CAPITOLUL I h5b19bc
Probleme de baza ale calitatii produselor

1.1 Calitatea, notiune concreta complexa, dinamica.

Notiunea de calitate a produselor si problemele legate de realizarea acesteia i-au preocupat pe oameni cu mult timp in urma. Dupa unii autori, cuvantul “calitate” sau “qualitas” isi are originea in latinescul “qualis” care are intelesul de fel de a fi.
Literatura de specialitate furnizeaza un numar considerabil de definitii date conceptului de calitate. Dupa unii specialisti, calitatea produselor este considerata satisfacerea unei necesitati; gradul de satisfacere a consumatorului; conformitatea cu caietele de sarcini; ansamblul mijloacelor pentru realizarea unui produs viabil; un cost mai mic pentru o utilizare data.
In activitatea practica, pentru definirea calitatii se utilizeaza o serie de termeni ca, de exemplu:
-calitatea proiectata (calitatea conceptiei) reprezinta masura in care produsul proiectat asigura satisfacerea cerintelor beneficiarilor si posibilitatea de folosire, la fabricatia produsului respectiv, a unor procedee tehnologice rationale si optime din punct de vedere economic;
-calitatea fabricatiei desemneaza gradul de conformitate a produsului cu documentatia tehnica. Acesta se realizeaza in productie si este determinata de procesul tehnologic, echipamentul de productie, activitatea de urmarire si control, manopera, etc.
-calitatea livrata, reprezentand nivelul efectiv al calitatii produselor livrate de furnizor.
Pe masura dezvoltarii productiei industriale, pe masura cresterii si diversificarii cererii de productie, notiunea de calitate a produsului a evoluat si s-a diversificat, vorbindu-se despre:
-“calitatea potentiala” , reprezentand calitatea produsului dupa proiectare, inainte de asimilarea lui in fabricatie;
-“caliatea partiala” , reprezentand raportul dintre calitatea obtinuta si cea ceruta;
-“calitatea realizata”, acea calitate rezultata in urma verificarii la capatul liniei de productie.
-“calitatea asigurata” , calitatea care rezulta pe baza unui program unitar cuprinzand toate activitatile de control ale calitatii (prevenire, masurare si actiune corectiva)
-“calitatea totala” , in care se integreaza gradul de utilitate, economicitate, estetica, etc.
Calitatea reprezinta ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs sau serviciu care ii confera acestuia proprietatea de a satisface nevoile exprimate sau implicite.
Pentru succesul deplin al unei firme, aceasta trebuie sa ofere produse sau servicii care:
1). Sa satisfaca o necesitate, o utilitate sau un scop bine definit
2). Sa satisfaca asteptarile clientului
3). Sa se conformeze standardelor si specificatiilor
4). Sa se conformeze masurilor legale si altor cerinte ale societatii
5). Sa fie disponibile la un pret competitiv
6). Sa fie furnizate la un cost care aduce profit

Intregul profit al factorilor care afecteaza calitatea serviciilor si produselor ( factori tehnici, administrativi si umani ) trebuie orientat spre reducerea, eliminarea si cel mai important, prevenirea deficientelor de calitate.
Pentru a obtine maximul de eficacitate si pentru a satisface asteptarile cumparatorului, este esential ca sistemul de conducere a calitatii sa fie adecvat tipului activitatii si produsului sau serviciului oferit.
Un sistem de conducere a calitatii are doua aspecte interdependente si anume:
1). Nevoile si interesele companiei respectiv atingerea si mentinerea calitatii dorite la un cost optim
2). Nevoile si asteptarile cumparatorului; pentru cumparator exista o nevoie de incredere in posibilitatea firmei de a furniza calitatea dorita.
Calitatea produsului se realizeaza in procesul de productie insa se constata in procesul de consumare a acestora. De aceea se impune evidentierea deosebirilor dintre calitatea productiei si calitatea produselor.
Obtinerea unei calitati satisfacatoare implica parcurgerea ansamblului de activitati din “spirala calitatii”, pornind de la prospectarea pietei si sfarsind cu activitatea de analiza, incercari, desfacere si service.
Spirala calitatii reprezinta un model conceptual al activitatilor interdependente care isi exercita influenta lor asupra calitatii unui produs sau servicii in intreaga desfasurare a fazelor incepand cu identificarea nevoilor pana la evaluarea satisfacerii lor.

CERCETARE STIINTIFICA operatori de “service” la
Livrarea produselor cumparator si suportarea logisticii catre beneficiari

Analize, incercari, probe(verificarea fiabilitatii)

Control final conformare fata de Efectuarea contracte calculelor
CERCETARE STIINTIFICA tehnico-economice
Controlul proceselor si comerciale tehnologice
(conformare fata de Proiectarea si executarea prototipului doc. tehnica Procesul de productie Omologarea prototipului

Asigurare, aparate de Stabilirea masura, standuri Aprovizionarea tehnologiilor pentru probe functionale materialelor, si asigurarea receptie calitativa masinilor, disp., calificare cadre

Relatiile ce exista intre politica in domeniul calitatii, conducerea calitatii si sistemul calitatii pot fi reprezentate astfel:

Politica


Structura organizationala activitati op. si tehnice incredere in conducere atunci cand este specif. in contract

Politica in domeniul calitatii reprezinta orientarile si obiectivele generale ale unei firme in ceea ce priveste calitatea.
Conducerea calitatii reprezinta un aspect al functiei generale de conducere care determina si implementeaza politica in domeniul calitatii.
Sistemul calitatii este constituit din ansamblul de structuri organizatorice, responsabilitati, procedee si resurse orientat pentru implementarea conducerii calitatii.
Controlul calitatii cuprinde tehnicile si activitatile cu caracter operational utilizate pentru indeplinirea cerintelor privind calitatea.
Activitatile menite sa dea incredere conducerii unei firme ca este atinsa calitatea propusa sunt numite frecvent “asigurarea interna a calitatii”.
Activitatile urmarind sa dea incredere beneficiarului ca sistemul calitatii furnizorului va conduce la un produs sau serviciu care va satisface cerintele de calitate exprimate de cumparator sunt denumite “asigurarea externa a calitatii”.
1.2.Caracteristici de calitate:
Aprecierea cantitativa a calitatii presupune, in primul rand, identificarea tuturor caracteristicilor unui produs si apoi formarea de grupe tipologice in functie de diferite criterii.
1.In raport cu natura si efectul pe care il au in procesul de utilizare, caracteristicile de calitate se grupeaza in urmatoarele tipologii: a).Caracteristici tehnice
Se refera la insusirile valorii de intrebuintare a produsului care confera acestuia potentialul de satisfacere a utilitatilor consumatorilor. Se caracterizeaza in proprietati fizice, chimice, biologice, intrinsece structurii materiale a produsului si determinate de conceptia constructiv-functionala a acestuia. Caracteristicile tehnice sunt direct sau indirect masurabile obiectiv, cu o precizie suficienta prin mijloace tehnice. b).Caracteristici psiho-senzoriale
Aceste caracteristici vizeaza efecte de ordin estetic, organoleptic, ergonomic pe care produsele le au asupra utilizatorilor prin forma, culoare, gust, grad de confort.
Producatorii trebuie sa aiba in vedere permanent faptul ca aceste caracteristici prezinta o mare variabilitate in timp si spatiu, ca aprecierea lor se afla sub incidenta unor factori de natura subiectiva. c).Caracteristici de disponibilitate
Aceste caracteristici reflecta aptitudinea produselor de a-si realiza functiile utile de-a lungul duratei de viata, aptitudine definita prin doua concepte fundamentale : fiabilitatea si mentenabilitatea.
Fiabilitatea reflecta capacitatea unui produs de a-si indeplini functiile fara intrerupere datorita defectiuniilor intr-o perioada de timp specificata si intr-un sistem de conditii de utilizare dat.
Mentenabilitatea are caracter probabilistic ca si fiabilitatea si masoara sansa ca un produs sa fie repus in functiune intr-un interval specificat de timp, in conditiile existente de intretinere si reparatii.
Se exprima printr-o serie de indicatori cum sunt: costul de productie, pretul, cheltuielile de menetenanta, randamentul, gradul de valorificare a materiilor prime.

