Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
 
despre:
 
Evaziunea fiscala
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Evaziunea fiscala reprezinta sustragerea de la impunere a unei parti mai mari sau mai mici din materia impozabila. Ca fenomen , evaziunea fiscala se intalneste deopotriva atat pe plan national, cat si pe cel international. q4h5hl
Conform legii nr. 87 / 1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, evaziunea fiscala este prezentata ca fiind: „ sustragerea prin orice mijloace, in intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare de catre persoanele fizice si persoanele juridice romane si straine, denumite contribuabili...”
In functie de modul cum poate fi savarsita, avaziunea fiscala cunoaste doua forme de manifestare:

v Evaziunea fiscala realizata la adapostul legii permite sustragerea unei parti din materia impozabila fara ca acest lucru sa fie considerat conraventie sau infractiune.
Evaziunea fiscala legala este posibila deoarece legislatia din diferite state ale lumii permite scoaterea de sub incidenta impozitelor a unor venituri, parti de venituri, componente ale averii ori a anumitor acte si fapte care in conditiile respectarii riguroase a legislatiei in vigoare si principiilor impunerii, nu ar trebui sa scape de la impozitare.
Un exemplu de evaziune fiscala la adapostul legii este impunerea veniturilor realizate de anumite categorii de persoane fizice pe baza unor norme medii de venit, impunere ce creeaza conditii pentru contribuabilii care realizeaza venituri mai mari decat media sa nu plateasca impozit pentru diferenta respectiva.
Un alt exemplu de evaziune legala care permite ca o parte de venit sa scape de la impunere sunt facilitatile fiscale care se acorda agentilor economici din anumite ramuri ale economiei la infiintare sau pe parcursul desfasurarii activitatii sub forma unor scutiri de la plata T.V.A. la import sau export, accize, etc. sau reduceri de impozit pe profit.
Amortizarea accelerata, atunci cand este permisa de lege pentru unele categorii de fonduri fixe, conduce la diminuarea profitului impozabil in favoarea constituirii unui fond de amortizare mai mare decat cel impus de valoarea uzurii fizice si morale, inregistrate de mijloacele fixe respective in perioada luata in calcul.
Evaziunea fiscala la adapostul legii poate fi evitata prin corectarea, perfectionarea si imbunatatirea cadrului legislativ care au facut-o posibila.

v Evaziunea fiscala frauduloasa: se intalneste pe o scara mult mai larga decat evaziunea licita si se infaptuieste cu incalcarea prevederilor legale, bazandu-se pe frauda si pe rea credinta. Drept urmare, acest fenomen antisocial trebuie combatut puternic, fiindca sustrage de la bugetul de stat un volum important de resurse financiare care ar putea fi folosit pentru acoperirea unor cheltuieli de ordin social sau economic.
Frecvent, evaziunea fiscala frauduloasa se intalneste sub diferite forme, cum ar fi: tinerea unor registre contabile nereale; distrugerea voita a unor documente care pot ajuta la aflarea adevarului privnd livrarile de marfuri, preturile practicate, comisioanele incasate sau platite, etc.; intocmirea de documente de plata fictive; modificarea nejustificata a preturilor de aprovizionare si a cheltuielilor de transport, manipulare si depozitare; intocmirea unor declaratii vamale falsela importul sau exportul de marfuri; intocmirea de declaratii de impunere false, cand cu buna stiinta nu sunt mentionate decat o parte din veniturile realizate etc.
Pe masura adancirii cooperarii economice internationale si a dezvoltarii relatiilor dintre state cu sisteme fiscale diferite si cu un nivel de fiscalitate diferit, evaziunea fiscala nu se mai manifesta doar ca un fenomen national, ci a devenit unul international. Astfel, de exemplu, o firma avand sediul de baza intr-un anumit stat si diferite reprezentante in alte state, dintre care unele cu un regim fiscal mai bland, va fi mai mult decat tentata sa transfere o parte cat mai mare din profitul realizat in statul cu fiscalitate mai ridicata in statul cu o fiscalitate mai redusa. Astfel, pe glob se intalnesc numeroase „ oaze fiscale ” sau „ paradisuri fiscale ”, cum sunt ele denumite, si anume: Elvetia, Liechenstein, Luxemburg, Bahamas, Panama, Insulele Cayman, etc. Pe teritoriul acestor state sunt infiintate numeroase firme straine catre care sunt dirijate profiturile unitatilor productive aflate pe teritoriul altor tari, eludandu-se fiscul. Astfel, de exemplu, in Liechtenstein sunt inregistrate mai multe sedii sociale de firme industriale si comerciale, reale si fictive, decat totalul populatiei sale, respectiv circa 40.000 de firme la 25.000 de locuitori. Explicatia consta in faptul ca orice firma care isi stabileste sediul pe teritoriul acestui stat este scutita de plata impozitului pe profit.
De asemenea, in Insulele Cayman, situate in Marea Caraibilor, cu o populatie de numai 20.000 de locuitori sunt inregistrate in jur de 19.000 de diferite companii, peste 500 de banci si peste 300 de firme de asigurari. In acelasi timp, 20 din primele 25 de banci ale lumii au filiale deschise in aceste insule, iar acest nou centru financiar in numai cativa ani a ajuns sa detina aproape 10% din piata eurodolarilor.

In tarile cu o experienta vasta in fiscalitatea adaptata cerintelor economiei de piata, evaziunea fiscala, specifica mai ales T.V.A., poate fi intalnita sub urmatoarele forme:
ü frauda pe termen lung, care apare atunci cand un agent economic, care si-a creat in timp o buna reputatie prin comportament si rezultate, inceteaza brusc platile, declarandu-se in stare de faliment, dupa ce in prealabil a avut grija sa-si trensfere profitul in alta tara;
ü frauda pe termen scurt, care poate fi intalnita atunci cand o noua intreprindere infiintata inainteaza organelor fiscale o cerere justificata de rambursare a T.V.A., insa dupa rambursare intreprinderea in cauza isi inceteaza activitatea, iar platitorul dispare;
ü sindromul „ PHOENIX”, cand o firma ce avea obligatii de plata a T.V.A. se declara in stare de faliment sau se lichideaza, dar apare o alta firma cu acelasi director. In acest caz, organelor fiscale le revine sarcina de a incerca sa incaseze impozitul de la unitatea falimantara sau lichidata;
ü sindromul „ COMPANIILOR MULTIPLE” apare in cazul in care sunt inregistrate mai multe firme printre care si una fantoma. Acasta din urma solicita rambursarea taxei pe valoarea adaugata fara sa fi participat la plata T.V.A. colectate, dupa care dispare;
ü manipularile insignifiante care se concretizeaza in efectuarea unei serii de modificari marunte in contabilitate, ca, de exemplu: omiterea de la insumare a unor pagini, inregistrarea repetata a unor facturi de intrare, raportare gresita, etc. Toate acestea conduc la intocmirea unui decont TVA incorect.

In ceea ce priveste evaziunea fiscala in Romania , conform unor aprecieri ale Curtii de Conturi, aceasta a inregistrat in anul 1997 un volum de 24.000 miliarde lei, iar in anul 1998 unul de aproximativ 40.000 miliarde lei. Fata de PIB evaziunea fiscala reprezenta in anul 1997 circa 10%, mentinandu-se la acelasi nivel si in anul urmator, iar fata de bugetul general consolidat al statului, reprezenta aproximativ 30% in 1997 si circa 32% in anul 1998.

In continuare prezentam exemple mai semnificative de manifestare a evaziunii fiscale in Romania.
Conform prevederilor unor acte normative fundatiile, organizatiile si asociatiile non-profit, cu caracter umanitar, social, cultural, sportiv, etc. sunt scutite de plata taxelor vamale pentru unele bunuri provenite din ajutoare si donatii. Printre aceste bunuri se numara si autovehiculele. Drept urmare, in cursul perioadei 1995 -; 1996 au fost ntroduse in tara de catre numeroase asociatii si fundatii non-profit,

in regim de scutire de taxe vamale, circa 13.500 autoturisme. In urma controalelor efectuate, in anul 1997 de catre organele Ministerului Finantelor la 689 de organizatii non-profit din toata tara, a rezultat ca la peste 80% din acestea au fost incalcate prevederile legale in vigoare, adica: bunurile primite sub forma de ajutoare si donatii au fost utilizate in alte scopuri decat cele prevazute in obiectul de activitate; bunurile respective nu au fost inregistrate in patrimoniu ori au fost utilizate in interes personal sau pentru obtinerea de profit. Deci, in loc ca pentru autoturismele importate sa se fi platit taxe vamale, care echivalau cu 128 mld lei, s-a ajuns ca in cazul majoritatii fundatiilor constituite din persoane fizice, cati membri sunt, atatea masini primite ca donatii sa existe. Deci, in acest caz, legislatia imperfecta creeaza conditii pentru ca evaziunea fiscala sa se practice „ perfect legal”.
Unii agenti economici practica preturi de livrare inferioare costurilor produselor finite si , implicit, calculeaza accize in raport cu preturile respective si nu de costurile efective ale produselor, asa cum este legal. In acest caz evaziunea fiscala se realizeaza prin: utilizarea ca baza de calcul a accizelor datorate statului pentru bauturile alcoolice, a preturilor de livrare negociabile cu cumparatorul, preturi care se situau sub nivelul costurilor cu care au fost realizate produsele; stabilirea pretului materiei prime din care s-a obtinut alcoolul la fabricarea bauturilor alcoolice, sub pretul pietei.
Cele mai frecvente cazuri de sustragere a agentilor economici de la plata obligatiilor catre bugetul de stat se produc prin neinregistrarea in contabilitate a veniturilor realizate. O alta modalitate de evaziune la care apeleaza de cele mai multe ori cetatenii straini, rezidenti in Romania, este aceea a folosirii facturii externe falsificate, in care se inscriu preturi mai mici decat cele reale. Nu lipsesc din Romania nici firmele fantoma al caror singur scop il reprezinta inselaciunea si evaziunea fiscala. De obicei, aceste firme sunt intemeiate in numele unor cetateni care nu au fost niciodata in Romania sau care au plecat din tara la scurt timp dupa infiintarea lor . In numele unor astfel de firme se emit si se utilizeaza ordine de plata fictive prin care se sustrag sume importante cuvenite bugetului de stat sau sunt inselate o serie de firme din alte localitati. Prin apelarea la astfel de cai de realizare a evaziunii fiscale se sustrag de la bugetul de stat zeci de miliarde.
Evaziunea fiscala se intalneste si in cazul taxelor de timbru pentru activitatea notariala. Astfel de exemplu, in cazul autentificarii actelor de instrainare a imobilelor, nu de putine ori partile se inteleg ca pretul vanzarii inscris in actul de vanzare -; cumparare autentificat sa fie inferior celui practicat in realitate, pentru ca taxa da timbru sa se calculeze la un pret mai mic.

In perioada care a trecut de la introducerea taxei pe valoarea adaugata in Romania s-au conturat multiple forme ale evaziunii fiscale si in acest domeniu, cele mai des intalnite fiind urmatoarele: o vanzari nedeclarate, care apar cu frecventa cea mai mare si sunt de multe ori greu de descoperit. Practic, vanzarile de bunuri sau prestarile de serviciu se fac fara intocmirea documentelor corespunzatoare si , evident, fara inregistrari in contabilitate; o omiterea inregistrarii, cand agentul economic neinregistrat beneficiaza de un avantaj care nu i se cuvine, comparativ cu ceilalti comercianti concurenti, care vor solicita clientilor taxa pe valoarea adaugata; o intelegeri intre vanzatori si cumparatori de a schimba bunuri sau servicii fara plata, gen barter, cu plata redusa, fara factura sau eventual cu o factura de valoare redusa; o deducerile false , care se intalnesc frecvent si se realizeaza prin intocmirea de facturi false, prin utilizarea repetata a acelorasi facturi pentru deducere sau prin folosirea de facturi care se refera la cumparari inexistente; o erorile de inregistrare, care pot aparea la prima vedere ca inocente, au totusi, o influenta destul de mare asupra taxei datorate, mai ales daca sunt frecvente sau daca valoarea lor este mare; o aplicarea incorecta a cotei zero sau a scutirilor, care poate conduce la diminuarea serioasa a sumelor cuvenite bugetului de stat, mai ales daca este asociata cu facturi false, fiindca altfel platitorul de T.V.A. nu are cum sa profite de aceasta practica; o cereri de rambursare nejustificate, cand se solicita rambursarea taxei aferente unor marfuri exportate sau pentru bunuri la care legea da drept de deducere, fara insa ca in realitate aceste operatiuni sa fi fost efectuate. O situatie mai des intalnita este aceea a solicitarii deducerii taxei pe valoarea adaugata, pentru acelasi bun exportat, de catre doi agenti economici, pe considerentul ca documentele privind bunul respectiv au circulat prin mai multe societati comerciale.
Identificare cazurilor de evaziune fiscala a condus si la aplicarea unor sanctiuni, sub forma majorarilor de intarziere, a amenzilor contraventionale si a confiscarilor. Valoarea acestor sanctiuni in anul 1997 a fost de 3.680,6 miliarde de lei, adica un coeficient efectiv al avaziunii fiscale de 2,03 ( coeficient care se calculeaza ca raport intre valoarea sanctiunilor aplicate si valoarea evaziunii fiscale depistate, adica 1.809 mld lei in anul 1997 ).
Valoarea multiplicatorului efectiv al evaziunii fiscale egala cu 2,03, ne arata numarul de unitati monetare incasate efectiv la bugetul de stat pentru o unitate monetara incasata efectiv pentru evaziunea fiscala.
Dinamica si structura fenomenului evazionist in anul 1997 comparativ cu anul 1996 pot fi prezentate in urmatoarele tabele:
Dimensiunea evaziunii fiscale identificate in anii 1996 -; 1997:

Nr.crt EXPLICATII 1996 1997 1997/1996
1 Nr de verificari efectuate 760810 741455 97,5%
2 Nr de evaziuni fiscale identificate 235612 285514 121,2%
3 Rata cazurilor de evaziune in total verificari 31,0% 38,55 124,2%
4 Valoarea evaziunii fiscale identificate- in miliarde lei preturi curente - 927,2 1809,0 70,7%
5 Ponderea in PIB a evaziuneii - %- 0,9 0,6 75,3
6 Ponderea in veniturile bugetare a evaziunii fiscale identificate - %- 5,0 4,3 84,9

Structura evaziunii fiscale identificate in anii 1996 si 1997 ( in % fata de total)

Nr. crt EXPLICATII Ponderi fata de total in anul 1996 Ponderi fata de total in anul 1997
1 Impozit pe profit 33,03 45,82
2 Taxa pe valoarea adaugata 27,80 26,29
3 Impozit pe salarii 6,73 8,55
4 Accize 14,60 6,25
5 Impozite si taxe locale 3,30 1,97
6 Alte impozite si taxe 14,53 11,12
Coeficient de omogenizare structurala 0,48 0,55

Combaterea si prevenirea evaziunii fiscale:

Fenomenul evazionist are o evolutie determinata de actiunea concreta a unor factori , cum sunt: dinamica economiei reale, dimensiunea legislativa si institutionala, nivelul fiscalitatii, alti factori interni si externi.
Practica fiscala internationala atesta ca un sistem fiscal modern trebuie sa aiba si componente care sa permita educarea si informarea promta a contribuabililor in legatura cu obligatiile lor privind intocmirea corecta a declaratiilor de impunere, a tinerii unor evidente corecte a veniturilor si cheltuielelor ocazionate de activitatea desfasurata, pedepsele si sanctiunile se aplica celor care incalca prevederile legale.
Legea nr. 87 din 1994 pentru combaterea evaziunii fiscale prevede o serie de sanctiuni si amenzi aplicate persoanelor fizice si juridice; constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre organele de control financiar -; fiscal din cadrul Ministerului Finantelor si din unitatile teritoriale subordonate, Garda financiara si alte organe imputernicite de lege.
In Romania, printre masurile care pot contribui la limitarea ariei evaziunii fiscale mentionam: q unificarea legislatiei fiscale si o mai buna sistematizare si corelare a acesteia cu ansamblul cadrului legislativ din economie; q o mai buna corelare a facilitatilor fiscale ; q trecerea in prim plan a controlului prin exceptie (sondaj) si pe un plan secundar a controlului permanent si excesiv ; q editarea unei publicatii specializate de catre Ministerul Finantelor, care sa faciliteze interpretarea unitara a cadrului normativ privind identificarea si combaterea evaziunii fiscale ; q stabilirea unui raport , care sa tinda spre optim, intre salariu si stimulente pentru cointeresarea aparatului fiscal ; q implementarea unui sistem informatic care sa furnizeze datele necesare pentru identificarea, analiza si combaterea fenomenului evazionist ; q stabilitate in materia legislatiei fiscale, deoarece schimbarea frecventa a acesteia creeaza posibilitatea manifistarii fenomenului evazionist.
In conluzie, declansarea actiunii de dovedire a evaziunii fiscale este nu numai pretentioasa, ci si dificila, deoarece sunt stabilite reguli foarte stricte in legatura cu ce se poate admite drept dovada, care, de regula, trebuie sustinuta cu probe materiale si cu martori.

 
 
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


 
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2014| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite