Politica I gr. polis – cetate – Un grup uman stabilit pe un anumit teritoriu, care işi pune problema identitatii lui, identitate realizata prin ansamblul activitatilor sociale, de familie, activitati la inceputul vietii sociale mai putin dezvoltate, dar care apoi dobandesc o anumita autonomie (specializate in interesul unei societati).

Identitate, pentru ca ea este o origine a grupului uman exprimat prin ideea de neam, care-şi pune amprenta pe modul de structurare a raporturilor dintre oameni şi care pentru a se pastra solicita acelei societati introducerea unor norme de conduita.

In procesul antropogen primele norme au fost norme morale şi nu au avut un caracter elaborat, permanent. Valoarea suprema sub semnul careia se realizeaza normele este binele.

Spre deosebire de normele morale (sanctionate de opinia grupului), norma juridica cere un instrument relativ stabil, materializat, care sa o impuna. Astfel, prima conditie de unitate a normei juridice e puterea.

Puterea – Capacitatea unei parti a membrilor societatii, intemeiata, la inceput, pe forta fizica, apoi pe un corp specializat al societatii – armata. Pentru a pune in mişcare acest mod de normare a conduitei, societatea trebuie sa se organizeze. Oamenii işi conştientizeaza nevoia de a conduce, de a se norma.

Exista la nivelul societatii umane aceasta particularitate de a-şi pune problema organizarii şi conducerii şi de a cauta solutii. Solutiile organizarii şi conducerii unei societati nu sunt universale, ci sunt dependente de specificul vietii sociale date.

Procesul normarii evolueaza in functie de stadiul, de calitatea unei societati, de specializarea diverselor societati in interiorul lor. La un moment dat societatea işi pune problema organizarii şi functionarii ei ca societate, pentru a-şi conserva şi dezvolta identitatea. Atunci diversiatea domeniilor specializate se situeaza intr-un raport nou fata de sistemul de organizare.

Politica – Ansamblul de activitati in vederea afirmarii organizarii unei societati, a securitatii, a identitatii ei in raport cu alte societati.

Intre politic şi juridic exista o stransa legatura, legea fiind instrumentul de realizare a unei anumite politici.

Exista doua tendinte de interpretare ale politicii:

1. Politica – Set de activitati legate de putere (cucerirea puterii, aplicarea puterii, institutiile ei, ideile vehiculate).

2. Politica – Activitatea statului in calitatea lui de institutie de organizare şi conducere a unei societati.

Ambele interpretari sunt abstracte.

IDEOLOGIE FILOSOFIE POLITICA AXIOLOGIE

↑ SOCIOLOGIE

PUTERE

CONCEPTII TEORIE POLITICA

↑ ↑ ↑ ↑ ↑

IDEI POLITICE

 

 

 

ONTIC POLITIC

 

 

PARTID POLITIC

 

 

POPULATIE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Parerea profesorului: Puterea şi statul se inteleg reciproc, se lamuresc reciproc in continutul lor.

Primul element constituant este ideea politica. Aceasta este un produs al spiritului, un elaborat mental, distingandu-se de relatiile psihice. Aceste idei trebuie asamblate pentru a ne forma o imagine despre viata politca.

Conceptia politica apare o data cu structurarea ideilor privitoare la viata politica. Daca ideile politice sunt rezultatul unui studiu ştiintific, marja de subiectivism se indeparteaza foarte mult. Astfel se naşte teoria politica.

Onticul politic reprezinta viata reala politica detaşata de interpretarile personale. In orice societate exista o nonomogenitate politica, datorita sentimentelor sociale diferite (modelul liberal, socialist etc.).

Pentru a face ceva in viata politica trebuie sa te organizezi intr-un partid politic. Regimul politic cuprinde individul, ca membru al societatii şi societatea civila şi politica reprezentata de stat.

In orice societate, pe un anumit moment istoric, intre calitatea vietii oamenilor şi raporturile reciproce cu institutiile politice, cu viata spirituala, exista o anumita interdependenta.

 

 

 

 

CONSERVATORISM LIBERALISM individ

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SOCIALISM

 

 

 

 

 

 

 

LIBERALISM

 

 

 

 

EMPIRISM DEMOCRATIE

 

 

 

 

 

 

 

CONSERVATORISM SOCIALISM

VOLUNTARISM

STAT TOTAL