Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




loading...


Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Societatile de investitii si fondurile mutuale
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

i8b4bc
I.Piata de capital in Romania

Prin intermediul acestui material am dori sa facem o prezentare a principalelor modalitati de investire si economisire oferite de piata financiara a Romaniei in momentul de fata. Vom incerca sa prezentam componentele si interactiunile care apar intre ele. In tara noastra am putea investi si economisi in:
§ "Banci si alte institutii financiare"
§ “Fonduri de investitii”
§ "Actiuni cotate”
§ "Piete la termen"
§ "Alte investitii"
Care sunt oportunitatilor de economisire si investitie oferite pe piata de capital din Romania?
Piata de capital reprezinta o piata specializata unde se intalnesc si se regleaza in mod liber cererea si oferta de active financiare pe termen mediu si lung. Concret, este vorba despre o piata pe care se tranzactioneaza in mod liber valori mobiliare (actiuni, obligatiuni), piata ce are drept rol principal mobilizarea capitalurilor persoanelor (fizice/juridice) care economisesc (cumparatorii de actiuni si obligatiuni) si care urmaresc plasarea profitabila a acestor capitaluri; aceste fonduri sunt atrase de catre emitentii de actiuni/obligatiuni, ce sunt in cautare de capital in vederea finantarii unor proiecte de investitii.
In functie de momentul in care se realizeaza tranzactia, piata de capital se imparte in doua segmente:
Piata primara. Este piata pe care emisiunile noi de valori mobiliare sunt negociate pentru prima data. Concret, este vorba de procesul prin care intermediarii financiari, care de regula fac legatura intre societatea emitenta si investitori, se obliga sa plaseze valorile mobiliare nou emise in schimbul unui comision.
Piata secundara. Odata puse in circulatie valorile mobiliare pe piata primara, acestea fac obiectul tranzactiilor pe piata secundara. Functionarea efectiva a pietei secundare se realizeaza prin intermediul pietelor de negocieri sau organizate: este in principal vorba de bursa de valori si de piata extrabursiera.
Diferenta dintre cele doua forme organizate ale pietei de capital (bursa si piata OTC) consta in existenta unor conditii si criterii de eficienta economico-financiara, de informare a investitorilor, referitoare la numarul de actiuni puse in circulatie, etc pentru accesul la bursa, conferind societatii cotate pe aceasta piata garantii superioare pentru investitori. De asemenea exista diferente intre modul de functionare si organizare a celor doua piete - bursa de valori este o piata de licitatie in timp ce piata Rasdaq este o piata de negociere.
Valorile mobiliare sunt titluri de proprietate sau de creanta care confera titularului anumite drepturi bine stabilite asupra unor entitati ale societatii emitente. Valorile mobiliare sunt inscrisuri (documente de valoare) negociabile, ce pot fi transformate oricand in bani pe piata de capital. In sens restrans, valorile mobiliare sunt actiunile si obligatiunile emise de o societate comerciala.
Actiunile sunt titluri ce atesta un drept de proprietate asupra unei parti a capitalului social al societatii emitente. Practic, proprietarul actiunilor este proprietarul unei parti din societatea emitenta, parte corespunzatoare cu numarul de actiuni detinute. Pe langa dreptul de proprietate asupra unei parti a societatii emitente, actiunile confera si alte drepturi, dintre care cele mai importante sunt:
§ dreptul de a primi in fiecare an o cota parte din profitul societatii (sub forma de dividende) corespunzatoare cu numarul de actiuni detinute si cu suma alocata de conducerea societatii pentru plata dividendelor. Datorita faptului ca acest dividend poate varia (sau poate fi chiar zero), actiunile se mai numesc si valori mobiliare cu venit variabil.
§ dreptul la informare cu privire la evolutia economico-financiara a intreprinderii.
§ dreptul de a participa la hotararile importante cu privire la activitatea societatii, precum si la conducerea societatii, prin participarea la Adunarile Generale ale Actionarilor (AGA), respectiv prin posibilitatea de a alege si de a fi ales in consiliul de administratie al societatii.
§ drept de proprietate asupra unei parti a activelor societatii, in cazul lichidarii (incetarii functionarii) acesteia.
Dupa cum bine stim, in momentul de fata in Romania societatile cotate sunt tranzactionate pe doua piete organizate: Bursa de Valori Bucuresti (BVB) si socitatea de bursa RASDAQ (Romanian Association of Securities Dealers Automated Quotations).
Obligatiunile reprezinta un titlu de creanta asupra societatii emitente. Concret, societatea emitenta are nevoie la un moment dat de un imprumut si emite obligatiuni. Cumparatorii obligatiunilor imprumuta societatea emitenta cu suma pe care au platit-o pentru cumpararea obligatiunilor. Obligatiunile nu confera aceleasi drepturi ca si actiunile, dar posesorul lor beneficiaza de o dobanda periodica fixa (din acest motiv, obligatiunile numindu-se valori mobiliare cu venituri fixe) si, la expirarea perioadei de imprumut, de rambursarea sumei platite pentru cumpararea obligatiunilor.
In tara noastra obligatiunile au fost foarte rar utilizate de catre agentii economici, datorita instabilitatii mediului economico-financiar. Astfel, in tara noastra s-au derulat numai doua oferte publice de obligatiuni pana la acest moment: cea a Combinatului Siderurgic Siderca Calarasi (societate cu capital de stat) desfasurata in 1997 - emisiune ce nu s-a bucurat de prea mult succes si a adus pierderi investitorilor datorita problemelor societatii emitente si cea a societatii International Leasing (societate privata) desfasurata in mai 2000. Emisiunea International Leasing s-a bucurat de succes in randul mediului de afaceri, investitorilor si mass-media, constituind un bun exemplu si pentru alte societati private dinamice pentru a apela la finantarea prin piata de capital. Practic emisiunea International Leasing a fost singura emisiune publica de obligatiuni derulata si incheiata cu succes din tara noastra. Emitentul si-a onorat toate obligatiile de plata, la termenele stabilite si fara intarzieri.
In cursul anului 2001 s-a consemnat o noua premiera legata de obligatiuni: derularea primelor emisiuni de obligatiuni municipale. Acestea sunt similare obligatiunilor emise de societati comerciale, dar au ca emitent administratiile locale. Emisiunile derulate in 2001 au fost initiate de orasele Predeal si Mangalia. Acestea au fost listate si se tranzactioneaza la bursa de valori. Cele doua emisiuni sunt primele (si pana la acest moment singurele) emisiuni de obligatiuni tranzactionate in tara noastra.
In tara noastra decat actiuile si obligatiunile sunt singurele instrumente financiare tranzactionate. Mai exista o serie de alte operatii si instrumente, dar care nu se folosesc momentan la noi, cum ar fi: titlurile de stat, optiunile pe actiuni, drepturile, contractele futures pe indici, tranzactiile in marja sau vanzarea in absenta. Insa aceste lucruri sunt pe cale sa se schimbe deoarece Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a inaintat un proiect de lege cu privire la valorile mobiliare, si care se asteapta a fi aprobat in cursul acestui an.
Formarea si dezvoltarea pietei de capital in Romania si constituirea formelor organizate ale acesteia (Bursa de Valori Bucuresti si si Societatea de Bursa Rasdaq) reprezinta componente esentiale ale procesului de restructurare a economiei in tara noastra. Procesele de constituire si dezvoltare a unei piete de capital in tara noastra sunt indisolubil legate de procesul de privatizare a intreprinderilor cu capital de stat, din diferite domenii de activitate: industrie, agricultura, comert, transporturi, alimentatie publica, etc. In paralel, aparitia unor firme noi cu capital particular, cu sau fara participare straina, concura la accelerarea procesului de creare a unei veritabile piete de capital in tara noastra.
Prin intermediul Programului de Privatizare in Masa (PPM) s-a realizat privatizarea a peste 5000 de societati comerciale cu capital din stat, prin distribuirea unei parti a capitalului acestora, in mod gratuit, catre populatie prin intermediul certificatelor de actionar. Acest proces va continua prin vanzarea capitalului social ramas in proprietatea statului, gestionat de catre Fondul Proprietatii de Stat (FPS), prin diferite metode precum: vanzarea de actiuni prin licitatie publica, oferta publica, prin intermediul formelor organizate ale pietei de capital (bursa de valori si piata extrabursiera).
Activitatea bursiera in tara noastra dateaza din anul 1839, prin intemeierea burselor de comert. La 1 decembrie 1882 a avut loc deschiderea oficiala a Bursei de Valori Bucuresti (BVB), iar peste o saptamana a aparut si cota bursei, publicata in Monitorul Oficial. De-a lungul existentei sale, activitatea bursei a fost afectata de evenimentele social-politice ale vremii (rascoala din 1907, razboiul balcanic 1912-1913), bursa fiind inchisa apoi pe perioada primului razboi mondial. Dupa redeschiderea sa, a urmat o perioada de 7 ani de cresteri spectaculoase, urmata de o perioada tot de 7 ani de scadere accelerata. Activitatea Bursei de Efecte, Actiuni si Schimb se intrerupe in anul 1941, moment in care erau cuprinse la cota bursei actiunile a 93 de societati si 77 de titluri cu venit fix (tip obligatiuni).
Dupa o intrerupere de 5 decenii, Bursa de Valori Bucuresti a fost reinfiintata in anul 1995, prima zi de tranzactionare fiind 20 noiembrie 1995, zi in care s-au tranzactionat 905 actiuni a 6 societati cotate. Din momentul redeschiderii, bursa a cunoscut o dezvoltare continua. La acest moment numarul societatilor listate este de 65; printre acestea se numara societati importante in economia nationala, precum SNP Petrom, Banca Romana pentru Dezvoltare, cele 5 Societati de Investitii Financiare, Banca Transilvania, etc.
Pe piata extrabursiera din Romania, numita RASDAQ (Romanian Association of Securities Dealers Automated Quotations), sunt tranzactionate valorile mobiliare neincluse la Cota Bursei de Valori si aprobate de CNVM si de Asociatia Nationala a Societatilor de Valori Mobiliare (ANSVM). Prima zi de tranzactionare pe piata Rasdaq a fost 1 noiembrie 1996, cand s-au tranzactionat actiunile a 3 societati.
Actiunile listate pe aceasta piata sunt rezultate in urma procesului de privatizare in masa, ce a dus la o crestere exploziva a numarului de societati tranzactionate (peste 5.000 de societati listate). Desigur, datorita conditiilor specifice pietei romanesti, numai un numar redus al acestora (de ordinul sutelor) se tranzactioneaza regulat si au o piata ordonata a valorilor mobiliare.
Toate notiunile prezentate pana acum sunt principalele componente ale Pietei Financiare si cu ajutorul lor vom incerca sa prezentam modul cum se poate investi in actiuni si modul de tranzactionare a acestora.
Astfel, tranzactionarea actiunilor cotate la Bursa de Valori Bucuresti sau listate in cadrul pietei extrabursiere Rasdaq nu se realizeaza direct de catre detinatorii acestora, ci numai prin intermediul unor societati specializate numite Societati de Valori Mobiliare (SVM).
Pentru a tranzactiona actiuni pe una sau ambele piete organizate, trebuie parcurse urmatoarele etape:
§ se selecteaza un numar de societati de valori mobiliare, in functie de reputatia acestora in piata, proiectele derulate, recomandari.
§ se ia legatura cu aceste societati prin telefon si se clarifica anumite aspecte referitoare la: nivelul comisioanelor percepute, suma minima necesara pentru deschiderea unui cont, posibilitatea transmiterii de ordine prin telefon.
§ odata aleasa o societate si stabilita o intalnire, se va lua legatura la sediul acesteia cu o persoana autorizata (numita broker) si se va depune o suma de bani initiala pentru realizarea tranzactiilor (proces numit "deschidere de cont"). Suma poate fi depusa in numerar sau transferata prin virament bancar.
§ in continuare, in suma banilor disponibili in cont la SVM, se vor da ordine de cumparare si vanzare de actiuni, telefonic sau la sediul societatii. Societatea de valori mobiliare este obligata sa va prezinte periodic un raport ("extras de cont") asupra tranzactiilor efectuate si asupra situatiei numerarului din cont precum si informatii cu privire la societatile cotate (sumarele tranzactiilor, analize, etc).
Daca va aflati in calitate de investitor puteti da ordine de vanzare sau cumparare care sunt de doua feluri: a) la pretul pietei: actiunile sunt vandute/cumparate la pretul existent pe piata, format prin cerere si oferta sau b) la pret limita - prin care investitorul poate specifica brokerului un anumit pret limita de efectuare a tranzactiei: un pret minim de vanzare sau un pret maxim de cumparare. Exemplu: “Cumparati 1000 actiuni nu mai scump de 560 lei/actiune”.
Trebuie, de altfel, sa tinem cont de comisionul perceput de catre societatea de valori imobiliare. Acest comision este reglementat prin lege in limita superioara de 8% din valoarea tranzactiei. Acest comision variaza invers proportional cu valoarea tranzactiei. Exceptiei de la plata comisioanelor o fac operatiile cu numerar (depuneri sau retrageri de numerar).
O alta posibilitate de actiune pe piata financiara o constituie transformarea in numerar a certificatelor de actionar. Cu totii stim si am aflat, sau cel putin am auzit prin piete cum tiganii strigau “ Cumpar actiuni, cumpar actiuni!” de cupoanele de privatizare oferite de catre stat tuturor cetatenilor. Preschimbarea acestora in cadrul procesului de privatizare in masa in bani se poate realiza tot prin intermediul unei societati de valori imobiliare. In acest caz, se completeaza un formular la sediul societatii, urmand ca societatea sa efectueze vanzarea actiunilor de pe certificat si sa va transmita banii obtinuti din vanzare, percepand un comision.
Prin acesta operatie banii nu sunt incasati pe loc, ci numai dupa vanzarea efectiva pe piata a actiunilor (si in numai in cazul in care aceasta vanzare se realizeaza in termenii conveniti). Trebuie tinut cont si de pretul limita de efectuare a tranzactiei pe care il specificam. In cazul in care pretul (cursul de vanzare a actiunilor) de pe piata este mult inferior pretului specificat de noi, este posibil sa nu existe nici un cumparator interesat de actiunile noastre, si preschimbarea certificatului in bani sa nu se poata realiza. De asemenea exista posibilitatea ca societatea la care avem actiuni sa nu fie inca cotata pe nici una din piete sau sa fie suspendata (temporar) de la tranzactionare din anumite motive, cazuri in care trebuie sa asteptam (re)inceperea tranzactiilor cu actiunile respectiv.
Daca ne-am hotarat sa cumparam actiuni aceasta nu trebuie facuta la intamplare. Aflandu-ne in pozitia investitorul interesat in plasamente eficiente pe piata de capital trebuie sa realizam o analiza a actiunilor cotate pentru a raspunde unei serii de intrebari: ce sa cumparam, cand sa cumparam si cand sa vindem. O astfel de analiza se poate realiza in doua directii: analiza tehnica si fundamentala:
1. Analiza tehnica - implica studierea evolutiei cursului si a volumului zilnic de actiuni tranzactionate. Sumarele zilnice de tranzactionare cuprind, pentru toate societatile tranzactionate in ziua respectiva, urmatoarele date: numarul de tranzactii cu acele actiuni, volumul de actiuni tranzactionate, valorile medii, minime si maxime ale cursului din ziua respectiva, cursul de inchidere (cursul la care s-a realizat ultima tranzactie din ziua respectiva), variatia cursului mediu fata de cursul mediu din ziua precedenta, etc. Analiza aceasta se realizeaza pe parcursul unui interval de timp care nu poate fi mai mic de cateva saptamani, timp in care trebuie sa urmarim mai multe aspecte:
§ Natura pietei actiunilor respective: daca actiunile respective nu se tranzactioneaza regulat (in fiecare zi de tranzactionare) sau volumul zilnic de actiuni este foarte mic, atunci exista sanse reduse sa putem cumpara actiunile respective la un curs favorabil si sanse si mai reduse sa le putem revinde dupa aceea.
§ Situarea cursului fata de nivelele maxime si minime istorice atinse de actiunile respective, de la inceputul tranzactionarii sau pe o perioada precedenta de 1-3 luni.
§ Situarea cursului fata de valoarea nominala ("initiala" in momentul emisiunii, egala cu capitalul social al societatii emitente impartit la numarul de actiuni emise) a actiunilor.
§ Tendinta de evolutie a cursului in ultima perioada: crescatoare, descrescatoare, etc. Daca o identificam din timp, putetem asista la o continuare a acestei tendinte pe termen scurt. Dupa un timp este probabil ca aceasta tendinta se va inversa.
§ Tendinta de evolutie a volumului in ultima perioada. Un volum in crestere poate indica un interes sporit al investitorilor pentru titlul respectiv si deci o posibila crestere de curs.
§ Evolutia generala a pietei de capital: spre exemplu o crestere generala a pietei implica si o crestere a cursului individual al actiunilor celor mai cautate. Aceasta evolutie generala poate fi cel mai bine urmarita prin intermediul indicilor bursieri.
Analiza fundamentala - vizeaza evaluarea financiara a valorilor mobiliare precum si a rentabilitatii si situatiei economico-financiare a societatilor emitente si a economiei in ansamblu. Stiri si analize despre evolutia societatilor cotate si a pietei de capital se pot gasi in presa economica ("Bursa", "Capital", "Ziarul Financiar", "Piata Financiara", etc). Trebuie acordata atentie urmatoarelor aspecte:
§ Stirile si informatiile de ultima ora legate de societatea emitenta pot influenta cursul. Orice informatie aparuta in presa poate influenta cursul pe piata al actiunilor: acordarea sau neacordarea de dividende, posibilitatea privatizarii sau, din contra, a falimentului societatii, identificarea unor parteneri straini, introducerea unor produse noi, rezultate trimestriale bune obtinute de societate.
§ Actionariatul societatii - existenta unor actionari majoritari privati, autohtoni sau straini, a unori actionari fonduri de investitii.
§ Evolutia sectorului economic din care face parte societatea emitenta si a mediului economico-financiar in ansamblul sau.
§ Analiza rapoartelor periodice ale societatii (bilant, cont de profit si pierdere, etc) si evolutia - rezultatelor si a indicatorilor economico-financiari ai societatii (nivelul profitului, al datoriilor, valoarea contabila a actiunilor, nivelul dividendului pe actiune, etc).
Acestea sunt cele mai accesibile metode de analiza, iar realizarea unei investitii profitabile se poate face numai prin utilizarea combinata a acestor metode si prin putin noroc.
Pe langa evenimentele deja mentionate privatizari si anuntarea unor rezultate economice bune mai exista o serie de evenimente ce au influenta asupra cursului actiunilor cum ar fi: decizia de acordare a dividendelor si data de referinta.
Desigur, dividendele vor fi acordate numai de catre societatile care au inregistrat profit, si care hotarasc alocarea unei parti a acestuia pentru dividende (exista societati care reinvestesc profiturile obtinute pentru dezvoltare). Sunt indreptatiti sa primeasca dividende numai actionarii inregistrati in registrele actionarilor la o anumita data, numita data de referinta, comunicata in prealabil. Cu alte cuvinte, actiunile pot fi detinute o singura zi din an pentru a primi dividende. Trebuie tinut cont si de durata de decontare a tranzactiilor, de trei zile. Aceasta inseamna ca, spre exemplu, cumparand actiuni intr-o zi de luni, acestea vor intra efectiv in proprietatea noastra peste 3 zile, adica joi. Astfel, daca data de referinta este stabilita pentru o zi de joi, spre exemplu, actiunile trebuie cumparate cel mai tarziu in ziua de luni a aceleiasi saptamani, pentru a "prinde" data de referinta. Trebuie tinut cont si de faptul ca durata decontarii de trei zile se refera numai la zile lucratoare, nu si la zile de sambata si duminica. Deci daca data de referinta este stabilita pentru o zi de luni, actiunile trebuie cumparate cel mai tarziu in ziua miercuri a saptamanii anterioare.
Data de referinta este anuntata in mijloacele de informare in masa. Anuntarea datei de referinta duce in mod normal la cresterea cursului actiunilor societatilor de la care se asteapta dividende insemnate, deci este bine ca actiunile sa fie cumparate inainte de aceasta crestere, pentru ca dupa trecerea datei de referinta cursul inregistreaza o revenire la nivelurile anterioare. Astfel, se pot obtine castiguri si prin specularea acestei cresteri a cursului, cumparand inainte de crestere si vanzand inaintea datei de referinta, deci renuntand la dividende. Din nefericire multe din societatile care anunta dividende inregistreaza intarzieri majore in plata acestora. Astfel, este bine ca societatile sa fie contactate telefonic in mod direct (la serviciul actionariat) pentru aflarea informatiilor legate de data de referinta, nivelul dividendelor, modalitatea de plata a acestora.
Majorarea de capital prin aport de numerar cu drept de preemptiune pentru vechii actionari. Aceasta inseamna ca actionarii inregistrati in registrul actionarilor la o anumita data de referinta (comunicata in prealabil) beneficiaza de dreptul de a cumpara actiuni noi emise de societate in scopul majorarii capitalului social, la un pret ce poate sa aiba un nivel inferior cursului din piata, putand castiga din vanzarea lor ulterioara la cursul pietei. O alta posibilitate o reprezinta majorarea capitalului social prin reevaluarea unor active sau prin incorporarea in capital a rezervelor, caz in care actionarii inregistrati la registrul actionarilor la data de referinta, pot primi actiuni gratuite. Asemenea evenimente in viata societatilor va duce la cresterea cursului inaintea datei de referinta si scaderea acestuia (uneori chiar dramatica) dupa aceasta data.
Analiza unei piete bursiere pe ansamblul sau se realizeaza, ca pentru orice alt sector al economiei nationale, cu ajutorul unor indicatori. Fiecare bursa de valori are sistemul sau propriu de indicatori, numiti indici bursieri. Indicele bursier este indicatorul statistic care reflecta evolutia in timp a pietelor de valori mobiliare si a cursului valorilor mobiliare de pe pietele respective. Acesta se calculeaza zilnic (sau chiar in timp real) pe baza cursurilor unor actiuni reprezentative pentru evolutia pietei respective. Indicii se pot calcula fie pentru ansamblul unei piete bursiere, fie dupa alte criterii, ca de exemplu indici calculati pe diferite domenii ale economiei: constructii de masini, industria alimentara.
Indicii ofiali ai Bursei de Valori Bucuresti sunt: indicele BET (Bucharest Exchange Trading), ce a fost creat pentru a reflecta tendinta de ansamblu a preturilor celor mai lichide 10 actiuni tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti. indicele BET-C, ce a fost creat datorita necesitatii unei reprezentari complete a evolutiei preturilor titlurilor tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti, fiind calculat pe baza tuturor societatilor cotate la bursa. indicele BET-FI, ce monitorizeaza evolutia celor 5 SIF-uri listate la bursa de valori.
Indicele oficial al pietei Rasdaq este Rasdaq-C, calculat pe baza evolutiei cursurilor tuturor societatilor listate pe piata. Urmarirea evolutiei valorilor acestor indici pe o anumita perioada poate evidentia tendinta genarala de evolutie a cursurilor pe piata bursiera.
Investitia in actiuni cotate la Bursa de Valori si pe Piata Rasdaq reprezinta o alternativa pentru investitorii dispusi sa riste. Jocul bursier poate oferi, insa, rentabilitati ridicate si foarte ridicate. Pe pietele bursiere dezvoltate din alte tari, investitia in valori mobiliare cotate asigura o rentabilitate sporita fata de alte instrumente de investire (fonduri de investitii, instrumente bancare, etc), asociate unui risc corespunzator.
In tara noastra acest risc este mai mare, datorita conjuncturii economice actuale. De altfel, este binecunoscuta opinia conform careia bursa reprezinta un "barometru" al economiei reale - in cazul in care evolutia acesteia din urma este slaba, si bursa va reactiona in mod corespunzator. Piata de capital a inregistrat perioada ei de glorie in primul semestru al anului 1997, cand preturile multor actiuni au crescut accelerat si au adus castiguri mari investitorilor. In continuare, a doua jumatate a lui 1997, 1998 si 1999 au fost ani de scadere a pietei de capital, fara foarte multe oportunitati de castig. Incepand cu anul 2000, insa, situatia s-a inversat. Ultimii doi ani (2000 si 2001) au adus castiguri interesante investitorilor care au analizat cu atentie oportunitatile ivite.



Valori mobiliare reduse
Pe langa valorile mobiliare primare (actiuni si obligatiuni), pe marile piete financiare ale lumii se tranzactioneaza si valori mobiliare derivate (contracte futures, optiuni, etc - tranzactii la termen), numite in acest sens intrucat acestea reprezinta contrate ce au ca suport titlurile de valoare clasice. De regula, valorile mobiliare derivate se tranzactioneaza la bursele de valori (in cazul contractelor avand ca suport indici bursieri sau valori mobiliare) sau la burse de marfuri sau burse specializate (in cazul contractelor avand ca activ suport marfuri sau active financiar-bancare).
In prezent nu se tranzactioneaza valori mobiliare derivate la Bursa de Valori Bucuresti, ci numai la Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu - BMFMS (contracte futures si options pe valute, pe indicele BET, pe rata dobanzii BUBOR si pe actiuni SIF) si, cu o frecventa mai redusa a tranzactiilor, la Bursa Romana de Marfuri - BRM (contracte futures pe valute) si la Bursa Maritima si de Marfuri Constanta - BMMC (insa pentru aceasta din urma tranzactiile se realizeaza numai la nivel experimental).
Tranzactionarea instrumentelor derivate trebuie considerata o alternativa viabila, ce prezinta riscuri mult mai mari fata de alte tipuri de investitii, insa poate asigura rentabilitati pe masura riscurilor asumate.
Cele mai utilizate valori mobiliare derivate la noi in tara in prezent sunt contractele futures. Un contract futures reprezinta o obligatie pentru a vinde sau a cumpara la un moment viitor (numit scadenta) o cantitate determinata dintr-o marfa, un activ financiar sau monetar (numit activ suport), la un pret si conform unor specificatii standardizate stabilite in momentul incheierii contractului (in prezent). La scadenta are loc o operatiune inversa celei initiale (de cumparare sau vanzare), castigandu-se sau pierzandu-se diferenta dintre preturile celor doua operatiuni. Activul suport poate fi: o marfa ale carei caracteristici sunt standardizate (petrol, cereale, cacao, etc), o valuta, un indice bursier, o rata a dobanzii, etc. Contractele futures pe marfuri sau valute se pot executa fie cu, fie fara livrarea fizica a activului respectiv. La noi in tara toate contractele futures se deruleaza fara livrarea fizica a activului. Prin tranzactionarea la bursa, contractele futures au un curs pe piata, rezultat din cerere si oferta.
Scopul celor care incheie (tranzactioneaza) contracte futures este obtinerea unui castig in bani. Partile contractante sunt orice persoane fizice sau juridice care au un cont deschis la o societate de brokeraj care tranzactioneaza la bursa (asemanatoare societatilor de valori mobiliare care tranzactioneaza la Bursa de Valori, dar diferite de acestea). Cursul in piata al contractului futures pe dolar din prezent (de azi) reprezinta estimarea facuta de catre cei care il tranzactioneaza cu privire la valoarea cursului oficial al BNR din ziua scadentei (de la sfarsitul lunii, spre exemplu). Astfel, cursul futures este influentat de evolutia cursului oficial leu/dolar dar si de cererea si oferta pentru aceste contracte futures.
Pentru o prezentare mai usoara a acestui tip de contract voi lua un exemplu. Acesta presupune un investitor care poate fi oricare dintre noi dar cu condiia de a avea un cont deschis la o SVM. Acesta estimeaza cresterea cursului oficial (BNR) al dolarului in urmatoarele saptamani si apreciaza ca pretul de tranzactionare al contractului futures pe dolar la BMFMS este redus in comparatie cu anticiparile sale. El cumpara contracte futures astazi, la cursul de pe piata futures.
In cazul in care previziunile sale s-au adeverit si cursul oficial a crescut, inseamna ca si cursul in piata al contractelor futures a crescut. Acum, el are doua variante:
§ sa vanda in piata contractele futures cumparate, vanzarea efectuandu-se la un curs superior celui de cumparare. In acest caz el castiga diferenta: (curs de vanzare - curs de cumparare) x multiplicator x numar contracte. Multiplicatorul este 1000 pentru acest tip de contract.
§ sa astepte pana la scadenta (sfarsitul lunii), cand are loc lichidarea obligatorie contractelor printr-o operatie de vanzare. In acest caz el castiga diferenta: (curs BNR la sfarsitul lunii - curs de cumparare) x multiplicator x numar contracte.
In cazul in care previziunile nu se adeveresc si cursul scade, atunci investitorul inregistreaza o pierdere determinata de diferenta negativa dintre cursul futures de cumparare si cel de vanzare (sau dintre cursul futures de cumparare si cursul BNR de la scadenta, in cazul in care asteapta pana la scadenta).
Daca se estimeaza de la inceput o scadere a cursului si nu o crestere, se poate incepe cu o operatie de vanzare, urmand ca ulterior, in momentul in care cursul a scazut, sa se efectueze operatia inversa de cumparare, castigand diferenta.
Scopul acestor tranzactii este fie obtinerea unor castiguri speculative, fie acoperirea agentilor economici la deprecierea leului. Sa luam cazul unui importator: acesta incheie un contract de import si plateste 1000$ astazi la un curs de 30.000 lei/dolar (spre exemplu), dar marfurile sosesc peste 2 luni, cand cursul este 34.000 lei/dolar (de exemplu), si el inregistreaza o pierdere (incasand pe aceleasi bunuri mai putini bani, in dolari, decat a platit). In acest caz, pentru a se acoperi, in momentul incheierii contractului de import el cumpara contracte futures, iar dupa 2 luni el le vinde si inregistreaza un castig din aceste contracte futures, castig ce-i diminueaza pierderea la import.
Pretul contractului futures pe dolar este numit marja si reprezinta numai o fractiune din valoarea contractului futures. Astfel, pretul unui contract futures de 1000$ (in valoare de 1000$ x aprox. 30000 lei/$ = aprox. 30.000.000 lei) este de numai 750.000 lei. Practic acesta nu este un pret (nu se pierde) ci numai o garantie depusa de unde se pot scade eventualele pierderi. In cazul in care se obtine un castig, acesti bani se conserva. In mod asemanator se deruleaza si contractele futures pe indicele BET, in acest caz activul suport este indicele bursier BET iar valoarea contractului este data de valoarea indicelui BET x 10.000.
Un contract options reprezinta un drept (dar nu si o obligatie) de a cumpara (optiune de tip CALL) sau de a vinde (optiune de tip PUT) un activ financiar (o actiune, un contract futures, etc) la un moment viitor si la un pret prestabilit in prezent (numit pret de exercitare). Cumparatorul contractului options poate decide daca isi va exercita sau nu optiunea de cumparare sau vanzare a activului, in functie de propriile interese si previziuni. Pentru acest drept de optiune cumparatorul trebuie sa plateasca vanzatorului in momentul incheierii tranzactiei o suma de bani numita prima. Valoarea primei este cea care se negociaza la bursa si face obiectul cererii si a ofertei.
Astfel, pierderea cumparatorului este limitata la prima pe care o plateste vanzatorului contractului. Daca previziunile sale nu se confirma, cumparatorul nu este obligat sa-si exercite optiunea, pierzand numai prima. Daca previziunile sale se confirma, cumparatorul va exercita optiunea. In ceea ce priveste vanzatorul, castigul sau este prima incasata de la cumparator; vanzatorul nu are nici o putere de decizie cu privire la exercitarea optiunii, el asteptand decizia cumparatorului in acest sens. In tara noastra contractele options au fost introduse pentru prima data la BMFMS, aceasta fiind la acest moment singura piata din Romania unde se tranzactioneaza optiuni. Acestea confera cumparatorului dreptul dar nu si obligatia de a cumpara sau vinde un contract futures la un pret prestabilit, pe perioada de valabilitate a contractului.
In concluzie, riscul tranzactiilor cu instrumente derivate este foarte mare, datorita faptului ca se lucraza in marja (nu se plateste valoarea integrala a contractului, ci numai o fractiune a acesteia, dupa cum am amintit in capitolele anterioare). Lucrul in marja nu este insa un dezavantaj pentru acest tip de operatiuni, intrucat castigurile obtinute pot fi de asemenea foarte mari.
Sa presupunem o operatiune de cumparare a unui contract futures pe cursul de schimb leu dolar. Valoarea unui astfel de contract este de 1.000 USD, deci 1.000 x 30.000 lei/USD (spre exemplu) = 30.000.000 lei. Lucrand in marja, nu se va plati valoarea integrala a contractului, ci numai o marja initiala de 750.000 lei. In cazul in care previziunile se adeveresc, iar tranzactia aduce un castig de 250.000 lei, atunci rentabilitatea operatiunii va fi de 250.000/750.000 = 33%, mult mai mare decat 250.000/30.000.000 = 0,83%, obtinuta in cazul in care s-ar fi platit valoarea integrala a contractului. Acest rationament este valabil insa si in sens invers. Daca s-ar fi pierdut 250.000 lei, atunci pierderea ar fi fost de 33% din suma investita.
Operatiunile cu contracte futures pot aduce castiguri spectaculoase, cu conditia ca aceste operatiuni sa se deruleze in urma unui studiu atent si unei analize riguroase. Trebuie retinut faptul ca gradul de risc este foarte mare - se pot pierde toti banii investiti in numai cateva zile, existand cazuri in care pierderea poate depasi suma investita. Operatiunile cu contracte options pot limita aceste riscuri, insa, lichiditatea acestui tip de contract este foarte mica in prezent. Diversificarea in viitor a acestor operatiuni (prin introducerea optiunilor pe actiuni, spre exemplu) va creste gradul de atractivitate a acestora.



Gandindu-ne la alte tipuri de investitii decat cele prezentate mai sus, am putea vorbi despre investitiile directe in societatii necotate.
Astfel, societatile comerciale pe actiuni se pot imparti in doua categorii, dupa modul de atragere a capitalului. Astfel, societatile care efectueaza o oferta publica de vanzare (de actiuni sau obligatiuni), oferta ce se adreseaza oricaror persoane interesate si care urmareste atragerea de capitaluri pentru infiintarea sau dezvoltarea societatii, se numesc societati deschise. Societatile care nu au efectuat o oferta publica se numesc societati inchise.
Actiunile societatilor deschise pot fi tranzactionate pe piete organizate (Bursa de Valori Bucuresti si Piata Rasdaq), in acest caz societatile numindu-se societati cotate (iar actiunile lor, actiuni cotate). Nu este obligatoriu,insa, ca societatile deschise sa fie tranzactionate la bursa de valori sau pe alta piata reglementata, in acest caz societatile numindu-se societati necotate (iar actiunile lor, actiuni necotate).
Investitia in actiunile unei societati necotate, inchise sau deschise, presupune riscuri mai mari, dar poate asigura rentabilitati pe masura acestor riscuri.
Investitiile imobiliare (terenuri, case sau alte constructii) precum si o serie de alte plasamente in obiecte de arta, antichitati, obiecte din metale pretioase, etc (cunoscute sub numele de plasamente alternative) sunt realizate de regula pe termen lung si presupun sume insemnate de bani.
Intrucat nu exista piete organizate si reglementate pentru aceste investitii, tranzactiile realizandu-se in mod direct intre persoanele interesate, valoarea acestor investitii poate fluctua in timp, astfel incat este bine sa va informati in legatura cu evolutia preturilor pe perioade mai lungi, sa acordati atentie caracteristicilor specifice fiecarei investitii in parte si, in general, sa luati decizii informate. Este recomandat ca tranzactiile imobiliare sa se realizeze prin intermediul unor societati specializate numite agentii imobiliare. Desi se considera ca, pe termen lung, preturile proprietatilor si ale obiectelor de arta inregistreaza cresteri, situatia economica dificila a Romaniei din prezent, determina stagnari si chiar scaderi ale preturilor unora dintre aceste investitii.
Stabilirea unei strategii proprii de investitii
In vederea stabilirii unei strategii proprii de investitii va trebui ca in prealabil sa raspundem la o serie de intrebari despre "caracterul" nostru de investitor. In abordarea investitiei in actiuni fiecare persoana isi stabileste o anumita strategie de investitii, in functie de posibilitatile, asteptarile si necesitatile proprii. Parametrii pe care trebuie sa ii luati in calcul sunt:
Durata investitiei: suntem un investitor pe termen scurt sau pe termen lung? Urmarim obtinerea unor castiguri rapide, pe termen de cateva zile sau cateva saptamani sau suntem dispus sa asteptati cateva luni sau chiar cativa ani?
Suma disponibila pentru investitie: vom fi investitori de talie mica, medie sau mare? Sumele mici aduc castiguri mici (chiar daca rata de rentabilitate este buna) in timp ce sumele mari pot aduce castiguri (dar si pierderi) mai mari.
Gradul de risc pe care dorim sa ni-l asumam: suntem dispusi sa ne asumam un risc mai mare cu speranta obtinerii unor castiguri mai mari sau preferam un risc mai redus si un castig mai mic dar putin mai sigur?
Care este timpul pe care il vom aloca informarii si analizei actiunilor?
Diversificare: urmariti plasarea banilor in mai multe actiuni sau numai in cateva, poate chiar numai intr-una singura?
Primul principiu in stabilirea unei strategii de investitii, sau, cel putin, a unor repere de urmarit in plasarea banilor in actiuni consta in stabilirea strategiei. Intotdeauna inainte de a investi intr-o anumita actiune trebuie sa ne intrebam care sunt motivele pentru care alegem actiunile respective. Care sunt perspectivele sale? Care este momentul estimat pentru vanzarea sa? Care este castigul pe care il anticipam? Un investitor priceput nu se gandeste numai la ce castig va obtine prin cumpararea unei actiuni ci si la care sunt pierderile pe care acea investitie i le poate aduce: care sunt elementele care pot determina o evolutie descendenta a cursului, cat de mult poate continua o potentiala evolutie descendenta, etc.
Un alt principiu important este evaluarea riscurilor si castigurilor potentiale ale unei actiuni. In aceasta directie, o abordare interesanta este stabilirea unor praguri maxime pentru castiguri si piedere. O tentatie a investitorilor incepatori este de a amana indefinit momentul vanzarii, atat in caz de pierdere (cand se spera la o revenire a cursului) cat si in caz de castig (cand se spera la un castig mai mare). In ambele cazuri rezultatul final este negativ, in lipsa unor repere clare legate de momentul vanzarii. Renuntarea la o actiune pierzatoare este dificila. Insa in lipsa unor elemente care sa arate o eventuala redresare a cursului, vanzarea unor actiuni in pierdere este cea mai buna solutie. O pierdere de 15% din suma investita poate parea mare la un anumit moment; cand pierderea se amplifica in fiecare zi si devine 40%, vanzarea la timp cand pierderea era de numai 15% va parea o ocazie ratata. Preturile pe piata de capital se formeaza si evolueaza in functie de foarte multe elemente. Nu trebuie mizat pe faptul ca la un moment dat pretul unei actiuni este prea jos pentru a scadea si mai mult: el o poate face.
Pierderea din tranzactii este inevitabila asa ca este indicat pentru a fi pregatit in astfel de cazuri. Este indicat de altfel sa nu se investeascao mare parte din banii ce ar fi putut fi folsiti in alte scopuri ci aceiacare momentan nu ii folositi.. Pentru a putea selecta cea mai buna investitie pe piata de capital, trebuie sa ne formam o imagine de ansamblu asupra acestei piete prin urmarirea nu numai a evolutiilor individuale ale actiunilor ci si asupra stadiului economiei, mediul de afaceri, cresterea economica, rata inflatiei si deprecierea monedei nationale, dobanzile acordate de banci, randamentele titlurilor de stat; performantele si evolutia fondurilor mutuale; evolutia de ansamblu a pietelor bursiere, exprimata prin indicii bursieri.
Aceste informatii sunt importante in aprecierea oportunitatii si rentabilitatii investitiilor. Daca rentabilitatea investitiei in actiuni nu depaseste rata inflatiei, atunci in termeni reali inregistram o pierdere; urmarirea fondurilor mutuale este importanta pentru a aprecia eficienta investitiilor proprii in actiuni: daca aceste actiuni aduc castiguri mai mici sau relativ egale cu cele oferite de fondurile mutuale, atunci probabil strategia aplicata este ineficienta; in loc de actiuni am fi putut plasa banii in fonduri mutuale si obtine aceleasi castiguri, dar in conditii de risc mai redus si efort mai mic. Urmarirea indicilor bursieri este importanta pentru a distinge trendul general al pietei: in perioada de crestere a pietei perspectivele pentru investitiile dumneavoastra devin favorabile, in timp ce in perioade de restrangere a pietei obtinerea unor castiguri este mai dificila.
Apoi, dupa ce ne formam o impresie de ansamblu asupra pietei financiare, incepem studiul concret al pietelor de actiuni: Bursa de Valori si Piata Extraburisera Rasdaq. Desigur, nu vom urmari toate actiunile listate, ci numai o parte a lor. Trebuie insa sa ne informam despre un numar cat mai mare de actiuni, pentru a le putea alege pe acelea care prezinta interes. Astfel, vom alege un numar de actiuni pe care sa le urmarim cu atentie in timp, culegand cat mai multe informatii despre acestea. Trebuie retinut ca actiunile interesante trebuie urmarite chiar si atunci cand sunt in scadere, pentru a putea specula momentul in care pretul lor isi va reveni.
Odata ce ne-am hotarat sa investim trebuie sa ne ghidam dupa trei principii: astfel noi hotaram ce actiuni cumparam si pe care nu; nu trebuie sa investim cu orice pret si ca investitia facuta trebuie urmarita in timp.
Pentru o exemplificare cat mai elocventa despre cum si in ce sa investim am luat spre analiza societatile cotate la categoria I la BVB in anul 2001 si cu o detalere mai ampla in cazul Bancii Transilvania care pare a fi una dintre cele mai profitabile investitii. Astfel in anul 2001 din 22 de societati cotate la categoria I 19 au adus casiguri reale peste rata inflatiei (I30) practic daca am fi investit in mod egal in toate aceste actiuni am fi avut de castigat. Dintre toate societatile cotate Banca Transilvania merita o atentiei deosebita. Aceasta a confirmat asteptarile si in anul 2001, aducand un castig anual de 104%. Banca urmeaza un model rational, care poate fi prognozat si care se repeta de mai multi ani relevant fiind in acest sens graficul cu evolutia cursului actiunilor bancii pe anii 1999, 2000 si 2001 care prezinta aceleasi caracteristici in acesti ultimi trei ani.

Graficul releva un anumit model de evolutie a actiunilor TLV in cursul unui an: o scadere destul de abrupta in primele luni ale anului, determinata de trecerea datei de referinta pentru majorarile de capital, urmata de o evolutie relativ stabila pana la jumatatea anului. Pana spre sfarsitul anului actiunile TLV intra pe un trend ascendent, cu pante mai mult sau mai putin abrupte. Un element foarte interesant care se poate observa pe grafic este ca evolutia din fiecare an a actiunilor se incadreaza in acelasi model stabilit de evolutia anilor trecuti. In lipsa oricaror alte elemente de distorsiune, se poate astepta ca actiunile TLV sa urmeze aceeasi evolutie si in anul acesta. Toate aceste evolutii nu sunt intamplatoare ci se datoreaza unui management bun adoptat ce a dus la: obtinerea unor rezultate foarte bune in ultimii ani si s-a urmat o strategie de alocare a profiturilor avantajoasa atat pentru dezvoltarea bancii cat si pentru actionari - includerea profiturilor in capitalul social si distribuirea de actiuni gratuite actionarilor. Un moment esential este primavara anului curent, dupa trecerea datei de referinta, cand caderea pretului va forma o buna oportunitate de cumparare pentru aceste actiuni si care vor putea fi vandute la preturi mai mari inainte de data de referinta cand se ating cresterile maxime.



O evolutie spectaculoasa au inregistrat anul acesta actiunile Societatilor de Investitii Financiare. Dar o investitie atent studiata ar fi putut aduce castiguri si mai mari. SIF2, spre exemplu, a castigat 211% intre martie si noiembrie 2001. La cotatiile din primavara anului 2001, actiunile SIF erau puternic subevaluate, o crestere fiind iminenta. Desigur, nici analistii nici investitorii nu au putut prevedea o crestere atat de mare. SIF-urile au un potential foarte mare, iar o imbunatatire a eficientei administrarii acestora ar putea valorifica acest potential si aduce castiguri insemnate pe termen lung. Nivelurile actuale sunt insa destul de ridicate, iar riscurile investitiei la aceste nivele nu sunt mici.
Dupa o analiza destul de sumara a pietei de capital, si a posibilitatilor de investie in aceasta pot spune ca sunt sanse destul de ridicate de a obtine castiguri destul de semnificative, insa pentru a ajunge la aceste performante trebuie sa apelati la sfaturile unui specialist si la servicii unei Societati de Valori mobiliare.

II. Bursa -;trasaturi generale
Termenul desemneaza o institutie cu putere de autoreglementare, specifica economiei de piata libera - bursa - ca forma organizata de schimb pentru marfuri si valori.
In esenta, notiunea indica locul de intalnire a negustorilor si oamenilor de afaceri, in sensul unui spatiu de concentrare a cererii si ofertei. Acest continut rezulta din definitiile date in limbajul de specialitate.
Astfel „Legea romana asupra burselor" din 1929 - „Legea Madgearu" - se arata ca „bursele sunt institutii publice create in scopul de a reuni pe comercianti, industriasi, producatori, armatori si asiguratori in vederea negocierii valorilor publice si private, monedelor, devizelor, marfurilor, productelor, inchirierii vaselor si acoperirii riscurilor de tot felul" .
Prin urmare bursa este o piata, care se particularizeaza prin obiectul tranzactiilor si modul de organizare si functionare.
In domeniul dreptului se apreciaza ca bursele sunt institutii unde se negociaza (se vand si se cumpara) valori mobiliare sau marfuri, dupa o procedura anumita si numai de catre anumiti intermediari, sub supravegherea autoritatilor.
Formarea si afirmarea bursei exprima insasi definirea relatiilor de schimb, a pietei ca structura de baza a economiei de piata moderne. Odata cu consacrarea bursei, relatiile de schimb ajung la deplina extindere si maturizare, primind rolul central in reglarea mecanismului de piata.

Caracteristicile pietelor bursiere

Natura specifica a bursei este data de o serie de caracteristici ce vor fi prezentate mai pe larg in cele ce urmeaza.

Piata de marfuri: Bursele sunt locuri de concentrare a cererii si ofertei pentru marfuri, precum si pentru diferitele tipuri de hartii de valoare. Daca la inceputul lor, pietele bursiere erau organizate pentru tranzactionarea in egala masura a marfurilor si valorilor, ulterior s-a produs o separare intre cele doua categorii de burse.
Bursele sunt centre ale vietii comerciale, piete unde se tranzactioneaza marfuri, titluri pe marfuri, active monetare si financiare, care au anumite caracteristici:
- sunt generice; se individualizeaza prin masurare, numarare sau cantarire
- sunt fungibile; pot fi inlocuite unele prin altele
- au caracter standardizabil; marfa poate fi impartita pe loturi omogene
- sunt depozitabile; permit executarea obligatiilor contractuale la o anumita perioada de la incheierea tranzactiei
- au un grad redus de prelucrare; mentinerea caracterului de produs de masa, nediferentiat, omogen.

Piata simbolica: Unul dintre principalele obiective ale organizarii schimburilor in cadrul bursei il reprezinta asigurarea operativitatii tranzactiilor comerciale si financiare, realizarea acestora pe o baza standardizata. Necesitatea extinderii si intensificarii schimburilor a generat o tendinta de dematerializare a marfurilor, de la bunuri determinate fizic trecandu-se la mostre si esantioane reprezentative. Pe masura consacrarii de uzante comerciale s-a trecut de la esantion la tipuri si denumiri uzuale, adica la calitati abstracte de marfa, pe baza carora se incheie tranzactii comerciale. Astfel bursa simplifica la maxim activitatea de tranzactionare si reduce negocierea la elementele sale esentiale: sensul operatiunii (vanzare sau cumparare), marfa, cantitatea, pretul si termenul de livrare.
Bursa nu mai este o piata originara, pe care se vand si se cumpara marfuri fizice, ci o piata derivata pe care se vand si se cumpara titluri pe marfa. Dovada existentei marfurilor se face cu un document acceptat de comercianti: recipisa (actul) de depozit pentru marfurile aflate in antrepozite si conosamentul pentru marfurile incarcate pe vas. Transferul proprietatii asupra marfii, deci executarea obligatiilor contractuale de livrare, se realizeaza prin transmiterea documentului respectiv. Bursa nu isi asuma rolul de realizare a tranzactiei in forma sa fizica, miscarea marfurilor avand loc in afara acestei piete.

Piata organizata si libera: Bursa este o piata organizata in sistem de autoreglementare, in sensul ca tranzactiile se realizeaza conform unor principii, norme si reguli cunoscute si respectate de catre toti participantii. Aceasta nu inseamna administrarea pietei, ci reglementarea ei in scopul obtinerii unui sistem ce garanteaza caracterul liber si deschis al tranzactiilor comerciale si financiare.
Nu pot fi tranzactionate la bursa decat marfuri sau valori pentru care exista concurenta libera, pentru care oferta provine de la un numar suficient de mare de ofertanti, cererea este solvabila si relativ constanta, astfel incat sa nu apara posibilitatea unor concentrari in scopul manipularii pretului.

Piata reprezentativa: Bursa este o piata reprezentativa in care se stabileste pretul marfurilor pentru care ea constituie o piata organizata - cotatia bursei - element ce serveste drept reper pentru toate tranzactiile comerciale sau operatiunile financiare care se desfasoara in tara respectiva, iar in cazul marilor burse, in intreaga lume.

CONTRACTELE BURSIERE

Inca de la aparitia lor, bursele de marfuri s-au bucurat de un interes deosebit din partea marelui public, reprezentand pentru unii o speranta de imbogatire rapida iar pentru altii solutia in cautarea unei certitudini asupra viitorului apropiat sau indepartat. Procesul de dematerializare a marfii a constituit primul mare pas spre tranzactiile futures. Facilitarea stabilirii calitatii a contribuit la o dezvoltare a lichiditatii.
Fluctuatiile ample si neanticipate ale preturilor pe pietelor spot, impreuna cu puterea limitata a participantilor la aceste piete, au fost factori favorabili in aparitia tranzactiilor forward si futures.
Tipuri de contracte bursiere:
- contractul spot - are ca obiect o marfa prezenta, existenta in momentul incheierii contractului si care urmeaza sa fie livrata si achitata imediat
- contractul forward - este un acord privat de a cumpara sau a vinde, de a livra si respectiv de a plati la o anumita data viitoare o marfa, valuta sau un activ financiar la un pret stabilit in momentul incheierii tranzactiei
- contractul futures - este un angajament standardizat de a cumpara sau vinde un activ, marfa, titlu financiar sau instrument monetar la un pret stabilit in momentul incheierii tranzactiei, cu lichidarea la o data viitoare
- optiunile - contracte intre un vanzator si un cumparator care dau dreptul dar nu si obligatia de a cumpara sau a vinde la o anumita data viitoare un activ, marfa, titlu financiar sau instrument monetar, drept obtinut in schimbul platii unei prime.

Contractul spot

Contractele spot sunt contracte de vanzare - cumparare a caror executare are loc, teoretic, imediat dupa incheierea lor. Practic, ele sunt executate in termene cuprinse intre 24 de ore si 10 zile bancare si presupun livrarea obligatorie a marfii.
Marfa ce sta la baza contractului spot este:
- la vedere (adica exista)
- disponibila (nu e grevata de vreo obligatie; de exemplu, gajul)
- prezenta (se afla intr-un depozit agreat de bursa)
Pretul de executie al contractului este cel stabilit in momentul incheierii tranzactiei.

Contractul forward

Odata cu aparitia burselor, vanzatorii si cumparatorii aveau posibilitatea de a reduce nesiguranta preturilor printr-o vanzare forward cash. O vanzare forward cash sau un contract forward reprezinta o negociere privata in care vanzatorul si cumparatorul convin asupra unui pret pentru o marfa care urmeaza sa fie livrata in viitor. La contractele forward cash, marfa nu se putea transmite pana la data de livrare prestabilita. Acum vanzatorul si cumparatorul au posibilitatea de a bloca un pret cu mult timp inaintea executarii contractului si sa elimine astfel incertitudinea cauzata de fluctuatiile de pret din aceasta perioada.

Certitudinea pretului confera posibilitatea cumparatorilor si vanzatorilor sa isi anticipeze corect veniturile viitoare. Contractul forward a ajutat la scaderea riscului schimbarii pretului si a facilitat dezvoltarea pietelor si vanzarea marfurilor.



Totusi nu a disparut riscul ca un comerciant (cumparatorul marfii) sa nu-si indeplineasca prevederile contractuale in cazul in care preturile au scazut dramatic, producatorul ramanand cu marfurile pe stoc si fara alt cumparator. In cazul opus, daca preturile au crescut dramatic in perioada dintre contractare si livrare, vanzatorul ar fi fost cel tentat sa nu respecte contractul, in incercarea de a vinde altcuiva la un pret mult mai mare decat cel care s-a stabilit in contract.
Pentru a rezolva problema garantarii executarii tranzactiei, s-s dezvoltat o noua metoda. Fiecare participant la o tranzactie depoziteaza o suma de bani la o a treia parte, neutra. Acest lucru da siguranta ca fiecare parte va respecta contractul. Daca una din parti nu-si indeplineste obligatiile cealalta parte urmeaza sa primeasca banii ca despagubire pentru orice pierdere financiara.
Bursele si-au dezvoltat standarde de calitate si unitati de masura pentru fiecare marfa. Aceasta a dus la comercializarea (vanzarea si cumpararea) de contracte pe titluri de marfa care specificau cantitatea, calitatea, data scadentei si data de livrare a unei marfi.
Cel mai reprezentativ exemplu de contract forward folosit zilnic de catre fiecare este abonamentul la un ziar, pentru care se percepe pretul convenit anterior pe toata durata valabilitatii abonamentului (contractului).
Exista cateva avantaje ale contractelor forward. Pe langa avantajele evidente, cum sunt cunoasterea exacta a sumei si cantitatii pe care urmeaza sa o primeasca, a nivelului calitativ si a momentului livrarii, certitudinea pretului este importanta deoarece un cumparator isi va cunoaste costurile anticipat. Si vanzatorul isi va cunoaste veniturile dinainte. Astfel, certitudinea pretului da posibilitatea cumparatorilor si vanzatorilor sa-si anticipeze corect veniturile viitoare.

Contractele futures

Contractele forward standardizate s-au transformat in contracte futures. De exemplu, un contract futures pe grau pentru iunie 2000 obliga vanzatorul sa livreze cumparatorului 20 de tone de grau de o anumita calitate, la termenul de expirare a contractului; sau un contract futures pe dolari SUA pentru martie 2000 cere celui care il vinde sa livreze celui care l-a cumparat 1000 de dolari la scadenta.
Persoanele fizice sau juridice pot executa tranzactii futures chiar daca nu au intentia de a face sau de a primi livrarea.
Deoarece contractele futures sunt standardizate, ele pot fi transmise de mai multe ori. Este necesara o metoda pentru a intersecta ultimul vanzator cu ultimul cumparator. Operatiunile de compensare ale casei de clearing a bursei au ajuns sa inregistreze toate tranzactiile si livrarea documentelor de la vanzatori la cumparatori. Aceasta operatiune facilita si compensarea contractelor futures deoarece ele erau standardizate si se puteau schimba intre ele. De exemplu, o persoana care a cumparat un contract futures poate sa-l vanda eliminandu-si astfel pozitia deschisa de la agentia de brokeraj la care a deschis contul de marja. Compensarea a creat oportunitatea ca cei care doresc sa execute contractul.
Posibilitatea de compensare este o caracteristica fundamentala a comertului futures. Numai aproximativ 2% din totalul contractelor futures au ca rezultat o livrare fizica. O alta functie esentiala a casei de compensatie este aceea de a se interpune intre vanzator si cumparator la fiecare tranzactie. In realitate, un vanzator vinde casei de compensatie, iar cumparatorul cumpara de la casa de compensatie. Aceasta confera integritate tuturor tranzactiilor.
Elementele contractului futures sunt: simbolul contractului, unitatea de tranzactionare, cotatia, variatia minima de pret (tick-ul), limitele de variatie zilnica a pretului, lunile de livrare, ultima zi de tranzactionare, ultima zi de livrare si programul de tranzactionare.
Standardizare contractelor si crearea functiei de compensare au marit eficienta pietei, permitand o piata mult mai lichida (una in care tranzactiile sa fie executate la pretul specificat sau la unul apropiat), oricine putand sa intre si sa iasa rapid din piata. Cu cat pretul a mai rapid determinat si piata e mai lichida, cu atat ea devine mai eficienta.
Contractele futures (alaturi de optiuni) sunt titluri financiare derivate. Ele dau nastere unor obligatii contractuale ce pot fi stinse in doua moduri: la scadenta, prin livrare fizica, cash sau plata diferentelor si pana la scadenta, prin lichidarea lor la bursa.

Avantajele contractelor futures

Intre contractele forward si futures exista o serie de deosebiri:
- contractele futures sunt standardizate;
- pretul variaza zilnic in functie de raportul dintre cerere si oferta;
- spre deosebire de contractele forward, contractele futures au o piata secundara.

REGLEMENTARE
Legi comerciale
Legi specificeEMITENT SI GARANT_Casa de Compensatie
Evenimentele externe pot influenta volatilitatea pretului. Formarea burselor specializate a ajutat la stabilizarea marilor fluctuatii de pret, fluctuatii datorate alternantei surplusurilor de oferta, cu momentele de criza. Totusi in ciuda actiunilor intreprinse pentru stabilizarea preturilor marfurilor, alti factori puteau destabiliza cotatiile.
Fenomenele naturale (seceta, inundatiile, ingheturile, insectele) puteau influenta oferta de produse agricole. Razboaiele pot face ca valutele multor tari sa fie mai riscante si cu o valoare mai scazuta pe pietele monetare ale lumii.
In cazul particular al Romaniei, deschiderea internationala de dupa 1989 a pus economia romaneasca centralizata si ineficienta in competitie cu economiile dezvoltate ale lumii. Competitia, din start inegala, a dus la importuri masive de produse mai ieftine si mai bune decat cele autohtone, acestea nefiind sustinute decat in mica masura de exporturi si de investitii straine. Balanta comerciala deficitara astfel creata a dus la devalorizarea monedei nationale.
Devalorizarea a avut diferite valori de la un an la altul, in functie de diversele politici monetare si economice promovate de guvernele postrevolutionare. Degradarea continua a conditiilor economice, favorizata de haosul legislativ si de inconsecventa cu care a fost aplicata reforma, a condus la alternante de perioade de calm relativ, in care leul era sustinut administrativ, cu devalorizari bruste si importante.
Pietele futures ajuta la controlarea riscului. Atunci cand o firma, industrie sau sector comercial folosesc efectiv pietele futures, ele nu fac altceva decat sa-si controleze riscul, care este un element al fiecarei afaceri. Aceasta se traduce prin costuri mai reduse pentru consumatori, pentru ca o firma bine condusa, de obicei poate sa-si aduca pe piata produsele sau serviciile la preturi reduse, avand costuri mai mici. Cu cat sunt mai putine riscurile pe care trebuie sa si le asume o firma, cu atat pretul final necesar pentru a obtine profit poate fi mai mic. Aceasta ilustreaza cel mai bine sistemul de libera initiativa, iar pietele futures joaca un rol vital in acest proces.
Firmele care fac afaceri cu clienti sau furnizori din strainatate sunt interesate de modul in care compania face fata ratelor de schimb. Daca se doreste controlul fluctuatiei riscului ratei de schimb astfel incat profitul sa fie protejat se poate apela la hedging cu futures.
Pietele futures sunt o parte a scenei afacerilor internationale. Folosite cu pricepere pietele futures pot constitui un rol important in modul de a face afaceri.
Cadrul organizatoric al pietei futures cuprinde institutiile ce servesc direct aceasta piata: bursa, firmele de brokeraj (agentiile bursiere), casa de compensatie, precum si reglementarea legala a desfasurarii tranzactiilor pe aceste piete. Dezvoltarea cadrului organizatoric al unei piete contribuie la eficientizarea acesteia prin imbunatatirea informatiei de piata si prin reducerea costurilor tranzactiilor.
Cea mai importanta componenta ramane institutia bursei. Aceasta nu se angajeaza ca parte in tranzactiile spot, forward sau futures ci functia ei primordiala este de a crea un cadru eficient in care sa actioneze liber fortele pietei, prin asigurarea urmatoarelor servicii si facilitati:
- un spatiu fizic adecvat desfasurarii tranzactii



loading...





Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite