Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Merceologie
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
-1-MARFURI COSMETICEProdusele cosmetice sunt articole destinate pt. curatirea,infrumusetarea si modificarea aspectului individual.Dupa rolul principal pe care il indeplinesc,deosebim:-produse ptigiena./-produse cosmetice propriu-zise./-produse de parfumerie/-articole de toaleta.Materii prime folosite in fabricarea pro-duselor cosmetice.-din toate cele 3 regnurimineral,vegetal,animal.ClasificareI.materii prime principale1)excipienti:a)minerali:vaselina,parafina,uleiul de vaselina sau de parafina/b)animalilanolina,colesterol,galbenus de oua,ceara de albine,grasime de porc/c)ceara depalmier,uleiuri vegetale.2)umectanti:glicoli,glicerina,sorbitol.3)substante active:a)bio-catalizatori:vitamine,enzime,hormoni/b)fosfatide-lecitina/c)complexe:polen,laptelaptisor de matca,namoluri,uleiuri speciale.4)aminoacizii.II.materii prime auxiliare:1)emulgatori:gelatina,cazeina,sapunuri alcaline/2)aglutinanti:pectina,amidon;/deodoranti/coloranti/solventi/substante odorante(uleiuri volatile)-naturale si sinte-tice.Gruparea materiilor prime are la baza principalele functii pe care le indeplinesc,si anume:-excipienti-substante care constituie baza produsului cosmetic,in ei inglobandu-se celelalte substante,asigurand protectia sihranirea pielii;-umectanti-substante folositept. a limita evaporarea apei;-substante active-care contribuie la regenerarea pielii;-emulgatori-substante care au rolul sa men-tina stabilitatea emulsiilor cosmetice;-aglutinanti-folositi in scopul obtinerii unor consistente vascoase;-conservanti-rolde conservare a produsului;-deodoranti-previn sau indeparteaza mirosul provocat de transpiratie;-odoranti-substante care asi-gura un anumit miros;-coloranti-substantecare se introduc in produsele cosmetice destinate unor scopuri decorative;-solventi-substante in care se dizolva diferiti consti-tuenti ai anumitor produse cosmetice.Produse de igiena.Sapunul de toaleta,



pro-dusele pt. barbierit si produsele pt. ingriji-rea gurii si a dintilor.a.Sapun de toaletaSapunurile sunt saruri ale acizilor grasi su-periori ce se obtin prin saponificarea gra-similor sau prin neutralizarea acizilor grasicu hidroxid de potasiu sau sodiu.1)Obtinere.Incorporarea substantelor colo-rante,a parfumurilor,substantelor de supra-gresare(lanolina,vaselina),a substantelormedicinale(sulf,borax).2)Sortiment.In 2 ti-puri in functie de continutul in substante grase totale:Tip standard(71%) si Tip supe-rior(78%)Sapunurile de toaleta specialitati(fine si extrafine) contin adaosuri speciale cu ulei de cocos,ulei de palmier,caseina,acid stearic,lanolina,care le confera proprietatea de a forma spuma abundenta,asigurand pielii fragezime si suplete.Pentrucopii,Sapun medicinal,cu adaos de ingre-dienti farmaceutici(sulf,borax,gudron de fag,gudron de sulf),folosit pt. spalarea in anumite afectiuni ale epidermei si pt. intre-tinerea ei.Caracteristici de calitate.organo-leptice-forma rotunda,ovala,paralelipipedi-ca;aspect-omogen,fara crapaturi sau solzi,suprafata neteda,uniform colorata,stantat vizibil;consistenta:solida,nesfaramicioasa;culoarea uniforma,miros placut,conform adaosurilor si tipului.Fizico-chimice:conti-nutul in substante grase totale 78%;masa:stabilita la omologare de 100,130,150g,±3%;umiditatea 14%;alcalinitatea libera-max.0,07%.Defecte provenite fie de la fo-losirea unei materii prime necorespunza-toare fie de la nerespectarea parametrilor procesului tehnologic:-grisarea-sapunulprezinta o structura grauntoasa la utilizare,la spalare creeaza senzatia de nisipos;-consistenta insuficienta-sapunul fiind moale,sau are o consistenta sfaramicioasa.-solzi si aspect mat;-lipsa de plasticitate,avand tendinta de crapare si clivaj;-aparitiapicaturilor de apa la suprafata in timpul depozitarii;-pete,ca rezultat al rancezirii,aldecolorarii;-pierderea sau modificarea par-fumului.Produse de barbierit.produselefolosite inainte si dupa barbierit.Produse folosite inainte de barbierit.Rolul lor e de a usura barbieritul,cu efect emolient,deinmuiere a barbii si dezinfectant.Sapunul de ras care se obtine intr-un mod asemana-tor cu cel de toaleta avand un continut de substante grase totale de 60-77%.El se caracterizeaza printr-o alcalinitate libera foarte redusa.-2-Creme de ras produse de consistenta pas-toasa,pe baza de sapun sau emulsii de tipul Ulei in apa cu diferite adaosuri de substan-te dezinfectante,conservante,umectante,odorante.Se produc in 3 tipuri:spumoasa,care se recomanda pt. tenuri normale si grase,nespumoasa,pt. tenuri uscate si creme de ras ambalate in sistem spraz.D.p.d.v. calitativ cremele de ras trebuie sa Aiba o consistenta moale,omogena,onctuoasa,culoare uniforma,miros placut;lautilizare sa formeze spuma densa si persis-tenta si sa aiba actiune emolienta rapida.Lotiunea preras electric are o compozitiespeciala,cu acid lactic si extract de musetel(ozulena)si se aplica cu 5-10 minute inaintede ras,cand dupa evaporare se poate inceperaderea cu aparatul electric.Produse dupabarbierit au rolul de a dezinfecta,inviora sau inmuia pielea.Lotiuni sunt solutiihidroalcoolice cu diferite adaosuri de acid boric,acid lactic,substante odorante,etc.Emulsii de creme cu actiune emolienta,Anestezica,atenuand iritatiile si usturimea pielii,regeneratoare si decongestionanta.Produse pt. ingrijirea dintilor si a gurii Au rolul de a curata si a intretine starea igienica a dintilor si a gurii,totodata avandsi o actiune antiseptica,bactericida si cura-tiva in unele afectiuni ale dintilor.Pasta de dinti e un produs de conistzenta pastoasa sau cremoasa,obtinut din carbonat de calciu incorporat intr-un format din sapun,glicerina si apa.In raport cu destinatia sa,ea mai poate continesubstante antiseptice,de indulcire,odorante,colorante si pt.albireadintilor,precum si substante pt.combatereacariilor dentare si paradontozei.E spumoasasi nespumoasa.Praful de dinti e un produs sub forma de pulberi albe sau colorate,alcatuit din amestecuri de carbonat decalciu,sapun,substante de aromatizare si colorant.Apa de gura este o solutie hidroalcoolica sau sub forma de sprayuri,care contine substante aromatizante,anti-septice,bactericide si dezodorizante.Are unefect inviorator si racoritor cu actiune bactericida si dezinfectanta.Produse cosmetice propriu-zise.Aceste produse cuprind articole care concomitent cu rolul de ingrijire,protectie si hranire a pielii asigura si functia de corectare si infrumusetare a anumitor parti ale corpului.Se pot grupa astfel:pt.ingrijirea fetei;pt.par;pt.maini si unghii;pt.corp.Produse cosmetice pt.ingrijirea fetei.Aceste produse au rolul de intretinere siInfrumusetare a fetei.Cuprind:lotiuni,cremeCosmetice,emulsii,pudre,farduri,masti cosmetice si produse cu actiune contra pistruilor si a petelor.1)Creme cosmeticesunt produse pt.intretinerea,protejarea,nutritia si reacidifierea pielii,fiind indicatetuturor tipurilor de tenuri dar in special tenurilor uscate,pt.care sunt o necesitate.Sortiment.Se pot clasifica dupa mai multe criterii:dupa procentul de grasime:uscate(1-15%),semigrase(16-33%) si grase(peste 33%);dupa destinatie:nutritive,antisolare,de demachiat,contra ridurilor,pt.masaj si cu actiune speciala(pt.albire,antiacnee);dupatimpul folosirii:de zi si de noapte;dupa compozitie:cu lanolina,vaselina,untura,cu stearati si coldcreme(cu ceara de albine).2)Lotiuni pt. fata.Sunt solutii apoase,alcoolice sau uleioase destinate pt. frictionarea pielii in vederea activarii circulatiei sangelui,stimularii functiilor biologice ale pielii,curatirii tenului si dezinfectarii pielii.Sortimentul de lotiuni e foarte diversificat:pt.toate tipurile de ten,pt.ten uscat,pt.ten gras,pt. ten normal,pt. tengras si normal,pt.ten sensibil.3)Produse pt. curatat fata.Se mai numesc produse demachiante avand rolul de a curata fata de produsele de machiaj,impuritati si pt. ingrijirea tenului aspru.Ele se prezinta sub forma de emulsii,si sunt:ca la lotiuni.4)Pudre.Sunt produse cosmetice pt. protejarea fetei impotriva agentilor atmosferici externi,acoperind ridurile si dand frumusete tenului.Pudre praf,care d.p.d.v.calitativ trebuie sa se prezinte ca o pulbere omogena,fara aglomerari,aderenta,sa fie parfumate discret,colorate omogen,iar colorantul sa nu se fixeze pe piele,sa aiba o putere buna de acoperire si colorare si sa absoarba secretiile prea abundente ale glandelor sebacee si sudoripare; -9--pt.glazura(sticla usor fuzibila depusa in strat subtire pe suprafata produselor ceramice pt. a le face impermeabile la lichide si a le infrumuseta).Se utilizeaza glazuri alcaline,transparente,colorate sau opace,folosite la faianta,portelan si gresie,continand oxid de staniu sau de zirconiu,fluorina,aplicate pe glazura si sub glazura;glazuri mixte alcalino-pamantoase,folosite pt.portelan si gresie si glazuri plumbice folosite pt.olaria comuna.Cantitatea materiilor prime,structura si compozitia chimica a acestora influenteaza proprieta-tile mecanice,tehnologice si estetice ale produselor ceramice finite.Tehnologia fabricarii produselor ceramice.Procesul tehnologic de obtinere a produselor ceramice cuprinde urmatoarele operatii:Prepararea masei ceramice.Amestecul omogen de materii prime,conform retetei de fabricatie,se poate prezenta sub forma unei paste cu un continut de 24% apa,sub forma unei barbotine ce contine 35% apa sau sub forma unei mase pulverulente uscate unde materiile prime sunt macinate in valturi speciale pt.reducerea granulelor sub 10 mm.Fasonarea este operatia de transformare a masei ceramice in produse de forme si marimi stabilite.Ea se poate realiza prin strunjire pe roata olarului,turnare(barbotina este turnata manual in forme de ipsos,sau semiautomat prin sistemul convaier) sau presarea materiilor prime pulverulente in matrite metalice.Uscarea urmareste trecerea masei ceramice fasonate din stare plastica in stare rigida,pt.ca produsele ceramice sa capete rezis-tenta si sa nu se deformeze.Aceasta operatie se realizeaza asezand produsele ceramice pe rafturi sau in cuptoare prin care circula un curent de aer cald.Astfel se obtine scaderea umiditatii la circa 4%.Arderea I se realizeaza in cuptoare unde au loc transformari de compactizare,sintetiza-re si vitrificare a constituentilor ceramici,cristalini,obtinandu-se biscuitul ceramic.Arderea este cea mai importanta operatie deoarece masa ceramica elimina apa,isi modifica culoarea si isi mareste compacti-tatea si rezistenta mecancia.Glazurarea eoperatia prin care produsul ceramic brut eacoperit cu un strat fin,sticlos,ce patrunde in porii produsului facandu-l impermeabil.Dupa aspect,glazura poate fi:transparenta,Cu aspect de sticla,cristalizata sub forma de flori de gheata,cracleuri-o retea de fisurifine de suprafata datorita diferentelor de temperatura ale glazurii si a ciobului cera-mic,mata,pe baza de bioxid de zirconiu,co-rata cu oxizi metalici,tip venturin,prin arderea in conditii speciale a oxidului de fier sau crom in exces,formandu-se cristale stralucitoare sub forma unor fluturi metalici.Procesul de glazurare se poate realiza prin imersia produsului ceramic biscuit intr-o compozitie de glazura,prin stropire cu ajutorul aerografului sau prin pensulare.Arderea II a produsului ceramic glazurat urmareste obtinerea unui strat de glazura aderenta,neteda si uniforma pe suprafata produsului ceramic brut si se realizeaza in cuptoare la temperaturi inalte.Decorarea produselor ceramice are ca scopImbunatatirea caracteristicilor de ordin estetic,utilizandu-se materiale de colorat (pigmenti metalici)pt.colorarea masei cera-mice(pasta sau barbotina),pt.colorarea glazurilor si pt.decorurile aplicate sub sau peste glazura.Cele mai utilizate procedee de decorare sunt:-pictare manuala,cu pensule,pe produsul neglazurat sau glazurat-cu decalcomanii se realizeaza decoruri,in culori ceramice,depuse prin imprimare pe o hartie speciala si acoperite cu o pelicula suport de glisare ce permite transferarea si depunerea lor pe produsul ceramic./-prinpulverizare cu aerografe pe sabloane fixate pe produsul ceramic/-prin stampilare cu ajutorul unor stampile prevazute cu un strat subtire de cauciuc in care este reliefat decorul ce se aplica dupa ce stampila a fost apasata usor in pasta de colorare./-prin imprimare cu ajutorul unor placi sau cilindri de otel pe care se afla gravat desenul.In gravura se introduce pasta de colorat iar peste placa sau cilindru se trece o foaie de hartie de matase amidonata care se preseaza pe cilindru cu un valt de pasla.Decorul de hartie se aplica prin presare pe obiectul ceramic.-10--prin serigrafie,procedeu modern aplicat la produsele ceramice deserie mare folosindu-se masini de imprimat cu serigrafie cu site sablon./-prin gravare se aplica incrustatii de aur pe produsele ceramice fine,folosindu-se actiunea acidului fluorhidric care produce denivelari pe glazura,prin care se aplica benzi,medalioane,apoi produsele se ard./-procedeul fotoceramic consta in reproducerea unor fotografii cu culori vitrificabile pe suprafata produselor ceramice fine.Pt.vaze,scrumiere,farfurii,s.a-prin lustre,folosindu-se saruri ale acizilor rezinici cu metale ca Au,Ag,Cu,crom di-zolvate in uleiuri eterice.Prin aplicarea lor pe produsele glazurate si arse la tempera-turi inalte se formeaza incrustatii in culori irizante ale spectrului solar./-prin angoba,adica acoperirea produselor ceramice cu un strat de bartonita colorata folosindu-se pro-cedeul prin imersiune.ClasificareDupa marimea particulelor constituen-tilor:Clasa A-produse ceramice brute caracterizate printr-o textura grosiera de particule cu diametrul pana la 5 mm:cara-mizi,tigle,olane,tuburi ceramice,placi.Clasa B.produse ceramice semifine cu diamtrul max.al particulelor de pana la 1,5mm:gresia semifina.Clasa C-produse ceramice fine cu diametrul particulelor de pana la 0,06 mm:portelan,faianta,majolica.Dupastructura ciobului ceramic:-produse cera-mice poroase:materiale de constructii,faianta,olaria comuna/-produse ceramice semivitrificate:semiportelanul,gresia,faian-ta/-produse vitrificate cu porii inchisi aproape in totalitate:portelanul.Portelanul este un produs ceramic vitrificat,translucid,la grosime sub 3 mm,de culoare alb-albastrui,impermeabil la apa si gaze;glazura face corp comun cu masa ceramica datorita arderii caolinului la 1300-1450oC.Tipuri de portelan:-moale;Obisnuit la 1300oC.,caracterizat prin transparenta deosebita,,glazura semidura ce poate fi zgariata cu un varf de otel.Acesta Dupa fondantul folosit poate fi:fosfatic(englezesc),continand faina de oase,caracterizat prin transluciditate si grad ridi-cat de alb;portelanul feldspatic(seger),cu un continut de 30-60% feldspat,culoarea ciobului alb-galbuie;portelanul de frita(arti-ficial) care prezinta transparenta unei sticle opale,utilizat la obiecte de arta./tare,caracterizat prin glazura dura,o foarte buna transluciditate,rezistenta ridicata la com-presiune,folosit pt.produsele de uz casnic.Poate fi:feldspatic(frantuzesc) ce contine 50% caolin,25% feldspat si 25% cuart,cu o buna stabilitate termica si chimica,iar sub 3 mm transmite si difuzeaza lumina;portelan magnetic,care are ca fondant steatitul,talcul,portelanul calcic(de Saxa),cu un continut bogat in compusi ai calciului.Faianta e un produs ceramic obtinut din caolin,cuart,calcar si feldspat,la tempera-turi de ardere 850-1250oC,caracterizat prin ciob poros,de culoare alb-galbuie,permeabil la lichide si gaze,cu glazura opaca,mata,colorata,care nu face corp comun cu masa ceramica.Tipuri de faianta:-dupa compozitia chimica:silicioasecu un continut de 85-95% silice,arse la temperaturi de circa 1000oC;argiloase,care dupa fondantul folosit pot fi:calcaroasa(5-20% calcar),produse ceramice arhitectu-rale;feldspatica si mixta-vase de menaj si placarea interioarelor;faiante tip majo-lica,obtinute din materii refractare,cu gla-zura colorata cu oxizi metalici verzi,albastri,bruni sau albi,utilizate la confectio-narea placilor de teracota.Intre portelan si faianta se situeaza un alt produs ceramic denumit semiportelan,cu o structura semivitrificata,cu ciob alb sau gri,glazura transparenta sau opaca folosit la obtinerea obiectelor tehnico-sanitare,dar si pt. articole de menaj.Principalele carac-teristici de calitate ale articolelor de uz casnic.Aspectul:neted,fara fisuri,crapaturi,graunte de material netopit,basici in glazura,deformari ale formei.Absorbtia de apa -;portelanul este impermeabil,faianta este permeabila,datorita porozitatii structurii ciobului ceramic.Rezistenta la acizi a glazurii se exprima conventional prin pierderea in masa la un dm2 a unei eprubete introdusa intr-o solutie de acid clorhidric 10%.MARFURI ELECTROTEHNICE PT. de acceptabilitate(pe piata) -3-Pudre lichide-suspensii de pudre in apa sau alcool diluat si se recomanda pt.tenul gras,Avand proprietati sicative;Pudre compacteComprimate,comprimate sub forma de tablete lipite pe o rondela de carton sau stofa si apoi introduse in cutie;Pudre crema-combinatie de pudra concentrata si crema de zi in culori ocru,roz,etc.5)Farduri suntproduse cosmetice destinate pt. colorareatenului,a buzelor,genelor,sprancenelor si pleoapelor,acoperind si unele imperfectiuni ale fetei.Fond de ten-se prezinta sub forma fluida,crema sau compacta.Constituie baza peste care se aplica fardul,asigura o machiere rapida si uniforma.Farduri pt. obraz sunt colorate mai intens decat pudra.Farduri pt. buze se prezinta sub forma de Batoane cilindrice,intens colorate intr-o gama larga de nuante,creionul contur pt.buze,crema pt.stralucirea buzelor.Farduri pt gene numite si rimeluri ce pot fi compacte,lichide sau crema.Farduri pt. sprancene numite„creion dermatograf”,deDiferite nuante:negru,maron,brun,gri.Farduri pt.pleoape de consistenta solida,pasa si lichide.6)Masti cosmetice Sunt amestecuri speciale de diferite substante care au rol in atenuarea ridurilor,netezirea si inviorarea pielii fetei.Se prezinta sub forma de masa cremoasa,gel transparent sau mat,emulsie si pulbere.7)Produse cosmetice contra pistruilor si petelor Se prezinta sub forma de lotiune,emulsii si masti.Produse cosmetice pt. ingrijirea paruluiIngrijirea parului cu produse cosmetice are ca scop sa asigure curatirea pielii capului,sa mentina hranirea lui naturala si functionarea normala a glandelor sebaceeale pielii.Pot fi:sampoane,lotiuni si briantine,vopsele si fixative.1)SampoaneContin in principal o substanta detergenta la care se adauga lanolina,lecitina,cazeina,oua,extracte de plante,etc.Pot fi:uscate,fluide si pastoase.Sortiment:pt.toate tipurile de par,pt.par uscat,pt.par normal,contra matretii,pt.copii.2)Lotiuni pt.par.Au rol inhranirea,tonifierea si intarirea parului.3)Briantine.Sunt produse utilizate pt.a da parului suplete si stralucire.Ele pot fi lichide,crème si solide.Briantinele lichide pot fi grase,formate pe baza de uleiuri si alcoolice pe baza de amestecuri de ulei si alcool.Cele solide au un continut mare de vaselina si ceara de albine.4.)Vopsele si sampoane colorate.Sunt produse destinate pt.colorarea parului,in stare lichida sau cremoasa.Sortiment:sampon colorant,vopsea de par.5)Lacuri fixative.Sunt produse pt.mentinerea ondulatiilor parului,protectia contra umiditatii si pt.asigurarea unui luciu placut.Lacurile fixative sunt solutii apoase sau hidroalcoolice de polimeri sintetici care au in continut uleiuri si plastifianti.Produse cosmetice pt.ingrijirea mainilor si a unghiilor.Uscareapielii,iritatiile si crapaturile pot fi evitate prin folosirea unor produse cosmetice specifice ingrijirii mainilor.Sortimentul lor cuprinde:solutii pe baza de alcooli si glicerina;crème pe baza de stearati;pudre,paste de protectie,balsam pt.maini pe baza de grasimi minerale si vegetale.Produselecosmetice pt.ingrijirea unghiilor se prezinta sub forma de solutii si crème pt.inmuierea pielitelor,pudre si paste pt.lustruirea unghiilor,solutii pt.albirea pielii de sub unghii si lacuri pt.unghii.Lacurile pt.unghiipot fi transparente,sidefate si sub forma de pasta care dau pelicule opace.Produse pt.ingrijirea corpului:produse deodorante si antisudoripare,produse antisolare si pt.bronzare,produse cosmetice pt.baie si pt.epilare.1)Produse deodorante si antisudoripare.In anumite conditii de efort,temperatura,boala devine abundenta transpiratia care in cadrul unor reactii de fermentatie capata un miros neplacut.Fenomenul poate fi combatut prin folosirea unor substante cu actiune antisudoripara sau substante deodorante.Aceste produse se prezinta sub forma de lotiuni spray,emulsii,sapun,creme si pudre.Sortiment:deodoranteambalate in sistem spray si sub forma de baton(stick);produse antisudoripare sub forma de emulsie,sub forma de crema si ambalate tip spray.2)Produse antisolare si pt.bronzare.Soarele,la expunerea corpului,poate produce asupra acestuia bronzarea pielii,dar si roseata,arsuri sau descuamari ale pielii.-4-Pt.combaterea acestor fenomene se folosesc:crema antisolar,uleiuri,emulsii si crème de plaja.3)Produse cosmetice pt. baie.Aceste produse au o actiune tonica si invioratoare pt.stimularea functiilor pielii.De asemenea au rol in dedurizarea apei si in parfumarea corpului.Ele se prezinta sub forma de uleiuri,emulsii,tablete.Sortiment:spumant,aromatizant si supraspumant.4)Produse pt.epilare.Indepartarea parului de prisos se face cuajutorul unor substantechimice care contin sulfuri metalicealcaline.Produsele se numesc depilatoare, fabricate sub forma de pudra,creme,solutie si solidificata(o masa ceroasa).Produse de parfumerie.Aceste produse sunt solutii hidroalcoolice cu miros placut care se intrebunteaza in scop igienic pt.inviorarea si parfumarea pielii precum si a imbracamintei.La obtinerea lor se folosesc ca materii prime substante odorante(uleiurivolatile naturale sau sintetice),fixatori(maresc durabilitatea si stabilitatea mirosului),alcool etilic,apa si coloranti.Sortimentul produselor de parfumerie se diferentiaza in functie de continutul in ulei de parfum la litru de produs,concentratie alcoolica si persistenta mirosului.MARFURI DIN STICLA.Sticla este un corp solid,cu o structura amorfa,obtinut prin subracirea unor topituri cu compozitii chimice variabile,ce devin rigide la intervale diferite de temperatura,datorita cresterii treptate a vascozitatii.Trecerea din starea fluida in starea rigida este reversibila.Materii prime folosite la fabricarea sticlei.Dupa rolul pe care il indeplinesc in cursul procesului tehnologic materiile prime se clasifica:materii primeprincipale(de baza);materii secundare(auxiliare).Materii prime princ
ipaleVitrifiantii confera sticlei duritate,o buna transparenta si o structura amorfa.Cei mai importanti sunt:bioxiful de siliciu(silicea),Trioxidul de bor,boraxul si pentaoxidul de fosfor.Fondantii au rolul de a cobori temperatura de topire a silicei.Se folosesc in acest scop carbonatul de sodiu(soda de rufe) sau de potasiu(potasa).Stabilizantii confera sticlei rezistenta chimica,mecanica si termica:calacrul(carbonatul de calciu),feldspatul,dolomitul,oxidul de zinc,carbonatul si sulfatul de bariu.Materiile secundare influenteaza procesul de topire si confera sticlei anumite proprietati.Afinantii au rolul de a limpezi masa sticloasa topita indepartand bulele de gaze rezultate in procesul de topire,dand omoge-nitate sticlei:trioxidul de arsen,azotatul de sodiu sau de potasiu(salpetru),sulfatul de sodiu sau de calciu si clorura de sodiu.Decolorantii au rolul de a indeparta nuanta verzuie sau galbuie a sticlei,datorita impu-ritatilor silicei:trioxidul de arsen,sulfatul sau azotatul de sodiu,bioxidul de seleniu saColorantii sunt compusi metalici cu rolul de a colora masa sticloasa:oxizii de fier pt.verde-albastrui sau galben-verzui;oxidul de cupru pt.albastru;oxizii nichelului pt.violet-brun;oxidul de cobalt pt.albastru-violet;oxizii cromului pt.galben sau verde;oxiziiseleniului pt.rubiniu;sulfura de cadmiu pt. portocaliu;oxidul de mangan si fier pt.negru si coloranti coloidali(aurul si argintul coloidal)care coloreaza sticla in roz-rosu rubiniu si respectiv in galben.Opacizantii sunt substante care servesc la obtinerea unei sticle netransparente care difuzeaza lumina:compusii fluorului(fluorina),talcul,bioxidul de staniu,fosfati,etc.Opacizantii au indici de refractie diferiti de ai masei sticloase,producand astfel difuzia luminii in toate directiile si deci opacizarea sticlei.Obtinerea sticlei si a marfurilor din sticlaObtinerea masei sticloase si transformarea acesteia in produse finite comporta urmatoarele faze:Obtinerea masei sticloase.Materiile prime macinate,omogenizate si dozate conform retetei de fabricatie sunt introduse in cuptoare tip creuzete si topite la 1400-1570oC si racite pana la temperatura de 1180-1300oC,cand se obtine masa din sticla vascoasa.Fasonarea mase vascoase de sticla in vederea obtinerii articolelor din sticla se poate realiza prin urmatoarele procedee:Fasonarea prin presare executata manual sau mecanic(masini pneumatice). -11-Rezistenta la soc termic se exprima prinabsenta sau prezenta fisurilor de pe suprafata obiectelor ceramice supuse incalzirii si apoi racirii bruste in apa.Glazura articolelor ceramice se realizeaza in mai multe tipuri:incolora,colorata,transparenta,lucioasa,mata si de efect.Toxicitatea glazurii se exprima prin prezenta urmelor de plumb cedate de glazura obiectului sau a decorului,pe baza de oxid de plumb,in contact cu o solutie acid acetic 4%.Decorul sub glazura trebuie sa fie uniform,rezistent la zgarieturi,culori pale;peste glazura-mat,in culori vii si se poate zgaria usor cu varf de otel.Marca de fabrica si ambalarea indica originea marfii,modul de realizare fiind totodata element de prezentare estetica,reclama comerciala si de individualizare a produsului.Marca de fabrica acorda o garantie cu privire la calitate,reprezentand si un element promovational in acelasi timp.JUCARII.Jucariile sunt obiecte care servesc pt.distractia si educatia copiilor.Obiecte de amuzament,care aduc numeroase bucurii celor mici,jucariile au numeroase valente instructiv-educative,pregatind copilul pt. diferite activitati scolare-pt.viata.Conditiile generale impuse jucariilor.Crearea si realizarea jucariilor este un proces complex la care isi aduc contributia psihologi,pedagogi,tehnicieni,medici,designeri,etc.Conditii estetice.Aspectul estetic reprezinta elementul principal in optiunea copilului pt.o anumita jucarie.De aceea,Jucariile trebuie sa atraga si sa placa prin:Forma frumoasa,nostima,interesanta,coloritul placut,armonios,continutul atragator,variat,trebuie sa fie frumosfinisate si sa contribuie la dezvoltarea gustului artistic si a simtului artistic al copiilor.Conditii pedagogice -5-La cea manuala topitura de sticla scoasa din cuptor cu o vergea de otel este adusa deasupra matritei,taiata cu foarfece special si lasata sa cada in matrita,iar sub apasarea manuala a poansonului masa sticloasa umple golul dintre poanson si matrita care are forma articolului din sticla.Prin presare se obtin articole din sticla cu pereti grosi,masive si cu adancime mica(salatiere,vaze de flori,solnite,pahare).Fasonarea prin suflare se executa cu ajutorul tevii sticlarului.Bula de sticla prinsa de capatul tevii se sufla cu gura in interiorul unuitipar,rotind continuu.Se obtin articole de sticla cu pereti subtiri si cu cavitate interioara in forme foarte variate.Suflarea manuala se practica pt.obtinerea unor articole de serie mica,iar suflarea automata se foloseste pt.obtinerea articolelor de menaj si ambalaj de serie mare.Suflarea-presare:picatura(bula)de masa sticloasa este introdusa intr-o preforma metalica si presata,dupa care este trecuta intr-o matrita si suflata la dimensiunile finale ale articolului,operatiune ce se desfasoara semiautomat.Se obtin articole de sticla cu gat larg(borcane,butelii).Laminarea constain asezarea masei sticloase,vascoase,pe o suprafata plana peste care se rostogoleste un cilindru,sau prin introducerea masei sticloase printre 2 cilindri(valturi) care se rotesc in sens invers.Se obtin placi si geamuri de grosimi variabile.Tragerea este procedeul de prelucrare a masei sticloase topite prin trecerea acesteia prin orificiile unei filiere ce au forma exterioara a produsului.Se obtin fire,tevi si diverse profiluri.Recoacerea-dupa fasonare,produsele din sticla se incalzesc in cuptoare tunel cu transportoare tip banda rulanta,la temperaturi intre 425-575o,operatie urmata de o racire lenta in vederea reducerii tensiunilor interne(remanente si temporare).Finisarea articolelor din sticla cuprinde operatii variate care au drept scop imbunatatirea aspectului produselor.Acestea se pot grupa in:Operatiuni mecanice:slefuire,lustruire,gravare artisticarodare,decorare care se poate realiza:-la rece(slefuirea cu polizoare,matisarea cu jet de nisip);la cald(cu culori fuzibile prin pictare,pulverizare sau sprituire);pe cale chimica prin corodarea desenului de pe suprafata articolului din sticla acoperit cu parafina,cu ajutorul acidului fluorhidric;in masa sticloasa,prin topirea de sticle colorate obtinandu-se sticla marmorata si filigranata;suprapunerea de sticla colorata pe forma de baza a sticlei albe;imprimarea decorului cu ajutorul unor cilindri gravati de Cu sau Al ce trec peste articolele de sticla usor incalzite;difuzarea ionilor de Ag sau Au pe suprafata sticlei obtinandu-se o cimentare a acestora.Operatiunile de prelucrare ulterioara cuprind:taierea partilor suplimentare rezultate prin suflare,cu ajutorul unor roti abrazive sau termic la flacara;slefuirea realizata cu ajutorul discurilor abrazive din electrocorindon si carbura de siliciu cu diferite profile,cu muchii ovale,liniare,circulare;rodarea,utili-zata la articolele din sticla prevazute cu dop de sticla,in vederea asigurarii etanseitatii.Proprietatile sticlei.Valoarea de intrebuintare a obiectelor din sticla este de-terminata de proprietatile acesteia.Proprietatile sticlei in stare topita prezinta importanta deosebita pt. procesul de prelucrare si pt.calitatea produselor finite.Vascozitatea este influentata de temperatura ridicata(1200-1500oC)si pe masura ce sticla se raceste vascozitatea creste treptat,pana la solidificare,ea fiind influentata si de compozitia chimica a sticlei(oxidul de bariu si de plumb reduc vascozitatea,iar anhidrida borica sau fosfatica contrbuie la cresterea acesteia.)Tensiunea superficiala a sticlei reprezinta forta de contractie ce actioneaza pe suprafata fluidului prezentand importanta in procesul de fasonare a sticlei.Capacitatea de cristalizare reprezinta procesul de separare a unor cristale in masa sticloasa in cazul racirii lente a topiturii,fenomen negativ care influenteaza prelucrarea produselor finite.Proprietatile sticlei in stare rigida prezinta importanta practica deoarece determina domeniul de utilizare a sticlei.Principalele proprietati sunt:-6-Proprietatile fizice se refera la :aspectul suprafetei sticlei(neted,lucios,mat,transparent,etc.);masa specifica 2,2-,3g/cm3;temperatura de topire 700-1570oC;conductibilitatea termica si electrica foarte scazuta;indici de refractie(1,45-1,75),de reflexie 4%,de transmisie a luminii 70-87%Proprietatile mecanice si tehnologice se refera la:rezistenta la soc mecanic care este redusa(fragilitate);rezistenta la compresi-une intre 60-160kgf/cm2;duritate ridicata 4,5-7,5 pe scara Mohs;se taie numai cu diamantul;se prelucreaza prin turnare(la geamuri pt.constructie),presare,suflare,laminare,tragere,gaurire,slefuire,lustruire.Proprietatile chimice stabilitate ridicata fata de apa,alcali si acizi.Singurul acid care o ataca este acidul fluorhidric,formand fluorura de siliciu solubila in apa,iar cu bazele formeaza silicati.Actiunea prelungita a apei si a bazelor determina o pierdere a luciului,transparentei si patarea sticlei datorita dizolvarii oxizilor alcalini din straturile superficiale.Proprietatile igienico-sanitare nu este mediu prielnic pt.dezvoltarea microorganismelor,permitaand astfel fabricarea de articole pt.menaj,sanitare,de ambalaj pt.medicamente si laboratoare.Clasificarea sticlei.Dupa compozitia chimica,procedeul de fabricatie si domeniul de utilizare sticla se clasifica in urmatoarele grupe:-sticla comuna si cristalul pt.articole de menaj si ambalaje;-sticla pt.constructii:tip obisnuit pt.geamuri(transparenta,difuza,peliculizata);tip speciala(termofonoizolanta si absorbanta);tip elemente de zidarie(placi,caramizi,profile din sticla)./-sticla pt.laborator:tip chimic si termic-rezistenta,folosita la obtinerea de eprubete,biurete,pipete,palnii,exsicatoare,vase de cultura,fiole,etc. si tip sintetizata-cu un grad de porozitate folosita pt.filtrare/-sticla optica:tip crown cu dispersie scazuta;tip flint cu dispersie ridicata si sticla rezistenta la radiatii ionizante folosita la microscoape,telescoape./-sticla pt.corpuri de iluminat:pt.uz casnic-incolora,mata,opaca,colorata si pt.scopuri tehnico-industriale(de protectie,dispersoare,filtre pt.infrarosii si ultraviolete)./-sticla pt.articole electrotehnice folosita la obtinerea lampilor electrice,izolatoare electrice de joasa si inalta tensiune;pt.sudura./-sticla de protectie contra radiatiilor nucleare./-sticla de siguranta;calita tip securit,armata,stratificata(triplex auto)/-sticla fotosen-sibila tip obisnuit;cristalizabila(fotoceram) si fotocromica sau fototropa,sensibila la lumina excitanta./-sticla pt.fibre si fire tip A,C,E,O,S./-sticla pt.acoperiri:pt.metal(smalt),pt.ceramica(glazura);pt.sticla(email-sticla pt.industria electronica:ca element pasiv(dielectric),activ(semiconductori)-sticla solubila.O deosebita importanta prezinta sticla pt.ambalaje si articole de menaj din sticla.In cadrul acestei grupe se cuprind urmatoarele varietati.Sticla comuna este folosita la confectionarea ambalajelor sau a diferitelor articole de uz casnic astfel:-sticla incolora,cu factor de transmisie a luminii de min.73%./-sticla alba,cu factor de transmisie a luminii de min.87%/-sticla semialba,cu factor de transmisie a luminii de 75-87%./-sticla cu stabilitate chimica superioara,care are in compozitie anumiti oxizi metalici./-sticla rezistenta la foc,care prezinta un coeficient de dilatare mic si se utilizeaza la confectio-narea articolelor de menaj rezistente la incalziri directe la foc./-sticla calita(incasabila),suprafata careia printr-un proces de racire rapid a capatat o rezistenta termica si mecanica superioara./-sticla colorata,sticla comuna cu un continut variat de diversi oxizi,coloranti sau opacizanti prezentandu-se sub 2 forme:sticla transparenta(colorata,dar cu factor de transmisie a luminii in domeniul vizibil,corelat cu oxidul colorant introdus in compozitie);sticla netransparenta(este colorata,cu adaosuri de substante opacizante si colorante oprind partial-translucida sau total-opaca trecerea luminii).Sticla cristal este o sticla incolora,foarte transparenta si foarte omogena. -7-Are un continut redus de Fe2O3(max.0,02),dar cu un continut variat si diferit de oxizi de plumb,de potasiu,de bariu sau de zinc care-i asigura valori sporite ale indice-lui de refractie.Se foloseste la confectiona-rea articolelor de menaj de calitate supe-rioara si a obiectelor de arta si podoaba.Se fabrica in urmatoarele varietati:-sticla grea,sticla cristal cu un continut de PbO demin.30% si cu un indice de refractie peste 1,545./-sticla semigrea,sticla cristal,cu un continut de PbO de 18-30% si cu un indice de refractie cuprins intre 1,540 si1,545/-sticla semigrea,sticla cristal,cu un continut de BaO,PbO si K2O de 9-18% sicu un indice de refractie cuprins intre 1,530si 1,540/-sticla semicristal,sticla cristal cuBaO,K2O sau ZnO si cu un indice de Refractie cuprins intre 1,525 si 1,530.Defectele sticlei.Defecte de topitura ce pot sa apara sub forma de Incluziuni de sticlain sticla datorita neomogenitatii masei sticloase d.p.d.v.al compozitiei chimice:-ate,sub aspectul unor dungi serpuite-vine,incluziuni sub forma de unde,mai pronuntate la suprafata,impiedicand vizibi-litatea/-perle sau picaturi,incluziuni cu aspect de nod,terminate cu o coada datoritavascozitatii diferite a acestora fata de masa sticloasa care le inconjoara.Incluziuni de gaze in sticla sub forma de musculite sau basicute de diferite marimi(0,3-08 mm.);gale(spuma alcalina)sub forma de basicuteopalescente alb-galbui,continand dioxid de sulf.Incluziuni de corpuri straine sub forma de noduri,pietre,cu contur precis,provenite din partile netopite ale materieiprime.Defecte de culoare(verde sau roz) datorita folosirii unei cantitati necorespun-zatoare de decoloranti.Defecte de fasonareDefecte de forma ca:abateri de la verticali-tatea produsului;abateri de la planul gurii;conicitatea care apare sub forma ingustariisau largirii conice a produselor de la forma cilindrica;abateri de la planul suprafetei desprijin,acesta aparand inclinat,concav sauconvex.Defecte de integritate care apar sub forma de lipituri,mustati,zgarieturi,fisuri,nervuri,bavuri,rizuri,caneluri si crestaturi.Defecte de recoacere care apar sub forma modificarii nuantei culorii sticlei sau de-formarea produsului de la forma initiala.Defecte care apar la finisarea produsului sub forma de:slif intrerupt,zgariat,peretestrapuns,polizare neuniforma,coeziunea slaba a manerelor in locul lipiturii,iar ca defecte de decorare pot aparea:scurgeri decolorant,decor manjit sau asimetric,datori-ta utilizarii unor coloranti cu vascozitate diferita sau necorespunzatoare.Defecte careapar in timpul manipularii,transportului si depozitarii:zgarieturi,stirbuiri,spargeri,voalarea suprafetei datorita umezirii ce influenteaza negativ luciul,transparenta siindicele de refractie.Proprietati.Stabilitatea suprafetei de sprijinse verifica asezand produsul pe o suprafataplana si se apasa cu degetul in partea supe-rioara.Acesta nu trebuie sa se balanseze.Ovalitatea se masoara 2 diametre perpendi-culare si se stabileste diferenta dintre ele,stiind ca corpurile cilindrice nu trebuie sadepaseasca 1-1,5 mm.Verificarea dimensi-unilor,capacitatii si masei se efectueaza cu aparate de masura corespunzatoare iar datele obtinute se confrunta cu cerintele STAS sau N.T.Rezistenta la soc termic.Ca-Pacitatea articolelor din sticla de a rezista la variatii bruste de temperatura se verificaastfel:se incalzeste articolul din sticla la 90oC si apoi se introduce intr-o baie cu aparece cu temperatura de 15-20oC,dupa carese examineaza aspectul suprafetei sticlei care nu trebuie sa prezinte fisuri sau crapaturi.Determinarea tensiunilor interneale sticlei.Tensiunile interne sunt forte intermoleculare,raspandite neuniform in masa sticlei,din cauza neomogenitatii chi-mice sau a nerespectarii curbei de recoa-cere.Oglinzi.Se obtin din foi de sticla obisnuita sau cristal,perfect plane,binedegresate si lustruite,peste care se aplica osolutie de azotat de argint,glucoza si apadistilata,realizandu-se un strat de argintmetalic.Dupa uscare se acopera stratul de argint metalic cu vopsea,pt.a mari rezis-tenta la umezeala,evitandu-se aparitia petelor si exfolierea stratului de argint.-8-Sortimentul comercial este foarte variat caforma si marime:de buzunar si poseta,simple sau duble;de masa,simple sau mari-toare;de toaleta si sifonier;tip fantezi cuornament slif pe margine sau floral la colturi;tip paleta in 4 marimi,realizate din sticla obisnuita si tip “venetiene” din cristal.MARFURI CERAMICE.Ceramica se uti-lizeaza pe scara larga atat in constructii cat si in obtinerea articolelor de menaj si decorative.Produsele ceramice sunt articole fasonate din argila plastica in amestec cu alte substante ajutatoare(nisip,calcar,feldspat),arse la temperaturi ridicate 900-1600oC,cu o structura policristalizata,cu-prinzand particule ce au diametrele de la cativa miconi la cativa milimetri,unite intre ele ca urmare a fenomenelor ce au loc in timpul arderii,cum sunt sintetizarea si vitrificarea.Sintetizarea este operatiunea de transformare in conglomerat a unui amestec de materiale prin tratament termic la o temperatura inferioara temperaturii de topire.Vitrificarea este trecerea prin incalzire la temperaturi inalte a structurii cristaline a unor amestecuri de materiale,in structura compacta,amorfa si sticloasa.Materii prime ceramice si influenta lor asupra calitatii.In fabricarea produselor ceramice se folosesc materii prime utilizate pt.obtinerea ciobului ceramic si materii prime utilizate pt.finisaj.Materii prime utilizate pt.obtinerea ciobului ceramicPt.obtinerea produsellor ceramice sunt folosite 2 categorii de materii prime:1.Materii prime plastice,substante naturale(argile,caolinuri,gresii) care framantate cuapa pot fi fasonate in diverse forme:Argilele,roci sedimentare de culoare alb-cenusiu pana la vanat,care cu apa formeaza o masa plastica ce se poate modela menti-nandu-si forma dupa uscare.In functie de caracteristici si destinatie sunt 6 sorturi notate de la A1-A6.Caolinurile,materiale argiloase cu structura cristalina,de culoare alba,dar cu plasticitate redusa.In functie de destinatie sunt clasificate in 6 sorturi de la C1-C6.Materiile prime plastice trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici:-plasticitate,insusirea de a forma in amestec cu apa paste consistente care pot fi modelate,pastrandu-si forma prin uscare si ardere.Plasticitatea depinde de natura materiilor prime,de dimensiunile granulelor,de compozitia chimica,ea putand fi marita prin adaos de oxid de alumina,dextrina,acid tanic,etc.,sau micsorata prin adaos de degresanti ca rumegus,praf de carbune,argila,argila arsa,nisip./-putere lianta,insusirea acestor materii prime de a forma cu apa paste,a caror rezistenta mecanica variaza in functie de continutul in apa./-higroscopicitatea,insusirea materialelor argiloase de a absorbi apa formand pelicule apoase in jurul particulelor argiloase./-contractie(comportarea la uscare si la ardere),capa-citatea materialelor argiloase de a-si micso-ra dimensiunile ca urmare a eliminarii apei,prin uscare si ardere,fara a influenta negativ forma si integritatea produsului fasonat.2.Materii prime neplastice,care dupa rolul si natura lor sunt:-materii fondante,cu rol de a scadea tempe-ratura de ardere:calcarul,dolomita,cenusa de oase,aminosilicati,anhidri de sodiu.-materii refractare cu rol de a degresa pasta ceramica inainte de ardere,iar in timpul arderii sa participe la formarea structurii ciobului ceramic:nisipul cuartos,alumina,samota./-materiale aglutinante,cum sunt varul,clorura de calciu si de magneziu pt.marirea plasticitatii.Pe langamateriile prime plastice si neplastice,indus-tria ceramica mai foloseste si materii primeauxiliare cu rol de lianti(bentonita,parafi-na),lubrifianti(motorina,oleina,stearat de bariu),fluidifianti(carbonatul si silicatul desodiu,lignina)care stabilizeaza barbotineleceramice si usureaza fasonarea.Materiiprime utilizate pt.finisaj.-pt.décor suntutilizati oxizi metalici in scopul obtineriidiferitelor culori:oxidul de cobalt pt.alba-stru,oxidul de crom pt.verde./-pt.angoba(strat mai gros decat glazura,aplicat prin barbotarea produselor din argila interioara pt.imbunatatirea calitatii.):caolinul,aluminacuartul si unii oxizi metalici.









Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)




Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910



 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta