baza insarcinarii primite de la o alta persoana, mandant, sa trateze actele comerciale. Mandatul comercial are un obiect specific, care consta in tratarea de afaceri comerciale pe seama mandantului. Actele trebuie sa fie comerciale atat pentru terii cat ¿I pentru mandant. Elementele specifice ale contractului de mandat comercial sunt: mandatul comercial; reprezentarea este de natura contractului ¿I nu de esenia lui; mandatul comercial este intotdeauna un contract cu titlu oneros. Contractul de mandat comercial se utilizeaza in activitatea de intermediere a ageniilor comerciali. Ace¿tia reprezinta temporar sau continuu interesele mandatului in schimbul unei remuneraiii. Mandatarul este obligat sa respecte toate instruciiunile date de mandat fara a putea sa adopte alte masuri. Mandantul are obligaiia prevazuta ¿I in contract sa plateasca remumeraiia convenita ¿I sa creeze condiiiile necesare pentru executarea mandatului. Mandatarul poate fi: agent, reprezentant sau curier.

6.2 CONTRACTUL INTERNAºIONAL DE COMISION

Comisionarul este un contract prin care o persoana se obliga sa trateze acte de comeri, in numele sau propriu, dar pe seama altei persoane in schimbul unei remuneraiii. Contractul de comision se poate incheia in 2 feluri: comisionarul lucreaza in nume propriu dar in contul comitentului sau comisionarul aciioneaza in numele comitentului.
Trasaturi: in raporturile dintre comisionar ¿I comitent exista relaiii de mandat; comisionarul are calitatea de parte in raportul perfectat cu tertul; garantand executarea contractului. Contractul de comision are o larga utilizare in activitatea practica fiind folosit in vanzarea-cumpararea de marfuri, in domeniul transporturilor ¿I in operaiiunile asupra valorilor mobiliare. Comisionarul are obligaiia de a indeplini numai acele operaiiuni comerciale pentru care a fost imputernicit. Marfurile nu pot fi vandute de catre comisionar, decat in condiiiile in care au fost stabilite prin contractul de comision cu comitentul. Cele 2 parii stabilesc limita de prei. Comisionarul poate sa se abata de la infraciiunile primite numai daca este in interesul comitentului. Comitentul este obligat sa plateasca remuneraiia cuvenita comisionarului, sa restituie comisionarului cheltuielile efectuate cu ocazia executarii contractului ¿I sa-l despagubeasca pe acesta de eventualele pierderi suferite. Comitentul are obligatia sa