1.Economia romaneasca in perioada 1750 – 1848

2.Unirea principatelor si independenta nationala

3.Evolutii economice in perioada 1859 – 1914

4.Institutionalizarea pietei moderne romanesti

1.Dupa mijlocul secolului XVIII, economia romaneasc formata din 3 provincii istorice, trece intr-o noua faza caracterizata prin amplificarea procesului destramarii relatiilor feudale in paralel cu aparitia si afirmarea noilor relatii capitaliste.

Imperiul otoman sub suzeranitatea caruia se aflau Moldova si |ara Romaneasca se afla intr-un proces de declin militar si economic, ceea ce a impus tarilor romane sarcini economice din ce in ce mai insemnate.

Un alt factor care a franat evolutia economiei nationale din Moldova si |ara Romaneasca, a fost reprezentat de cele 4 razboaie ruso-austro-turce, parte din teatrul de lupta reprezentandu-l teritoriul national cu toae consecintele negative care au decurs de aici; de la distrugeri materiale, pierderi de vieti omenesti, pana la pierderi de teritoriu (Bucovina 1775, Basarabia 1812).

Influenta otomana se ingradeste odata cu pacea de la Kuciuk-Kainargi in favoarea introducerii protectoratului rusesc. Tot in aceasta perioada se afirma ideile Scolii Ardelene, sub influenta revolutiei franceze.

In urma pacii de la Adrianopole, vor intra in vigoare regulamentele organice, fapt care a avut unele urmari pozitive prin accelerarea modernizarii institutionale favorabile evolutiei capitaliste a economiei si in general a societatii.

Agricultura. Proprietatea asupra pamantului era concentrata in mainile marilor stapani laici sau ecleziasti. Munca salariata in agricultura se extinde lent odata cu raspandirea arendei. In 1883 circa 75% din mosiile din |ara Romaneasca sunt exploatate in regim de arenda, iar in Moldova si Transilvania 50%.

Treptat incep sa fie aplicate tehnici moderne, sa fie importate soiuri de samanta. Consecinta: in jurul anilor 1930 se obtin randamente in special la grau, superioare celor obtinute in Europa de Vest.

Industria. Este dominata inca de bresle si de industria casnica, dar apar germenii formelor de industrie capitalista, proces favorizat de prezenta unor capitaluri banesti disponibile cat si de existenta unui anumit numar de persoane care nu aveau pamant si erau dispuse sa se angajeze ca salariati.

Principalele ramuri dezvoltate in aceasta perioada au fost mineritul si metalurgia, semnificativa fiind si productia de metale pretioase. Incepand cu ultimul sfert al secolului XVIII incepe extinderea extractiei petrolului aparand si primele forme primare de rafinare. Se amplifica volumul productiei industriale casnice (tesaturi, covoare), produse destinate vanzarii in targuri.

Capitalul de stat s-a manifestat mai intai in siderurgie si in oarecare masura in manufacturi. Incep sa apara si primele forme ale industriei masiniste.

Se poate aprecia ca in ajunul revolutiei de la 1848, industria inregistrase progrese notabile prin aparitia si extinderea masinismului si a muncii salariate. Apar noi clase sociale: burghezia industriala si salariatii, in proportii mai ridicate in Banat, Transilvania, |ara Romaneasca si Moldova.

Comertul. Exprima pe de o parte amplificarea vietii economice, adancirea diviziunii muncii, sporirea productivitatii muncii si cresterea rolului relatiilor banesti, iar pe de alta parte in cazul specific al tarii noastre existau relatii economice, culturale intre provinciile istorice.

Relatiile economice ale |arii Romanesti si Moldovei erau limitate de restrictiile instituite de imperiul otoman, atat ca volum si directie, cat si ca pret. Importul tarilor romane era constituit in principal din articole industriale destinate consumului. Evolutie energica s-a inregistrat si in comertul interior. In perioada anului 1848, in toate provinciile istorice negustorii reprezentau o clasa sociala bine consolidata.

Finante. In tot timpul dominatiei otomane, Moldova si |ara Romaneasca nu dispuneau de monede proprii. In practica, piata opera cu leul (taler-leu moneda din tarile de jos). In Transilvania diversitatea monedelor era si mai amplificata.

Faptul ca in toate provinciile circulau in principal aceleasi monede a fost un factor favorizant comertului interprovincial. Din punct de vedere al creditului, desi se infiintasera “case de economii”, “ case de banca”, ca forme incipiente de banci, pana im 1848 ramane predominant sistemul capitalului camataresc.

2. Unirea principatelor romane a constituit ce un moment de importanta remarcabila in evolutia economia si politica a poporului nostru, aceasta constituind piatra de temelie in formarea Romaniei moderne, a sistemului economiei nationale romanesti.

In planul activitatii economice cea mai pregnanta trasatura s-a manifestat in largirea absoluta si relativa a pie’ei interne, acest proces fiind atestat de cresterea productiei de marfuri agricole si alimentare si de destramarea economiei naturale.

Formarea pietei nationale romanesti este legata in principal de actul unirii din 1859, de legislatia care s-a realizat indeosebi sub conducerea domnitorului patriot Al. Cuza si apoi a regelui Carol I.

Independenta nationala constituie o conditie fundamentala pentru dezvoltarea economica a tarilor lumii. Programarea independentei de stat a creat premisele pentru cucerirea treptata a independentei economice si pentru realizarea unor conditii propice formarii si dezvoltarii complexului economic national. Independenta a asigurat noi perspective pentru modernizarea tarii constituind un stimulent pentru dezvoltarea fortelor de productie si consolidarea relatiilor capitaliste.

Cu toate succesele obtinute, exitenta unei baze tehnico-materiale inapoiate, a unui potential industrial scazut si a unei clase burgheze inca slaba si inconsecventa ca si mentinerea unei insemnate puteri economice si politice a mosierimii au fost factorii care au diminuat impactul unirii si al independentei si suzeranitatii asupra dezvoltarii sistemului economic national.

3. Evolutii economice in perioada 1859 – 1914

Dominatia vietii economice a acestei perioade – agricultura. Principala tendinta a acestei perioade in sectorul vegetal a fost realizata de cerealizarea productiei. In sectorul zootehnic efectivele au cunoscut o crestere indeosebi catre finalul perioadei (infiintarea izlazurilor comune). Pe cap de locuitor Romania detinea recordul la porumb, grau si orz, ceea ce a determinat o extensie deosebita a exportului cerealelor, in 1880. In 1914 Romania a exportat 80 mil. tone cereale.

Industria a cunoscut o evolutie semnificativa in aceasta perioada, la aceasta evolutie contribuind pe de o parte unirea dintre |ara Romaneasca si Moldova, cu extensia pietei nationale si cucerirea independentei 1877.

Structura industriala indica o pondere ridicata a industriei casnice si slaba dezvoltare a industriei capitaliste moderne. S-a dezvoltat industria alimentara si cea textila si industriile legate de prelucrarea lemnului, a cimentului, industria metalelor, incepe sa se dezvolte industria petroliera. In 1901 – 1902 din totalul ramurilor industriale cea mai ridicata pondere este detinuta de unitati din ramurile alimentare si chimice.

4.Unirea principatelor a facut ca o mare parte a teritoriului romanesc sa fie supusa unei politici si legislatii unitare si astfel s-au desavarsit premisele fauririi economiei nationale romanesti.

Pentru ca in Romania fenomenul relatiilor de piata de tip capitalist a aparut cu 100 pana la 200 de ani mai tarziu decat in alte tari dezvoltate din Europa, la noi constituirea economiei nationale a inceput invers decat in aceste tari timpuriu dezvoltate.

Statul a avut in Romania, inca de la inceputul dezvoltarii relatiilor de piata de tip capitalist, un rol important in formarea economiei moderne romanesti. Conditiile consolidarii pietei nationale devin cu totul favorabile in urma cuceririi independentei nationale.

Ca expresie a constituirii pietei nationale vom urmari cateva domenii.

Transporturi si comunicatie pana in deceniul 8 practic lipseau caile moderne de comunicare in tara. Se dezvolta caile ferate (Jimbolia – Timisoara). In preajma razboiului 5000 km in Transilvania si peste 3500 km in vechiul regat; se dezvolta si reteaua drumurilor, totusi calitatea acestora este necorespunzatoare (20% practicate in tot timpul anului). O dezvoltare semnificativa a inregistrat si transportul naval. Un rol important – dezvoltarea telegrafiei, corespondenta postala.

Comertul – la inceputul deceniului 6 piata s-a intemeiat aproape exclusiv pe produsele mestesugaresti. Treptat s-a trecut la formarea unei piete cu o tenta nationala; sistematic dezvoltarea transporturilor.

Un element important il constituie trecerea de la structura de proprietate individuala a intreprinderilor la cea colectiva, la crearea societatilor pe actiuni, se introduce cambia, contul modern bancar.

Dupa unirea principatelor se observa o oarecare deplasare de la comertul produselor din categoria materiilor prime la comertul cu produse intermediare si finite. In acest interval a sporit si exportul avand o deplasare structurala in favoarea produselor de lemn, a petrolului si a produselor animaliere.

Finante. Un alt element de coagulare a pietei unitare romanesti. Circulau foarte multe monede. In 1867 a fost emisa o lege pentru crearea unui sistem monetar nou, sistem bimetalist, baza fiind leul. In anul 1880 se infiinteaza BNR, ca o societate pe actiuni, 1/3 apartinea statului. Aceasta sprijina infiintarea de societati bancare; 187 societati bancare in 1913. 1881 – se infiinteaza bursa de valori, reorganizata in 1904.

Concluzii:

a) intre 1860 –1914 se poate afirma ca Romania a intrat intr-o tranzitie de la economia naturala la cea marfara, producandu-se o crestere insemnata a pietei interne.

b) dezvoltare productiei materiale a contribuit la cresterea productiei e marfuri, crestere amplificata dupa deceniul 9, cand incepe sa se dezvolte productia de marfuri industriale.

c) populatia care traia pe teritoriile romanesti era in 1910 de circa 16,5 mil. locuitori, din care circa jumatate traiau in Banat, Transilvania, Bucovina, Basarabia – provincii aflate lungi perioade sub stapanire straina.

d) la inceputul perioadei analizate in economia Romaniei predomina economia naturala fiind prima supusa transformarilor si a reglementarilor legislative.

e) in ajunul primului razboi mondial economia de marfuri era deja preponderenta.