d).Caracteristici de ordin social general
Aceste caracteristici vizeaza efectele pe care le au sistemele tehnologice de realizare a produselor, precum si utilizarea acestora asupra mediului natural, asupra sigurantei si sanatatii populatiei.
2. Dupa importanta lor in asigurarea utilitatii si functionalitatii produselor, caracteristicile se grupeaza astfel: a).Caracteristici de baza (absolut necesare) b).Caracteristici secundare, care pot sa lipseasca sau pot fi realizate la nivele inferioare, reducandu-se astfel costurile inutile fara ca gradul de utilitate al produselor sa fie semnificativ afectat.
3. In functie de destinatia si caracterul folosirii produselor in procesul de consum, caracteristicile se pot grupa astfel: a).Caracteristici ale mijloacelor de munca
-durabilitate, greutate, consumuri specifice, temperatura, precizie de lucru, estetica; b).Caracteristici ale obiectelor muncii
-usurinta prelucrarii si economicitatea acesteia, asigurarea calitatii cerute produsului finit, soliditate, componenta chimica. c).Caracteristici pentru obiectele de consum individual
-gust, forma, rezistenta la rupere si la frecare, elasticitate.
4. Dupa modul de compensare a caracteristicilor de calitate distingem: a).Caracteristici masurabile direct ( greutate, rezistenta, continutul de substante utile) b).Caracteristici masurabile indirect ( fiabilitatea unui utilaj determinata pe baza probelor de rezistenta la uzura ) c).Caracteristici comparabile obiectiv cu mostra etalon
( numarul de defecte pe cmp de tesaturi, tabla ) d).Caracteristici comparabile subiectiv cu mostra etalon ( grad de vopsire, finisajul unei mobile, grad de cromare)
5. In functie de modul de exprimare deosebim: a).Caracteristici cuantificabile: cote dimensionale, greutati, rezistente, debite. b).Caracteristici atributive: care definesc calitatea prin calificative ( corespunzator, necorespunzator ).
Indiferent de gruparea utilizata, se poate spune ca aceste caracteristici confera produsului calitatea.

1.3. Standarde, norme, reglementari privind calitatea
Documentele referitoare la calitatea produselor se clasifica astfel:
1).Documente care prescriu calitatea produselor:
-standarde
-caiete de sarcini
-norme tehnice
2).Documente care certifica calitatea produselor:
-buletin de analiza
-certificatul de omologare
-certificatul de garantie
-certificatul de calitate

STANDARDUL reprezinta ansamblul de reguli tehnice obligatoriu prin care se stabilesc, potrivit nivelului dezvoltarii tehnice intr-un anumit moment, caracteristicile tehnico-economice pe care trebuie sa le indeplineasca un produs precum si prescriptiile privind receptia, marcarea, depozitarea, transportul.
Cerintele si documentele necesare pe plan mondial in sistemul calitatii sunt sintetizate cu standardele internationale ISO 9000 si ISO 9004 inclusiv si anume:
-ISO 9000. Sistemele calitatii. Conducerea si asigurarea calitatii. Linii directoare pentru alegere si utilizare.
-ISO 9001.Sistemele calitatii. Model pentru asiguarea calitatii in proiectare, dezvoltare, productie, montaj si service.
-ISO 9002. Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in productie si montaj.
-ISO 9003. Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in inspectii si incercari finale.
-ISO 9004. Conducerea calitatii si elemente ale sistemului calitatii. Linii directoare.

ISO 9004 si ISO 9000 dau liniile directoare privind scopurile conducerii calitatii pentru toate organizatiile.
ISO 9001, 9002, 9003 sunt utilizate pentru asigurarea externa a calitatii in situatii contractuale.
La ISO 9004 se face apel pentru a crea si implementa un sistem al calitatii si pentru a stabili in ce masura este aplicabil fiecare element al sistemului calitatii.
Dupa consultarea acestui standard international, furnizorul si beneficiarul vor consulta ISO 9001, 9002 si 9003 pentru a stabili care dintre standarde este relevant pentru contract si ce adaptari specifice, daca e cazul, sunt necesare.
ISO 9001 se utilizeaza in cazul in care conformitatea cu cererile trebuie asigurata de furnizor in mai multe etape care pot cuprinde proiectare, dezvoltare, productie, montaj si actiuni post livrare.
ISO 9002 este utilizat in cazul cand conformitatea cu cererile trebuie asigurata de furnizor in timpul fabricatiei si montarii.
ISO 9003 se utilizeaza in cazul cand conformitatea cu cererile trebuie asigurata de furnizor exclusiv pana la incercarile finale sau testare.
O tendinta noua este introducerea in standardele de produs a unor cerinte exprese referitoare la regulile de efectuare a controlului calitati, deci a particularizarii modalitatilor de control de produse sau grupe de produse.

Caietul de sarcini este un document tehnico-normativ care vine sa intregeasca prevederile standardelor sau normelor tehnice cu noi parametri. Se elaboreaza prin conlucrarea furnizorului cu beneficiarul, stabilind pe langa nivelul de calitate a produselor metodele de control, modalitatile de receptie, ambalare, livrare.

Norma tehnica reprezinta documentatia tehnic-economica in care sunt cuprinse prescriptiile de calitate a unui produs.
Normele tehnice pot fi -;departamentale
-de intreprindere (norme interne)

Buletinul de analiza este un document de certificare a calitatii prin care se face o descriere detaliata a anumitor caracteristici fizice, mecanice ale produsului.

Certificatul de omologare este documentul prin care se face omologarea produselor, cu scopul de a verifica daca produsele noi corespund documentatiei tehnico-economice.
Omologarea se face in doua etape : a).Omologarea preliminara (de prototip) in urma careia unitatea producatoare poate trece la pregatirea fabricatiei si executiei serie zero (tiparul de proba). b).Omologarea finala, pe baza careia se definitiveaza documentatia pentru fabricatie de serie.

Certificatul de garantie este documentul prin care se garanteaza calitatea produsului. Un certificat de garantie cuprinde:
-denumirea completa a produsului
-data livrarii catre unitatea beneficiara sau data cand a avut loc vanzarea
-termenul de garantie
-semnatura conducatorului unitatii
Certificatul de garantie are un dublu rol:
-confirma calitatea produsului
-garanteaza cumparatorului remedierea defectelor aparente sau ascunse ivite in perioada de garantie (care obligatoriu va fi inscrisa in certificat)

Certicatul de calitate este documentul care certifica calitatea produselor in raportul dintre unitati. El trebuie sa mentioneze incercarile fizice, mecanice, chimice, organoleptice si probele la care a fost supus produsul in conformitate cu documentele tehnico-normative sau alte conditii de calitate prevazute in contract.
Se semneaza de conducatorul unitatii si de seful compartimentului CTC.

1.4. Indicatorii de caracterizare a nivelului calitatii.
Indicatorii calitatii produselor constituie expresii cantitative ale caracteristicilor acestora si arata masura in care un anumit produs, in procesul utilizarii, indeplineste conditiile specifice destinatiei sale.
Daca un indicator al calitatii se refera la o singura caracteristica el se numeste indicator simplu; daca se refera la mai multe caracteristici sau la intreg produsul el se numeste indicator complex, iar daca serveste ca baza la caracterizarea calitatii prin comparare se numeste indicator de baza.
In functie de sursa de informatie, indicatorii calitatii produselor pot fi planificati si efectivi(faptici).
Calitatea poate fi urmarita si analizata printr-o serie de indicatori la baza carora se pun caracteristicile esentiale care exprima parametrii functionali ai produselor. a).Indicatori partiali ai calitatii produselor care exprima conditiile normale, medii de utilizare a produselor, acestea fiind reflectate in standarde. Astfel, sunt fixate pentru producatori anumite limite in care trebuie sa se incadreze caracteristicile produselor, cum ar fi:
-caracteristici de calitate a materiilor prime, materialelor, semifabricatelor;
-caracteristici tehnice, dimensionale, fizico-chimice
-conditiile de desfasurare a procesului de productie b). Indicatori ce exprima:
-volumul, valoarea si ponderea produselor de calitate superioara in totalul productiei;
-volumul, valoarea si ponderea produselor de calitate inferioara in totalul productiei;
Indicatorii de calitate se pot grupa astfel:
1.Indicatori ai calitatii productiei- care exprima procesul de inoire a productiei prin modernizari, asimilari.
2.Indicatori ai calitatii produselor- care reflecta in final caracteristicile produselor ca rezultat al procesului de conceptie si executie. Cei mai importanti sunt:
I. Indicatori partiali ai calitatii produselor(specifice), masoara gradul de dezvoltare a caracteristicilor specifice fiecarui produs prevazut in standarde, norme interne sau caiete de sarcini sub forma unor limite pe care trebuie sa le respecte produsele.
II. Indicatorii claselor sau sorturilor de calitate se utilizeaza in ramurile industriale unde produsele pot fi incadrate pe mai multe clase de calitate (I,II). Indicatorul utilizat este ponderea productiei de o anumita calitate (extra,I,II) in totalul productiei. Pentru exprimarea sintetica a calitatii intregii productii se utilizeaza urmatorii indicatori:

-coeficientul mediu de calitate care exprima printr-o cifra calitatea intregii productii. Se calculeaza facand media aritmetica a coeficientilor pe calitati ( cifra care indica clasa de calitate) ponderati cu cantitatea de produse din diferite calitati, totalul raportandu-se la intreaga cantitate de produse.
-coeficientul de calitate mediu generalizat- se foloseste in intreprinderile in care se fabrica mai multe produse omogene de calitati diferite (ciment, tesaturi). Se calculeaza facand media coeficientilor medii de calitate ai produselor, ponderati cu valoarea produselor respective, totul raportandu-se la valoarea totala a produselor.
-pretul mediu al produsului -; se calculeaza pentru fiecare produs al carui pret difera in functie de calitate, raportand valoarea produsului la calitatea acestuia.
III. Indicatorii noncalitatii reflecta deficientele calitative ale procesului de productie si exprima ponderea rebuturilor, remanierilor, reclamatiilor de la beneficiari in totalul productiei. Sistemul de indicatori ai calitatii produselor poate fi construit sub forma de piramida, pe baza unei anumite sistematizari ierarhice a indicatorilor. Un asemenea sistem agregat de indicatori, structurat piramidal, poate avea trei trepte:
-treapta I, situata la baza piramidei, cuprinde un numar foarte mare si divers de indicatori ai caracteristicilor de calitate, denumiti indicatori analitici sau simplu ai calitatii;
-treapta a II-a, cuprinde un numar mai mic de indicatori specifici grupelor de caracteristici de calitate, respectiv indicatorii sintetici ai fiecarei grupe de caracteristici;
-treapta a III-a, situata la varful piramidei, reprezinta indicatorul complex, integral al nivelului calitatii.

Indicatori analitici (simpli)
Acestia definesc fiecare in parte, aspecte esentiale ale caracteristicilor de calitate. Ei se exprima ca si caracteristicile de calitate pe care le reprezinta, in unitati naturale, natural-conventionale, de timp de munca si valorice.
La nivelul primei trepte de indicatori, aprecierea calitatii produselor se poate face folosind indicatori relativi calculati prin una din relatiile urmatoare: x b x b
(1) Ki=Ki/Ki sau (2) Ki=Ki/Ki unde:

i=1,2,…,m reprezinta caracteristicile de calitate x
Ki=valoarea relativa a indicatorilor de calitate
Ki=marimea indicatorului simplu al caracteristicii “i” a produsului b
Ki=marimea indicatorului de baza (baza de comparatie) al caracteristicii “i” a produsului

In functie de natura caracteristicii de calitate care se analizeaza se foloseste fie relatia (1), fie relatia (2). Astfel daca se calculeaza indicatorul relativ pentru randament sau pentru precizia produsului, se utilizeaza relatia (1); daca se analizeaza consumul specific al unui anumit material care intra in componenta produsului, indicatorul relativ al calitatii se va calcula cu relatia (2). x
-daca Ki>1, nivelul calitatii caracteristicii “i” a produsului analizat este superior nivelului luat ca baza de apreciere; x
-daca Ki<1, nivelul calitatii caracteristicii “i” este inferior nivelului luat ca baza de apreciere; x
-daca Ki=1, nivelul efectiv al caracteristicii “i” comparat este egal cu cel de baza.

Pentru a avea o interpretare corecta, se impune gruparea tuturor indicatorilor simpli ai calitatii produsului in functie de importanta caracteristicii de calitatea pe care o exprima.

Astfel, deosebim:
-indicatori principali, care reflecta insusirile principale ale produsului sau indicatori ai caracteristicilor de calitate esentiale ale produsului;
-indicatori secundari, care reflecta insusirile secundare ale produsului sau indicatori de calitate secundare ale produsului.
Daca valorile relative pentru indicatorii principali si marea majoritate a valorilor relative pentru indicatorii secundari sunt supraunitare, se apreciaza ca nivelul calitatii produsului nu este inferior celui de baza.
Daca unele din valorile relative ale indicatorilor ambelor grupe sunt supraunitare iar altele egale cu 1, se considera ca nivelul calitatii produsului este superior celui de baza.
Daca o parte din valorile relative ale indicatorilor principali este supraunitara iar cealalta parte subunitara, se impune, pentru o evaluare corecta a nivelului calitatii produsului, folosirea unor metode mai complexe.

Indicatorii sintetici
Acestia sunt situati pe treapta a II-a a piramidei indicatorilor si corespund principalelor grupe de caracteristici ale calitatii produselor.
Indicatorul sintetic al caracteristicilor estetice (Ies) se obtine ca o medie aritmetica a calificativelor acordate diferitelor caracteristici estetice:

Ies=(1/r)*E ni unde i=1,..,r

n=nota acordata caracteristicii estetice “i” i r=nr. de caracteristici estetice

Ca indicator sintetic al caracteristicilor economice (Iec) putem considera costul specific al calitatii ( pe unitate de efect util ). Acest indicator se obtine ca raport intre costul total al calitatii (Ctcp) si efectul util al produsului (E):

Iec=Ctcp/E=(Cpa+Cc+Cd+Cp)/E unde:

Cpa=costul de prevenire a defectelor si asigurarea calitatii
Cc=costul controlului de calitate
Cd=costul deservirii tehnice si intretinerii produsului la beneficiar
Cp=costul pierderilor datorita lipsei de calitate

Pentru calcularea indicatorilor sintetici si eficientei controlului se exprima profilul maxim realizat prin:
-maximizarea diferentei dintre profit si cost max=P(x)-Cp(x)
-maximizarea raportului dintre profit si cost max=P(x)/Cp(x)
In industrie se mai iau in considerare:
-volumul rebuturilor si a remanierilor raportat la volumul productiei realizate;
-numarul reclamatiilor calitative de la beneficiari
-valoarea bonificatiilor platite pentru calitate necorespunzatoare raportate la productia realizata.

Indicatorul complex
Acest indicator, situat in varful piramidei indicatorilor, trebuie sa exprime corespondenta intre caracteristicile efective ale produsului si parametri de identificare a nevoii sociale pentru care a fost creat.
Un astfel de indicator poate fi obtinut raportand efectul util (E) la cheltuielile facute (cheltuieli efectuate pentru realizarea produsului Cr si cheltuielile de exploatare Ce).
De exempu, pentru produsele cu durata de functionare sub 1 an, indicatorul complex se calculeaza cu una din relatiile:

I=E/(Cr+Ce) sau I’=(Cr+Ce)/E

Daca durata de utilizare a produsului este mai mare de 1 an, la calculul indicatorului complex al calitatii, se ia in calcul si timpul (t): t t
I=E(t)/(Cr+Ce)=E1*E(1+Kn)/aC0(1+Kn)+C1*E(1+Kn)i unde t=1,..,n

C0=cheltuieli efectuate pentru realizarea produsului
C1=cheltuieli anuale de exploatare
E1=efectul util obtinut pe timp de 1 an de utilizare a produsului
Kn=coeficientul normativ de eficienta economica
(Kn=0,15 in Romania)
Dand factor comun, rezulta: t t t t
I=E1*E(1+Kn)/E(1+Kn)aC0*(1+Kn)/E(1+Kn)+C1i => t t
I=E1/C0*(1+Kn)/E(1+Kn)+C1 t t
Se introduce notatia: f(t)=(1+Kn)/E(1+Kn) unde t=1,..,n

Rezulta: I=E1/aC0*f(t)+C1i

In vederea analizei se calculeaza cate un indicator complex atat pentru produsul nou cat si pentru mostra de baza. Cei doi indicatori se compara si se trag apoi concluziile.
Pentru aprecierea nivelului de calitate a produselor diferentiate pe clase de calitate se foloseste coeficientul mediu al calitatii ( in cazul productiei eterogene).
Coeficientul mediu de calitate (K) se obtine ca medie aritmetica a coeficientilor pe clase de calitati (K) , ponderati cu cantitatea de produse fabricate pe clase de calitati (q):
_
K=E k*q/E q

unde:
K=coeficientul pe clase de calitati (extra-K=0; cal I-K=1; cal II-K=2) q=cantitatea de produse din diferite clase de calitate
Daca se lucreaza cu ponderea sau structura fiecarei clase de calitate in totalul produselor, relatia devine:
_
K=E k*q” unde q”=q/E q

Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat reflecta o situatie mai favorabila, ponderea calitatilor superioare in totalul productiei fiind mai mare.
Coeficientul mediu de calitate generalizat (K) este un indicator sintetic de calitate obtinut ca medie aritmetica a coeficientilor medii de calitate ai produselor (K) ponderati cu valoarea respectiva (qp) adica:

_ _
_ _ _ _
K=E ki*qi*pi/qi*pi sau K=E ki*vi” unde vi”=qi*pi/E qi*pi

Simbolurile din relatie reprezinta:

qipi=valoarea produsului “i” vi=greutatea specifica a valorii fiecarui produs, in total productie; i=1,…,r-produsele analizate
Coeficientul mediu generalizat al calitatii este influentat de:
-modificarea calitatii produselor;
-schimbarile structurale.

Factori care influenteaza calitatea produselor:

C
A
L
I
T
A
T
E
A

P
R
O
D
U
S
E
L
O
R

Precizie conforma Amplasarea masinilor Precizie conforma
Detalii de transport documentatiei Prelucrarea campului de toleranta Respectare regimului datelor prescris Cultura productiei de lucru prescris

Calitate si precizie CALITATEA Calificare profesionala

Verificari ale caracteristicilor Cointeresare
Utilizare corecta fizico-mecanice

CAPITOLUL II
METODE SI TEHNICI DE MASURARE A NIVELULUI
CALITATII

2.1. Necesitatea si rolul controlului calitatii:

A tine sub control o activitate presupune a o descompune in elemente ale caror rezultate pot fi cuantificate si masurate. Ce nu poate fi masurat poate fi planificat, realizat in conformitate, verificat remediat, imbunatatit. Ce nu poate fi verificat obiectiv ridica semne de intrebare iar semnele de intrebare nu atrag clientii.
Controlul tehnic al calitatii este operatia independenta de operatia de executie propriu-zisa prin care se verifica daca baza tehnico-materiala are caracteristicile de calitate prevazute in standarde, norme si alte reglementari.
Controlul calitatii trebuie sa fie prezent in etapele premergatoare proceselor de fabricatie, in timpul acesteia la controlul produselor finite si livrarea acestora, fiind necesara totodata urmarirea comportarii in exploatare a acestora.
De modul cum este organizat controlul activitatii agentului economic depinde in mod direct si nemijlocit cresterea rentabilitatii si valorificarea superioara a materiilor prime, asigurarea unei eficiente sporite din punct de vedere al tuturor indicatorilor utilizati si realizati.
Toti membrii unei organizatii, indiferent de activitate si functie au atributii si raspunderi pe linia calitatii, nu doar cei ce lucreaza la un compartiment numit calitate.
Toti oamenii firmei de la portari la directorul general, sunt platiti pentru ceea ce fac bine, in conformitate cu planurile de afacere, si nu pentru tot ce fac.
Organizarea controlului se materializeaza intr-un compartiment ale carui atributii specifice acopera toate etapele vietii produsului (bucla calitatii).
Functiile principale ale CTC sunt:
1.Functia de control propriu-zis, care consta in executia controlului cu mijloace si metode adecvate:
-depistarea cauzelor care au dus la dereglari ce au generat rebuturi, defecte;
-stabilirea masurilor necesare pentru prevenirea si eliminarea aspectelor negative.
2.Functia de ameliorare a nivelului calitatii care consta in:
-cercetarea si analiza reclamatiilor;
-efectuarea de studii comparative cu produse similare fabricate in tara si in strainatate;
-efectuarea de analize tehnice referitoare la eventualele rebuturi obtinute.

2.2.Etape ale controlului calitatii si obiectivele corespunzatoare fiecarei etape

Experienta dovedeste ca asigurarea unui inalt nivel calitativ al produselor incepe din:
I.Etapa de conceptie si proiectare
In aceasta etapa se asigura o documentare larga asupra produselor similare realizate pe plan mondial si se determina prin calcul o previziune asupra calitatii pentru alegerea variantei optime de proiectare.
Tot in aceasta etapa sunt necesare studiul de piata si studiul capacitatii produselor de a satisface cerintele beneficiarilor, stabilirea tehnologiei de fabricatie, proiectarea fabricatiei.
II.Pregatirea materiala a fabricatiei care are ca obiective:
-asigurarea competentei profesionale a personalului;
-efectuarea unor reglaje, reamplasari;
-aprovizionarea tehnico-materiala ritmica, in cantitatea si calitatea ceruta de o buna desfasurare a procesului de productie;
-realizarea unor produse cu un inalt nivel calitativ.
III.Asigurarea concordantei intre calitatea conceptiei si calitatea fabricatiei prin :
-executarea stricta a produselor si operatiilor prevazute in documentatia tehnica;
-obtinerea de produse cu indicii calitativi proiectati;
-realizarea randamentelor, productivitatii si consumurilor normate.

IV.Controlul produselor finite:
-masurarea caracteristicilor de calitate ;
-verificarea preciziei determinarilor pentru a stabili gradul de incredere in acestea;
-verificarea gradului de protectie a ambalajului;
-comportarea in timpul depozitarii, transportului, manipularii.
V.Calitatea produselor la beneficiari, comportarea lor in exploatare, colectarea de critici, observatii, tendinte.

2.3.Metode, tehnici de control, planul de control al calitatii
Metodele de control utilizate de-a lungul fluxului tehnologic pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:
1.In raport cu procesul de productie:
-control de receptie a materiilor prime si materialelor precum si a produselor finite la sfarsitul procesului de productie;
-control curent desfasurat pe toate fazele procesului tehnologic
2.In raport cu numarul produselor controlate:
-control total;
-control prin sondaj.
3.In functie de gradul de participare a omului:
-control manual, executat nemijlocit de om;
-control semiautomat executat prin intermediul omului si aparatelor.
4.In raport cu personalul care executa contolul:
-control executat de personal special pregatit de tipuri de operatii de control;
-control executat de fiecare executant (autocontrol)
5.In raport cu caracterul controlului:
-control vizual, prin observarea exterioara a obiectelor controlate
-control geometric, cand se verifica dimensiunile obiectelor cu diferite aparate sau instrumente.

6.In functie de parametrii supusi controlului:
-controlul prelucrarii, care urmareste asigurarea inscrierii in parametri dimensionali si calitativi ai semifabricatelor obtinute;
-controlul parametrilor procesului tehnologic care asigura respectarea normalitatii productiei;
-controlul modului de functionare a utilajelor, verificarea parametrilor tehnico-functionali ai utilajelor si echipamentelor tehnologice.
In practica, pentru masurarea nivelului calitatii produselor se folosesc urmatoarele metode:
1.Metoda experimentala se foloseste pentru evaluarea proprietatilor produselor pe baza unor incercari sau determinari mecanice, fizico-chimice, efectuate cu ajutorul diferitelor mijloace si procedee tehnice. Metoda se aplica acelor caracteristici de calitate a produsului care pot fi masurate cu ajutorul aparatelor destinate acestui scop.
2.Metoda expertizei se foloseste in completarea metodei experimentale pentru evaluarea valorilor caracteristicilor de calitate care nu se pot masura. In acest caz, nivelul calitatii se evalueaza de catre experti, mai ales prin intermediul organelor de simt. Exactitatea determinarilor depinde de calificarea, capacitatea si competenta specialistilor.
3.Metoda sociologica are la baza rezultate obtinute in urma anchetelor efectuate in randul beneficiarilor. Parerile beneficiarilor sunt preluate si interpretate.
4.Metoda statistica este cea mai laborioasa si cea mai utilizata in cadrul productiei de serie. Are la baza teoria probabilitatilor si statistica matematica si foloseste pentru prelucrare, analiza si decizie o serie de informatii primare oferite de celelalte metode, prelucrate cu tehnici, procedee si metode specifice.

CAPITOLUL III
Prezentarea generala a S.C.” ARGOS” S.A. CLUJ-NAPOCA

3.1.Scurt istoric
Unitatea ia fiinta in anul 1930 ca Fabrica de ciorapi “ADY”, care se comaseaza in 1940 cu o sectie de tricotaje “HELIOS” devenind Fabrica de tricotaje “Varga Katalin”.
In anul 1962 se infiinteaza sectorul de corsetarie iar 1967 se dezvolta sectorul de imbracaminte si echipamente sportive.
In anul 1970 unitatea este comasata cu alte 2 unitati de confectie si tesatorie formand Combinatul textil, din care se desprinde in 1971 Intreprinderea de Tricotaje “Somesul”.
Anul 1973 marcheaza dezvoltarea sectorului de corsetarie iar 1982 dezvoltarea sectorului de lenjerie si costume de baie.
Societatea Comerciala “Argos” ia fiinta in baza H.G.nr.1254/1990 prin reorganizarea in societati comerciale a intreprinderii anterioare si functioneaza ca persoana juridica din martie 1991, inregistrata la Camera de Comert si Industrie Cluj cu nr.j 12/154.
Principalele activitati ale S.C. “ARGOS” S.A. sunt:
-realizarea tricoturilor metraj si in panouri
-finisarea umeda a tricoturilor metraj
-imprimarea tricoturilor metraj si a panourilor
-croirea produselor din tricot metraj si panouri
-confectionarea produselor de corsetarie, lenjerie, costume de baie, imbracaminte si articole sport
-cercetarea si proiectarea produselor
-repararea si intretinerea utilajelor proprii
-vanzarea produselor (export 75-80%; intern 20-25%)

DIRECTOR ATELIER
TEHNIC PROIECTARE
CERCETARE

ORGANIZAREA
PRODUCTIEI
SI A MUNCII

MECANO ENERGETIC

DIRECTOR PSI-PM-PAZA
PRODUCTIE APARARE CIVILA

SERV. PLAN.
COMISIA DE CENZORI P.L.U.P.

SECTIA CONFECTIE OFICIUL
JURIDIC
ATELIER
TRICOTAJE SERV.
CONSILIUL DE DIRECTOR CROITORIE INFORMATIC
ADMINISTRATIE GENERAL
ATELIER BIROU CTC
FINISAJ LABORATOR

BIROU BIROU
DIRECTOR APROVIZIONARE ADMINISTR.
COMERCIAL
BIROU SERV. PERS_
DESFACERE INV_SAL.

BIROU
MARKETING

SERV.
EXPORT

SERV.
FINANCIAR
CONTABILITATE
DIRECTOR
ECONOMIC BIROU
PRET COST

OFICIUL
C.F.I.

Structura organizatorica-Organigrama simplificata

3.2.Caracterizarea nomenclatorului de produse

S.C. “Argos” S.A. Cluj-Napoca are ca domeniu de activitate producerea si comercializare produselor de corsetarie, lenjerie, costume de baie si imbracaminte pentru export in special precum si pentru piata interna.
Derularea majoritatii contractelor pentru export se realizeaza cu firme din Germania, Scotia, Italia si Franta.
Atelierele de productie sunt constituite si organizate la nivelul operatiilor componente ale procesului tehnologic si anume:
-atelier de tricotaje-croit pentru producerea tricoturilor metraj, panouri si garnituri si croirea lor;
-atelier finisaj pentru vopsirea si imprimarea tricoturilor;
-sectia de confectie corsetarie, lenjerie, costum baie, imbracaminte;
-atelier proiectare-cercetare;
-atelier mecano-energetic.
Materiile prime folosite sunt firele de bumbac si tip bumbac, firele poliesterice si poliamidice, lana si tip lana, lycra.

Ca produse reprezentative:
-articolele de corsetarie si lenjerie ;
-costumele de baie confectionate din tricot ce are in compozitie firme Lycra, tricot obtinut pe masinile proprii, Kobett si testat in laboratoarele firmei Du Pont-Elvetia.
Sistemul de derulare a contractelor cu firmele straine este de tip “John”.

3.3.Caracterizarea tehnologiei de fabricatie

Fazele principale ale procesului de fabricatie la S.C. “Argos” S.A. Cluj-Napoca sunt urmatoarele: a).Depozitarea materiilor prime si materialelor in depozite amenajate, cu suprafete betonate in spatii inchise si deschise. b).Tricotarea firelor de bumbac si tip bumbac, poliesterice lana si tip lana, lycra pe masini circulare de tricotat cu diametru mare si pe masini de tricotat din urzeala. c).Finisarea tricoturilor crude prin procesele de spalare, albire, vopsire, termofixare pe aparate specifice ce lucreaza cu parametrii la presiune normala sau ridicata. d).Imprimarea tricoturilor in metraj sau panouri cu hartie termotransferabila sau PVC expandat. e).Croirea se face in metraj- span la masina de croit cu banda, prin stantare sau manual. f).Confectionarea produselor se realizeaza pe masini de cusut specifice fiecarui sortiment in parte. g).Ambalarea produselor finite se face in pungi polietilena sau cutii, individual sau colectiv conform cerintelor clientilor. h).Depozitarea produselor finite se face in depozite special amenajate, cu suprafete betonate, dotate cu rafturi.

3.4.Organizarea activitatii de control. Structura analitica a compartimentului CTC

Compartimentul CTC- laborator are in componenta un numar de 42 persoane. Organizarea lui se reda mai jos, schematic.

Cele 42 persoane sunt repartizate in cadrul compartimentului CTC dupa cum urmeaza:
-BIROU CTC-LABORATOR-4 persoane din care:
-1 persoana, absolventa a Facultatii de Textile Pielarie cu o vechime de 5 ani, indeplinind functia de sef birou.
-2 persoane tehnicieni repartizati pe sectoare de activitate
-1 persoana-laborant determinari fizico-mecanice
-Atelier tricotaje -; croit -; 2 persoane (Rampa CTC)
-Atelier finisaj -2 persoane (Rampa CTC)
-Sectia confectie -32 persoane din care:
-16 controlori interfazici
-16 controlori marfa finita
-Depozite produse finite -; persoane

Pentru receptia materiilor prime si materialelor sunt stabilite comisii formate din 4-5 persoane din care una este reprezentanta a biroului CTC.

DIAGRAMA DE RELATII

17 18 2 3

1

19 4

16 5

15 6

7
14
8

13 9

12 11 10

PRINCIPALELE RELATII

1.Transmite regulamentul de calitate spre aprobare, buletinele de penalizari lunare pe linie de calitate, informari, studii si relatii cu privire la activitatea compartimentului.
Primeste instructiuni, aprobari si relatii in legatura cu activitatea compartimentului.

2.Transmite informatii referitoare la activitatea specifica CTC-ului, solicitari de publicatii, informatii.
Primeste publicatii, instructiuni, acte normative, STANDARDE, STAS-uri, etc..

3.Transmite materii prime pentru determinari fizico-mecanice, stabilire de noi parametrii pe linie de control.
Primeste rezultatele studiilor solicitate.

4.Transmite propuneri pentru componenta si reactualizari ale comisiei de receptie, autoreceptie,sesizari pentru reactualizarea deciziilor de atributiuni.
Primeste fise de post, decizii pentru comisii de lucru note interne, instructiuni interne, valori normative rezultate din studii de organizare, reactualizarea necesarului de personal CTC, laborant fizico-mecanic.

5.Transmite certificate medicale, lucrari pentru dactilografiere si multiplicare, acte pentru arhivare, corespondenta.
Primeste corespondenta, date din arhiva, lucrari dactilografiate, multiplicate, bilete de voie, tabele cu intarziatii.

6.Transmite solicitari de informatii.
Primeste tematica anuala de instruire PSI-PM

7.Transmite bonuri de consum si acte pentru control financiar preventiv.
Primeste decizii de inventariere, acte cu viza controlului financiar preventiv.
8.Transmite decizii de sanctionare, imputare si alte acte spre avizare.
Primeste acte normative aparute in care este vizata sau reglementata activitatea compartimentului cu semnalari scrise sau observatii privind interpretarea si aplicarea lor, decizii de sanctionare, imputare, avizate in forme propuse sau cu note scrise si propuneri, alte acte avizate.

9.Transmite informatii cu privire la problemele de calitate care apar in compartimentele de productie si care ar putea impiedica incadrarea in termenele de executie si livrare.
Primeste date cu privire la contractele incheiate, urgentele de productie.

10.Transmite date despre personalul CTC, utilaje, defectele de calitate.
Primeste evaluarea individuala a calitatii, buletine de calitate pe muncitor, masina, CTC-ist, situatia calitativa a produselor, situatia productiei realizata pe calitati pe trimestre, situatia stocurilor supranormative sau fara miscare din depozite.

11.Transmite propuneri de imbunatatire a calitatii produselor, reclamatii de calitate si propuneri privind documentatia tehnologica.
Primeste documentatia pentru omologari de produse, instructiuni tehnologice, documentatii de executie si control.

12.Transmite regulamentul de calitate, penalizarile de calitate, aprobari pentru inlocuirea auxiliarelor sau materialelor si materiilor prime, dispune oprirea procesului de productie cand se constata abateri de la calitate.
Primeste solicitari pentru aprobari, derogari, valorificarea materiei prime si auxiliarelor necorespunzatoare din punct de vedere calitativ (declasate, calitati inferioare).

13.Transmite sesizari si reclamatii privind calitatea materialelor aprovizionate, necesarul de aprovizionat pentru birou.
Primeste contractele economice pentru verificarea inscrierilor si clauzelor contractuale privind calitatea materialelor, avizarea acestora si informatii privind stadiul aprovizionarii materialelor necesare compartimentului.

14.Transmite documentatii de certificare a calitatii produselor, documentatii privind rezultatele cercetarii reclamatiilor de calitate.
Primeste prescriptii de calitate prevazute in contractele economice incheiate.

15.Transmite documentatii de certificare a calitatii produselor destinate exportului, documentatii privind rezultatele cercetarii reclamatiilor de calitate.
Primeste prescriptii de calitate prevazute in contractele de export, note de tratative, date privind comenziile de export, note de receptie.

16.Transmite solicitari de reutilizare a compartimentului, reparatii la dotari.
Primeste fila de plan investitii pentru sectorul CTC si laborator fizico-mecanic, plan reparatii pentru dotari.

17.Transmite reclamatii de calitate furnizorilor si solicitarilor de incadrare in anumite caracteristici fizico-mecanice, parametrii prescrisi.
Primeste buletine de analiza si certificare a calitatii materiei prime si a materialelor aprovizionate.

18.Transmite certificat de calitate a productiei realizate.
Primeste sesizari privind calitatea produselor.

19.Transmite propuneri nominale de participare la cursuri de perfectionare si pregatire profesionala, propuneri de premiere si sanctionare, modificarile de personal in regie, note de transfer intre compartimentele de munca, foile colective de prezenta pentru verificarea si calculul salariilor la personalul in regie TESA-CTC, date privind fluctuatia si utilizarea timpului de lucru, propuneri privind persoanele care urmeaza a se disponibiliza in urma analizei de personal impreuna cu liderul de sindicat pe baza unor criterii stabilite de comun acord, planificarea anuala a C.D..
Primeste oferte si propuneri pentru cursuri de perfectionare, calificare si pregatire profesionala a personalului, fondul de premiere repartizat, fisierul de personal in regie.

Fisa postului pentru conducatorul biroului CTC

1.POST: Sef birou
2.POZITIA: din stat functiuni
3.COMPARTIMENT: CTC
4.CERINTE: Studii superioare tehnice
5.RELATII: a).Autoritate-subordonat director general:
-coordoneaza personalul din cadrul biroului CTC b).Colaborare-Serv.O.P.M., serv.P.S.I.,Oficiul Juridic, serv. Plan-PLUP, serv. Informatic, Birou Desfacere-depozit, Birou Aprovizionare-Import, compartimente de productie c).Control-ateliere de productie si personalul din subordine
6.ATRIBUTII
-coordoneaza intocmirea si reactualizarea manualului de calitate si il completeaza in functie de schimbarea conditiilor;
-coordoneaza intocmirea regulamentului de calitate in vederea reducerii noncalitatii si incadrarii produselor in standardele internationale;
-participa la atestarea produselor noi, omologandu-le pe cele ce urmeaza a fi introduse in fabricatie;
-avizeaza exactitatea si calitatea seriilor “0” si a documentatiilor tehnologice dupa executarea primelor 100 bucati;
-organizeaza instruirea periodica a intregului personal din subordine;
-paricipa la organizarea sistemului informational, nominalizand documentele din compartimentul pe care il conduce, circuitul periodicitatea intocmirii, procedurile si sistemele de codificare;
-stabileste orientarea calitatii pe baza informatiilor obtinute din studiile pe piata;
-urmareste permanent incadrarea in standarde,documentatii tehnice, N.I., C.S. ;

-tine evidenta abaterilor de la calitate, a cauzelor acestora si stabileste masuri pe care le aduce la cunostinta organelor de decizii, urmarind realizarea hotararilor luate;
-se preocupa de asigurarea si cunoasterea documentelor legale in baza carora se face receptia calitativa a materiilor prime si materialelor;
-propune reactualizarea comisiilor de primire-receptie si autoreceptie;
-colaboreaza cu Marketing si stabileste criterii de calitate si includerea clauzelor de calitate: contract;
-participa la stabilirea si reactualizarea componentelor si atributiilor comisiilor de receptie si autoreceptie;
-stabileste necesarul de aparatura pentru efectuarea analizelor fizico-mecanice de uz intern si-l comunica serv. M-E-investitii;
-detine informatii privind laboratoarele de incercari fizico-mecanice si chimice acreditate;
-reclama si refuza calitativ, in termen legal, toate loturile care nu se incadreaza in conditiile de calitate contractuale, in baza actelor doveditoare intocmite de comisia de receptie;
-furnizeaza informatii sectorului comercial si creatiei (grupa consumisti) privind evaluarea calitativa a furnizorilor;
-stabileste parametrii de calitate ce vor fi cuprinsi in contracte si comenzi;
-participa la receptia returnarilor de la beneficiari si intocmeste PV de constatare, note de imputare;
-analizeaza pe cauze reclamatiile de calitate de la beneficiari si ia masuri operative de eliminare a lipsurilor in activitatea de productie;
-verifica prin CTC depozitul produse finite, sesizeaza si reclama, dupa caz, starea de curatenie a mijloacelor de transport ce aprovizioneaza societatea cu materii prime si materiale, sau cele care ridica marfa finita de la depozitul societatii;
-controleaza modul de pastrare si de conservare in depozite a materiilor prime, materialelor, semifabricatelor si produselor finite;
-analizeaza impreuna cu APC comportarea produselor date pentru proba de purtari;

7.COMPETENTE:
-decide opriea procesului de productie cand constata abateri tehnologice si calitative;
-repartizeaza activitatile pe persoanele compartimentului;
-participa la intocmirea fiselor posturilor pentru persoanele din subordine;
-controleaza modul de realizare a sarcinilor repartizate si evalueaza rezultatele obtinute;
-avizeaza angajarea, stimularea, sanctionarea si concedierea subordonatiilor;
-avizeaza esalonarea C.O. pentru persoanele din subordine;
-participa in luarea de decizii in toate problemele privind calitatea.

8.RESPONSABILITATI:
-raspunde de controlul calitativ al productiei si produselor pe tot fluxul fabricatiei;
-raspunde de respectarea normelor ROF,TSM, PSI, si a secretului de serviciu.

3.5. Indicatorii folositi pentru caracterizarea nivelului calitatii si modul de determinare a calitatii la S.C. "Argos” S.A. Cluj-Napoca

Principalii indicatori pentru caracterizarea nivelului calitatii folositi la S.C. “Argos” S.A. sunt:

-Aspectul exterior al produsului care este influentat de o serie de factori:
-materia prima folosita
-modul de prelucrare (tricotare-finisare)
-calitatea cusaturilor
-simetrii

-Dimensiuniile stabilite prin standarde, norme interne, caiete de sarcini.
Modul de determinare a calitatii se realizeaza in doua feluri:
-control statistic, cunoscand standardele din industria tricotajelor si confectiilor;
-control 100% (bucata cu bucata) prin care se depisteaza atat defectele ce se repeta in toate exemplarele cat si defectele care se gasesc doar in unele exemplare.

-Respectarea tehnologiei. Se verifica daca s-a respectat tehnologia de fabricatie data de atelierul proiectare-cercetare si folosirea materiilor prime si materialelor impuse de normele de consum.

-Ambalarea. Se verifica respectarea tehnologiei de ambalare si apoi modul de depozitare, care trebuie sa asigure integritatea produsului pana la beneficiar.

Practic, in determinarea calitatii se porneste de la receptia materiilor prime si materialelor si se termina cu incarcarea in mijloacele de transport si expediere.

Controlul materiilor prime se face in depozit; pentru firele aprovizionate se fac determinari ale parametrilor fizico-mecanici si se compara cu cei prevazuti in STAS-uri. Daca materiile prime sau materialele nu corespund din punct de vedere calitativ, se intocmesc procese verbale de refuz, se anunta furnizorul si i se returneaza marfa.

Controlul tricotului metraj crud si finisat se face pe rampa CTC, incadrandu-se fiecare balot in clase de calitate corespunzatoare.
Pentru tricoturile cu defect se intocmesc referate de constatare, cu vinovati sau nu si se stabileste si destinatia tricotului respectiv.

Piesele croite se verifica prin sondaj inainte de inceperea operatiei de confectionare.

Produsele finite se verifica bucata cu bucata.

In final, se supravegheaza modul de ambalare si depozitare a produselor finite, astfel incat sa se preintampine degradarea lor.
La expediere, se verifica starea de curatenie a mijlocului de transport si se supravegheaza modul de incarcare.
Urmarirea defectelor de calitate in fazele si sectoarele de lucru prin care trece produsul se face cu ajutorul punctelor (demeritelor) inregistrate de controlori pe faze de lucru si a proceselor verbale de constatare.
Certificarea calitatii produselor se face prin “’Certificatul de calitate” care insoteste fiecare marfa atat pentru piata interna cat si pentru export si care elibereaza in functie de rezultatele controlului prin sondaj efectuat in depozitele de produse finite.

CAPITOLUL IV
Sistemul informational in domeniul calitatii la
S.C. “Argos” S.A.

4.1.Sistemul informational si componentele sale
Pornind de la premisa ca sistemul informational este o componenta a sistemului management al oricarei firme, il definim ca totalitatea datelor, informatiilor, circuitelor si fluxurilor informationale, procedurilor si mijloacelor de tratare a informatiilor existente in cadrul firmei, avand drept scop sa asigure suportul informational pentru asumarea si indeplinirea obiectivelor programate.
Deci sistemul informational general al unitatii este un ansamblu integrat de subsisteme interconditionate pe domeniu. Delimitarea subsistemelor se face in functie de profilul, dimensiunile, nivelul tehnic, dispersia teritoriala si pot fi localizate in sfera productiei, cercetarii, aprovizionarii, calitatii, financiarului, personalului.
La fel ca si sistemul informational general, subsistemul informational al calitatii si controlului tehnic de calitate are urmatoarele componente de baza: a).date si informatii b).circuite si fluxuri informationale c).proceduri informationale d).mijloace de tratare a informatiilor

DATA constituie o descriere letrica si/sau cifrica a unui fenomen, proces, obiect, fapt, eveniment sau a unei actiuni din cadrul sau din afara firmei.
Ea poate fi considerata componenta primara a sistemului informational (sistemul informational culege date despre sistemul condus si furnizeaza informatii sistemului de management).

INFORMATIA este acea data care aduce un plus de cunoastere si serveste pentru luarea unei decizii sau la traducerea in viata a acesteia prin actiunea ce urmeaza.
Informatia constituie materia prima de baza in elaborarea si fundamentarea deciziilor.
Informatiile din cadrul unei firme prezinta o tripla dimensiune:
-social -; generala
-organizationala
-individuala

FLUXUL INFORMATIONAL reprezinta un ansamblu de informatii necesare desfasurarii unei anumite operatii, actiuni sau activitati ce se transmite intre emitent si destinatar, cu precizarea punctelor intermediare de trecere. El este caracterizat prin continut, volum, frecventa, calitate, directie, forma, etc. .

CIRCUITUL INFORMATIONAL este constituit de catre drumul (traiectoria) pe care circula o informatie de la generarea pana la arhivarea sau distrugerea sa, functie de caracteristicile organizatorice ale emitatorilor si beneficiarilor de informatii.
Prin dinamica, lungimea si viteza lor, circuitele si fluxurile informationale dau forma sistemului informational, fiind esentiale pentru functionalitatea sa.

PROCEDURA INFORMATIONALA consta dintr-un ansamblu de elemente prin care se stabilesc suportii de informatii utilizati, ordinea operatiilor si mijloacele de tratare a informatiilor impreuna cu modelele si formulele de calcul utilizate la prelucrarea acestor informatii.

MIJLOACELE DE TRATARE A INFORMATIILOR constituie componenta tehnico-materiala a sistemului informational, incluzand toate instrumentele si echipamentele care sunt implicate in tratarea si stocarea informatiilor, incepand cu cele simple si incheind cu cele mai complicate sisteme automate de calcul.
Cele mai moderne mijloace de tratare a informatiilor, sunt calculatoarele electronice integrate in sisteme automate de calcul.
Elementele cadru ale sistemului informational general au particularitati si forme concrete de manifestare pe subsisteme.

4.2.Sistemul informational in domeniul calitatii

4.2.1.Cerinte precizate in standarde si norme internationale
Cerintele standardelor internationale din seria ISO 9000 sunt minimale si respectarea lor nu asigura prin ea insasi un avantaj concurential. Nerespectarea lor, insa, poate constitui un imens handicap in calea competivitatii.
Criteriile pentru obtinerea premiilor de calitate importante -; Deming, Malcolm Baldrige, Fundatia Europeana pentru Managementul Calitate -; constituie “provocarea” actuala la care se supun firmele serioase.
Cerintele ISO 9000 privind sistemele de calitate:

*STAS ISO 8402: 1991
-Calitate. Vocabular

*STAS ISO 9000: 1991
-Standarde pentru conducerea si asigurarea calitatii. Ghid pentru selectie si utilizare.

*STAS ISO 9001: 1991
-Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in proiectare/dezvoltare, productie, montaj si service (controlul proiectarii, servicii dupa vanzare);
*STAS ISO 9002: 1991
-Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in productie si montaj.(Calitatea in marketing; aprovizionare; productie; masuri corective; audituri interne)

*STAS ISO 9003: 1991
-Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in inspectia si in incercarea finala (Raspunderea conducerii; Sistemul de calitate; Identificare produse si trasabilitate; Control situatie verificari; Verificare produse; Control produse neconforme; Manipulare, depozitare, ambalare livrare; Control produse neconforme; Manipulare, depozitare, ambalare livrare; Control documente; Inregistrari privind calitatea; Personal (instruire); Utilizare metode statistice).

*STAS ISO 9004: 1991
-Conducerea calitatii si elemente ale sistemului calitatii- Ghid (Securitatea privind produsul si raspunderea juridica pentru produs; Aspecte economice- consideratii asupra costurilor legate de calitate).
Cerinta esentiala pentru a fi admis pe piata CEE, pe pietele bogate, nu este certificatul de conformitate cu o lista de cerinte (ISO 9000 de exemplu), ci renumele de buna calitate a produsului, de seriozitatea producatorului.
A nu avea sistem calitate conform ISO 9000 echivaleaza cu a nu exista; a avea sistem calitate ISO 9000 nu inseamna nimic, este implicat, de la sine inteles.
Succesul pe piata presupune introducerea unor abordari noi, cum ar fi Managementul Calitatii Totale (TQM) care se refera la imbunatatirea continua a calitatii.

4.2.2.Informatii privind calitatea si circulatia informatiilor

Nevoia de informatii precise, obiective:
-este generata de nevoia de decizii eficiente si de lipsa fricii de ce informatiile ar putea scoate la iveala;
-genereaza nevoia de instrumente informational-manageriale, intre care se afla si sistemul calitate.
Cine nu vrea sa se stie cum lucreaza si cine nu vrea sa se stie ca “lucrurile merg bine” nu evidentiaza, nu inregistreaza si nu da publicitatii oficial informatii si date obiective, adica respinge ideea unui sistem calitate; isi bazeaza deciziile pe fler, date subiective si pareri, iar comunicarea pe zvonuri si “telefonul fara fir”.
Prin asigurare, calitatea intra in zona informationala si preia din concepte, principiile si mijoacele specifice abordarii energiei :campul informational, energia informationala, sinergia, entropia, etc. .
Obiectivul principal pentru asigurarea calitatii este prevenirea neconformitatilor, iar prevenirea se bazeaza pe informatii in timp util si chiar real.
Sistemul calitate este un sistem informational -; informativ -; informatic de care nu se poate lipsi organizatia care intra in mileniul III. Administrarea informatiilor este astazi principala sursa de avantaj concurential.

Componentele de baza ale sistemului informational:

Intrari Transformare Iesiri date prelucrari rapoarte si doc.

Memorie de date
FEED BACK (control)

Datele care urmeaza a se prelucra (intrarile) sunt interne si externe. Iesirile trebuie sa fie concise, relevante si complete, sa se bucure de acuratete si actualitate.

4.3.Perfectionare sistemului informational al calitatii

4.3.1.Cerinte ale perfectionarii sistemului informational

In fuctionarea oricarui sistem (subsistem) informational se manifesta inca unele deficiente majore cum ar fi: distorsiunea, filtrajul, redundanta, supraincarcarea canalelor informationale.
Distorsiunea consta in modificarea partiala, intamplatoare a continutului unei informatii pe parcursul culegerii si transmiterii de la emitator la receptor.
Filtrajul consta in modificarea intentionata a continutului unei informatii prin interventia unor persoane interesate ca beneficiarul sa primeasca un mesaj schimbat.
Redundanta este reprezentata, pe de-;o parte, de existenta unui numar mare de informatii decat sunt strict necesare pentru realizarea unui anumit scop si pe de alta parte, de inregistrarea si prelucrarea repetata a unor informatii.
Supraincarcarea canalelor de comunicatie este acea situatie in care volumul informatiilor vehiculate pe anumite circuite depaseste capacitatea de transmitere informationala a acestora.
Functionarea partiala, incompleta a sistemului informatic perturba functionarea normala a sistemului informational.
Acestea trebuie proiectate astfel incat sa poata fi exploatate modular, respectandu-se totodata cu strictete ordinea procedurilor impusa de “limitele” tehnice ale sistemelor de calcul.
Elaborarea unor situatii informationale voluminoase este o alta