Definitia burselor de valori y8y13yj
Bursa de valori este o piata oficiala de capital, unde se vand si se cumpara valori mobiliare.
Piata de valori mobiliare reprezinta tranzactiile cu hartii de valoare, efecte comerciale (actiuni, obligatiuni, bonuri de tezaur).
Bursa de valori prin negocierile realizate realizeaza rolul de regulator al fluxurilor financiare, directionand investitorii catre ramurile rentabile si este in acelasi timp si detectorul falitilor.
Bursele pot fi clasificate dupa mai multe criterii:
1) dupa importanta pe piata financiara: a) burse caracteristice - acele burse care prin cotatiile realizate devin de referinta pentru piata financiara respectiva; b) burse de insemnatate redusa:
2) dupa regionalitate avem: a) burse de prima mana - unde se negociaza titlurile financiare apartinand unor companii transnationale sau nationale, dar de mare puutere economica; b) burse locale - unde se negociaza titluri financiare de importanta zonala;
3) din punct de vedere al specializarii: a) burse strict specializate - a caror activitate este fundamentata numai pe cele care coteaza la bursa; b) burse mixte - unde pe langa titlurile ce coteaza la bursa, se negociaza si alte titluri, bonuri de tezaur, efecte de tezaur.

Premizele aparitiei bursei de valori
Pentru aparitia si dezvoltarea burselor de valori cu specializarea in adancime pe anumite domenii financiare, a fost necesara realizarea conditiilor obiective si de ordin normativ care sa faca posibila aparitia si functionarea acestor burse.
1) Adancirea relatiilor proprietatii particulare si multiplicarea formelor de existenta a acesteia, care in conditiile unei economii de piata libere, guvernata de legi obiective, declanseaza aparitia agentilor economici purtatori ai cererii si ofertei de capital; capital care, in timp, a luat forma inscrisurilor de valoare.
2) Emisiunea si existenta in circulatie a unui numar mare de titliri de proprietate (actiuni), sau de titluri de credit (obligatii) care vor fi negociate de proprietarii lor pe piata, dupa anumite norme de comert. Emisiunea numarului mare de titluri de proprietate a dus la un numar mare de proprietari, care in calitate de investitori vor fi purtatorii miscarii fluxurilor de capital.
3) Existenta unor norme juridice imperative care sa reglementeze participarea la piata realizarilor mobiliare, structurilor organizatorice participante prin principiile care stau la baza tranzactiilor bursiere, conduita agentilor economici care lucreaza in acest domeniu.
Reglementarile juridice au menirea de a controla activitatea bursiera, cu scopul de a mentine principiile liberei concurente, sanctionand practicile de concurenta neloiala prin speculatii bazate pe zvonuri care pot genera dezechilibre financiare si sociale daunatoare. O astfel de reglementare juridica, privind piata de capital, a existant la noi din 1929 “legea lui Madgearu”, iar in prezent a fost elaborata si promulgata “legea valorilor mobiliare, numarul 52/94”.
Scopul esential al burselor de valori
Bursele de valori au rolul de a facilita acumularea de fonduri necesare activitatilor propuse de emitentii de titluri financiare prin planurile de afaceri ale societatii respective de la investitori sau alti detinatori de mijloace banesti, care in dorinta de a obtine profit isi orienteaza fluxurile de capital catre societatile cu rentabilitate sporita.
Emisiunea de actiuni presupune constituirea capitalului social necesar functionarii unei societati comerciale, iar in functie de numarul si valoarea acestor titluri, vor apare purtatorii drepturilor de proprietate si ai cererii si ofertei pe piata de capital.
Tipurile de actiuni emise de societatile comerciale sunt: a) actiuni nominative - acele actiuni care au inscrise pe ele numele propritarului, ele putand fi transferate unui alt proprietar numai prin consemnarea acestor tranzactii in registrul actionarilor. b) actiuni la purtator - au valabilitate pentru cel care le detine; nu au inscrise nemele proprietarului; simpla detinere confirma dreptul de proprietate. c) actiuni preferentiale (privilegiate) - cal care le detine are dreptul de a obtine un dividend anual fix exprimat in procente; detinatorii nu au drept la vot in AGA, iar posesorii au avantajul ca dividendul nu fluctueaza in functie de cresterea sau scaderea profitului.
Alte tipuri de actiuni sunt: d) actiuni convertibile - care se pot transforma in actiuni ordinare. e) actiuni cu dobanda variabila - care se ajusteaza in functie de dobanda la zi a bancii. f) actiuni cumulative; g) actiuni non-cumulative. h) actiuni prioritare. i) actiuni revocabile - prin care emitentul isi rezerva dreptul de rascumparare la un pret stabilit. j) actiuni de aport - cand aportul la capitalul social este in bunuri. k) actiuni de folosinta - carora li s-a eliberat capitalul si li s-a ofera numai dreptul de a participa la profit. l) actiuni de fondator - cand nu se mai restituie valoarea capitalului subscris.
Actiunile care coteaza la bursa trebuie sa faca obiectul unei oferte publice, aceasta reprezentand piata primara de tranzactionare a actiunilor, titlurilor financiare ale societatii emitente.
Piata bursiera este o piata secundara in cadrul careia au loc tranzactiile cu valorile mobiliare dupa o procedura consacrata si reglementata juridic.
Tranzactiile in cadrul burselor de valori se fac si cu obligatiuni.
Obligatiunea reprezinta un titlu de credit emis de societati comerciale sau de banci care confera proprietarului calitatea de creditor fata de emitent si dreptul la un venit fix, sub forma de dobanda.
In acest caz, cel care emite obligatia isi asuma o datorie fata de cumparator indiferent daca si-a realizat scopul scontat.
Tipuri de obligatiuni: a) obligatiuni nominative. b) obligatiuni la purtator. c) obligatiuni convertibile. d) obligatiuni cu dobanda variabila. e) obligatiuni cu optiune. f) obligatiunea cu warant - este un certificat care insoteste actiunea si da dreptul la inscriere. g) obligatiunea imobiliara - cel care a emis, ofera gaj investitorului.
Emisiunea acestor efecte financiare se face cu scopul dezvoltarii societatii astfel incat activitatea sa fie cu plus de profit ca urmare a plasamentului de capital, astfel incat sa-si acopere si sa obtina profitul scontat. profitul de lucru = venituri - cheltuieli profitul brut = profitul de lucru - dobanzi profitul net = profitul brut - impozit
Exemple de burse de valori:
- in SUA - New York Stock Exchange (NISE) - 75% din tranzactiile de capital;
- American Stock Exchange - 18% din tranzactiile de capital;
- in Marea Britanie - Royal Exchange London;
- in Franta - Bursa din Paris;
- in Japonia - Bursa din Tokyo;
- in Germania - Bursa de la Frankfurt.

Sistemele de tranzactii de la bursa de valori

Tranzactia bursiera are ca moment important negocierea si incheierea contractelor de vanzare-cumparare, in baza ordinelor primite de la clienti si realizarea de catre agentii de bursa prin intermediarii angajati de ei.
Practica bursiera prezinta doua categorii de piete bursiere:
1) piata de auctiune (intermediere) - unde functia de concentrare a ordinelor de vanzare-cumparare si de asigurare a lichiditatii pietei revine agentilor de bursa care actioneaza ca intemediari pentru titlurile respective (de exemplu: Bursa de la Tokyo);
2) piata interdeleri (OTC) - pietele de negociere unde confruntarea cererii cu oferta si asigurarea lichiditatiipietei se realizeaza prin concurenta unui numar mare de comercianti de titluri care tin piata in mod corect si ordonat.
Functionarea petelor bursiere poate fi grupata in cateva sisteme de tranzactionare:
A: Pietele bursiere intermitente (call maker) - este un sistem tipic al pietei de auctiune, specific pietei de mica anvergura.
In esenta, aceste piete opereaza cu oferte simultane de vanzari-cumparari, ordinele fiind concentrate si executate in acelas timp.
Momentul in care titlul este chemat, reprezinta call. Negocierea titlului se face, de obicei, prin licitatie deschisa.
Piata este strigata, iar agentii, brokerii contracteaza direct in ring, pe cale verbala sau alte semne uzuale, dupa care are loc incheierea documentatiei.
Licitatia mai poate fi efectuata in scris (inchisa), prin schimbul de documente.
Functionarea bursei. Reguli generale
Reglementarea activitatii bursiere, presupune selectarea pentru a fi listate, a efectelor financiare apartinand marilor companii cu certa bonitate, iar pentru celelalte efecte financiare sa se tranzactioneze in compartimente auxiliare a bursei.
In vederea usurarii tranzactiilor la bursa de valori, prin regulamentele de tranzactii, sunt prevazute criterii prin care se stabilesc: n cum sunt alesi intermediarii; n responsabilitatile companiilor care coteaza la bursa; n participantii la bursa, operatorii profesionisti si anume: n brokerii de actiuni - care vand si cumpara actiuni de varf care nu implica risc; n joberii - intermediarii sau speculantii care risca sa-si asigure un profit, care actioneaza cu ratiune, dar actioneaza in necunoscut; n investitorul - care prin aprecierea capitalului propriu urmareste ca economiile sale sa depaseasca ritmul inflatiei; n cei ce economisesc - care sacrifica orice perspectiva de venit prin investitie si doresc sa-si recupereze banii si sa obtina un profit rezonabil garantat; n publicul larg - care apeleaza la brokeri; n care sunt atributiunile intermediarilor (dealer, broker); n care este modalitatea de determinare a cursului actiunilor; n cum se efectueaza schimburile de actiuni si plata acestora; n in ce masura sunt permise operatiunile speculative.
Restrictii
1. Joberii nu stabilesc arbitrar cursurile (preturile). Ei nestiind daca brokerii cumpara sau vand se pot confrunta cu doua cotatii: a) la un curs ridicat fata de valoarea reala a actiunii; se pot afla in situatia de a cumpara multe actiuni pe care sa nu le poata vinde decat in pierdere. b) la un curs scazut - vinde multe actiuni pe care nu le mai poate rascumpara fara pierdere;
2. Cursul actiunilor intens comercializate si schimbate foarte rapid (chiar de la un telefon la altul). De aceea, brokerii se orienteaza catre actiunile de varf cu pachete mari de actiuni care influenteaza conditiile pietei.
B: Pietele bursiere continue - caracteristica acestor piete este faptul ca ordinele de vanzare-cumparare de titluri pot fi plasate tot timpul cat piata este in functiune, iar negocierea are loc pe o baza continua.
Functionarea continua a pietei este determinata de:
1. colectarea ordinelor in bursa de societatile de bursa;
2. volumul mare al pietei, respectiv raspandirea titlurilor la un numar mare de investitori;
3. activitatea unor societati financiare puternice care pot asigura lichiditatea.

Bursa de valori Bucuresti, sistemul de tranzactii

Tranzactiile bursiere se efectueaza pe baza ordinului de bursa, introdus de agentul de bursa.
Ordinul de bursa reprezinta instructiunea privind oferta de cumparare sau de vanzare a valorilor mobiliare inscrise la cota bursei.
Un ordin poate fi acceptat la tranzactionare daca le continne cel putin urmatoarele informatii: n sensul tranzactiei (de vanzare sau de cumparare); n simbolul si descrierea valorii mobiliare; n cantitatea; n pretul limita; n perioada pentru care este valabil ordinul; n contul pentru care se executa ordinul; n numarul ordinului in evidenta societatii de valori mobiliare.

In sala de tranzactionare, accesul este permis doar agentilor de bursa autorizati, pe baza cartelelor magnetice eliberate fiecarui membru.
Deschiderea si inchiderea sedintei de tranzactionare este anuntata de presedintele acesteia.
Efectuarea tranzactiilor la bursa are loc prin utilizarea unui program asista de calculator, denumit STEA.
SistemulSTEA nu accepta ordine de bursa al caror pret depaseste variatia de pret admisa pentru o valoare mobiliara, intr-o sedinta de tranzactinare.
Pentru protejarea investitorilor, la aparitia unor modificari excesive, pe termen scurt, ale pretului unei valori mobiliare (datorate mai ales dezechilibrelor de moment dintre cerere si oferta) cat si pentru mentinerea integritatii pietei, bursa permite o variatie maxima a pretului unei valori mobiliare pentru o sedinta, ca fiind un procent de +/- 10 % din pretul de inchidere al sedintei precedente.
Introducerea unui ordin STEA se face numai in scopul cumpararii sau vanzarii de valori mobiliare.
Introducerea in orice alt scop va fi considerata o incercare de influentare artificiala a pretului, respectiv de manipulare a pietei.
Pentru efectuarea tranzactiilor, bursa percepe un comision de tranzactionare atat la vanzarea cat si la cumpararea de valori mobiliare.

Sedinta de tranzactionare in cadrul Bursei se desfasoara prin parcurgerea urmatoarelor etape:
1. Predeschiderea - cu introducerea ordinelor in sistemul STEA - in cadrul acestei etape, pretul de deschidere este calculat pentru fiecare valoare mobiliara, prin algoritmul de FIXING.
Cand exista mai multe preturi la care se pot executa tranzactiile (cantitati egale cu preturi diferite), atunci pretul de deschidere va fi cel mai apropiat de nivelul de referinta.
Toate ordinele (de vanzare sau de cumparare) se executa integral, in masura in care cantitatea de valori mobiliare este suficienta, in cazul in care ordinele, avand pretul egal cu pretul de deschidere, pot fi executate integral, partial sau deloc.
2. Deschiderea - cu identificarea tranzactiilor posibile, calcularea si anuntarea preturilor de deschidere si alocarea ordinelor.
3. Sesiunea de tranzactionare propriu-zisa - care cuprinde: a) afisarea ordinelor ramase neexecutate; b) introducerea si executarea ordinelor pe piata continua; c) raportarea permanenta a tranzactiilor; d) transmiterea informatiilor de piata.
4. Incheierea - in care au loc: a) tiparirea rapoartelor de tranzactionare; b) afisarea preturilor valorilor mobiliare tranzactionate; c) introducerea ordinelor destinate urmatoarei sedinte de tranzactionare, avand termenul de valabilitate cel putin pana la data efectuarii acesteia.
In etapa a doua, tranzactiile efectuate la Bursa in perioada de deschidere sunt transmise, impreuna cu informatiile de piata, publicului.
Dupa calcularea pretului de deschidere si raportarea tranzactiilor catre membrii, se vor constitui cotatii de piata pentru acea valoare mobiliara.
Cotatiile Bursei, in orice moment, semnifica cea mai buna cerere, respectiv oferta, existente pe piata.
Executarea ordinelor are loc respectandu-se o serie de prioritati: a) cel mai bun pret; b) ordinele clientilor in fata pro-ordinelor, la acelasi pret; c) daca mai multi clienti au dat ordin la acelasi pret, ordinea de executie se face pe principiul precedentei; d) daca mai multe pro-ordine au acelasi pret, ordinea de executie se face pe principiul precedentei.
Dupa inchiderea sesiunii, Bursa va transmite rapoartele de tranzactionare stabilite in proceduri de registru si decontare catre clienti.
In cadrul Bursei de Valori Bucuresti, sunt situatii cand au loc:
1. tranzactii speciale;
2. tranzactii raportate;
3. tranzactii exceptate.

1. Tranzactiile speciale - sunt cele cu valori mobiliare inscrise la cota, dar au loc in afara sistemului STEA. Acestea sunt considerate tranzactii bursiere fiind reglementate prin proceduri bursiere, supravegheate si facute publice de aceastea.
Sunt considerate tranzactii speciale: n oferta publica; n preluarile; n tranzactiile raportate.

2. Tranzactiile raportate - sunt acele tranzactii care au o valoare mai mare de 100 milioane lei sau o cantitate care depaseste 5% din emisiunea de valori mobiliare efectuate de emitent.
3. Tranzactiile exceptate - sunt cele rezultate din hotarari judecatoresti sau executii silite, transferuri private sau directe, donatii si corectarea erorilor care presupun transferuri mobiliare in vederea corectarii unor erori aparute in executarea ordinului unui client, in contul de erori al membrului respectiv.
Corectiile se vor efectua pe baza cererii transmise de membrul serviciului de tranzactionare si supraveghere a pietei.
In cazul pietei continue (OTC sau Burse), rolul central in mecanismul tranzactional revine creatorul de piata. El “ia pozitie pe titluri”, deci devine cealalta parte in tranzactia cu clientii.
Orice market-maker prezinta clientului 2 preturi: a. cotatia BID (de cumparare) - cel mai mare pret pe care firma il ofera pentru cumpararea titlului; b. cotatia ASK (de vanzare) - cel mai mic pret pe care firma il cere pentru vanzarea titlului.
Cotatia ASK este mai mare decat cotatia BID, iar diferenta dintre ele este SPREAD, care este sursa de venit pentru market-maker.

OTC (Over the counter) - este formata din:
1. sectorul “A” - care cuprinde “NYSE” si “AMEX”;
2. sectorul “B” - care cuprinde “NASDAQ” si “titlurile roz”(“pink sheeds”).
In primul sector, OTC este piata “la ghiseu”, iar in al doilea sector se refera la societatile financiare.
Detinand stocuri si titluri, vanzand si cumparand cu scopul de a obtine profituri din diferenta cotatiilor ASK ¹ BID, market-maker-ul face piata.
Sectorul “B” - in esenta, cuprinde urmatoarele faze: a) ordinul dat de client; b) primirea ordinului de catre comerciantul de titluri; c) comunicarea cotatiilor ASK - BID de catre market-maker; d) inchiderea contractului.

Sistemul “NASDAQ” este o retea computerizata inter-dealeri, iar aceasta piata are mai multi creatori care fac piata pentru aceleasi actiuni.
Firmele de brokeraj introduc, prin terminalele lor, preturile pe care le coteaza, astfel incat dealerii si brokerii integrati in sistem pot avea pe propriile terminale, in orice moment, cotatiile tuturor firmelor market-maker, pentru toate titlurile incluse in NASDAQ.
In sistemul “NASDAQ” se negociaza, curent, 4000 de actiuni. Cele mai importante dintre acestea sunt actiunile firmei “Jaguar” sau “Apple Computers”, cu peste 50 de firme care tin piata.

Prescurtarea O.T.C. pentru piata de capital extrabursiera sau, mai clar, piata titlurilor de valoare necotate la bursa de valori, a devenit cunoscuta pentru toata lumea.
In Romania, piata O.T.C. are 3 institutii de baza, respectiv: n Sistemul de tranzactionare “RASDAQ “; n Societatea Nationala de Compensare, de Conectare si Depozitare pentru Valorile Mobiliare (SNCDD); n Registrul Roman al Actionarilor (RRA).

RASDAQ - a fost creata ca o institutie independenta, un suport tehnologic, care are ca obiect de activitate operarea sistemului de negociere si tranzactionare electronica distribuita din Romania.
Firma de SRL cu unic asociat, Asociatia Nationala a Societatilor de Valori Mobiliare a fost aleasa din dorinta de a oferi echidistanta fata de toti participantii la aceasta piata.
SNCDD (VM) - a fost creata pentru participantii la piata si detinuta de acestia, in scopul stabilirii unui organism independent de autoreglare, avand responsabilitatea protectiei actionarilor romani, precum si a monitorizarii si asigurarii capacitatii Societatii de Valori Mobiliare si a bancii participante, de a deconta tranzactiile efectuate.
SNCDD ofera urmatoarele servicii:
1) evidenta tranzactiilor;
2) decontarea tranzactiilor (activitate de utilitate publica pentru facilitarea compensarii tranzactiilor si coordonarea transferurilor valorilor mobiliare si a numerarului intre contrapartidele care au efectuat tranzactiile);
3) custodie (pastrarea in siguranta a valorilor mobiliare detinute de utilizatorii directi ai SNCDD, in nume propriu sau in numele clientilor).

RRA - este primul si, in prezent, si singurul registru independent din Romania autorizat de CNVM sa pastreze si sa actualizeze, in conditii de siguranta si impartialitate, datele asupra actionarilor societatii tranzactionate pe piata RASDAQ.
Serviciile oferite de RRA sunt urmatoarele:
1) mentinerea si actualizarea registrelor actionarilor, pe baza tranzactiilor in piata, a mostenirilor, avand ca obiect actiunile respectivelor societati emitente;
2) furnizarea informatiilor complete ale actionarilor si a modificarilor intervenite in structura actionarilor, la cererea emitentilor;
3) efectuarea modificarilor de nume, adresa, buletin de identitate si cod numeric personal si emiterea de confirmari;
4) eliberarea extraselor de cont la cererea actionarilor.
Astazi, pe piata RASDAQ, sunt disponibile pentru tranzactionare actiunile a peste 2700 de societati comerciale din programul de privatizare in masa.
Orarul de functionare a sistemului de cotatie automata RASDAQ al Asociatiei Nationale a Societatilor de Valori Mobiliare (ANSVM) este de la ora 1000 - 1400 , de luni pana vineri, inclusiv, cu exceptia zilelor declarate sarbatori legale.
Accesul sau participarea directa la piata O.T.C. este limitat la societatile de valori mobiliare care satisfac toate cerintele de participare stabilite de ANSVM si/sau de RASDAQ S.R.L., aceste cerinte putand include: a) un nivel de capitalizare mai mare decat cel stabilit de CNVM pentru intermediarii autorizati sa tranzactioneze valori mobiliare in calitate de dealeri; b) o configuratie specifica a echipamentelor si programelor si anumite particularitati legate de sistemul de telecomunicatii, intretinerea echipamentului, cerinte operationale si de securitate, continute in programele de servicii.
Accesul pe piata O.T.C. este controlat prin utilizarea de coduri ale utilizatorilor individuali si parole atribuite fiecarei societati de valori mobiliare care este autorizata sa participe direct pe aceasta piata.
Accesul direct pe piata O.T.C. este posibil si pentru societatile de valori mobiliare care decid sa nu se integreze in calitate de formatori pe piata pentru vreo valoare mobiliara, aceste societati putand utiliza orice informatii sau date despre piata, inclusiv totalitatea informatiilor asupra cotatiilor si tranzactiilor cotate, validate si distribuite de RASDAQ S.R.L. in timpul orarului de functionare al pietei.
Toate persoanele fizice si juridice care nu sunt membre ANSVM, au interzis accesul direct in sistem, accesul direct referindu-se la posibilitatea persoanei de a introduce cotatii sau de a raporta tranzactiile direct in sistemul de tranzactionare RASDAQ, prin intermediul unui terminal.
Aceste persoane pot avea numai acces vizual, utilizand toate informatiile sau datele despre piata care sunt disponibile, ele incheind un contract de servicii si platind toate taxele stabilite de ANSVM.
Supravegherea pietei O.T.C. o asigura CNVM.
Oricat am incerca sa simplificam prezentarea functionarii pietei O.T.C., constatam ca este un lucru foarte dificil. Dificultatea provine, probabil, si din faptul ca, in aceasta piata trebuie sincronizate actiunile a 4 societati comerciale distincte. Rolul acestor societati este de a asigura conditii de fair-play, siguranta si transparenta, atat pentru vanzator, cat si pentru cumparator.
Aceasta piata va trebui sa dea o finalitate actiunii de privatizare in masa, prin distribuirea actiunilor societatilor comerciale catre populatie.
Aceste societati au ajuns intr-o faza in care nu-si vor putea organiza Adunarea Generala a Actionarilor, din cauza numarului exagerat de mare al actionarilor.
Pentru gruparea actiunilor la un numar cat mai mic de actionari, exista mai multe solutii: actiunile vor fi cumparate de investitor sau chiar de societatile emitente sau detinatorii de actiuni care pot mandata o firma specializata care sa-i reprezinte la AGA.
Fascinatia jocului oferit de mecanismul de tranzactionare, precum si posibilitatile unor castiguri mai substantiale decat cele oferite prin depunerea banilor la banci, sunt doua motive care se spera ca vor atrage multa lume in piata bursiera si extrabursiera (O.T.C.).