2.1. Viata economica in epoca straveche

2.2. Statul sclavagist geto-dac, caracteristicile sale social-economice

2.3. Sclavagismul in dacia in timpul stapanirii romane

Viata economica si notele sale definitorii in oranduirea comunei primitive si sclavagism in spatiul carpato-danubian pontic

In periodizarea istoriei economiei nationale, a istoriei noastre in general, aceasta perioada este cunoscuta sub numele de epoca straveche si epoca veche. Durata in timp a acestei epoci este relativ mare, incepand cu spatiul tarii noastre ( circa 600.000 I.Hr sau chiar 1 milion I.Hr. -; pana la retragerea aureliana din Dacia 271 -; I.Hr.). Din punct de vedere al formatiunilor sociale acestei perioade ii corespunde pentru epoca straveche - oranduirea comunei primitive, iar pentru epoca veche -; sclavagismul.

2.1. Viata economica in epoca straveche

A) Epoca straveche -; sau a oranduirii comunei primitive tine din cele mai indepartate timpuri pana la formarea statului centralizat a lui Burebista 82 I.Hr.

Notele definitorii ale vietii social-economice ar fi:

1 -; Progresul social-economic al acestei perioade a fost extrem de lent. z6m18mv
2 -; Economia acestei perioade este bazata pe cules, vanzare si pescuit, catre sfarsitul ei incepe cultivarea pamantului si domesticirea animalelor.
3 -; Proprietatea obsteasca (comuna) si relatiile de colaborare si ajutor reciproc intre membrii societatii, constituie trasatura fundamentala a acestei perioade.
4- Uneltele folosite sunt simple din piatra cioplita, lemn si os pentru paleolitic. In mezoletic apar microlitele, barca scobita in trunchi de copac, iar in neolitic -; unelte din piatra . In eneolitic

-; perioada ce marcheaza trecerea de la epoca pietrei la cea a metalelor. Apar unelte din cupru.
5 -; Epoca metalelor structurata in epoca bronzului ce tine intre 1700-800 I.Hr. si epoca fierului, a marcat un real progres in viata social economica si poltica. Progresul realizat in dezvoltarea fortelor de productie va determina in epoca bronzului prima mare diviziune sociala a muncii intre triburile de agricultori si cei de pastori. Comunitatile omenesti ale epocii bronzului erau organizate pe temeiul patriarhatului.
Dezvoltarea fortelor de productie in cadrul societatii comunei primitive inregistreaza un progres hotarator odata cu aparitia metalurgiei fierului. Plugul cu brazdar de fier, topoarele, clestele, ciocanele, sapele de fier vor determina sporirea considerabila a productivitatii muncii. Se dezvolta tesutul, olaritul mai ales dupa folosirea pe teritoriul tarii noastre a rotii olarului. Schimbul de produse este intens. Se poate vorbi la o scara evident redusa, de o productie de marfuri. Toate aceste progrese vor conduce la cea de a doua mare diviziune sociala a muncii -; desprinderea mestesugurilor ca o categorie sociala aparte de celelalte. Dezvoltarea social economica va determina mutatii si in organizarea sociala -; avand loc trecerea de la patriarhat la obstile satesti. Apare si se dezvolta proprietatea privata si odata cu ea un nou tip de relatii sociale . Epoca metalelor si indeosebi cea a fierului va marca inceputul destramarii societatii gurbilice.
In cursul primei varste a fierului se va petrece un eveniment care va avea inrauri profunde asupra dezvoltarii societatii geto-dacice -; intemeierea pe taramul doborgean al Marii Negre a cetatilor grecesti -; Calatis, Nistria, Tomis sub influenta colonistilor greci, - geto-dacii au preluat multe elemente din cultura lor materiala: roata olarului, metode profesioniste in metalurgie, moneda. Prin aportul lor dezvoltarea fortelor de productie ale bastinasilor, la intensificarea comertului si prin exemplul de organizare social politica pe care-l ofereau, colonistii greci au gasit procesul de destramare a comunei primitive a geto-dacilor.
Tot in cursul Hollestatu-lui -; deci a primei varste a fierului, geto-dacii ca urmare a progresului din viata sociala-economica, spirituala si politica isi fac aparitia in istorie ca ramura distincta a marelui a dacilor. Geto-dacii vor creea o cultura materiala si spirituala, originala, comparabila cu a altor popoare antice, extinsa intr-un larg spatiu geografic, mult mai mare decat cel actual al tarii noastre. Contactul cu marile civilizatii ale antichitatii scitica, greaca, celta si mai tarziu romana va imbogati viata materiala si spirituala a geto-dacilor, fara ai rapi originalitatea, contribuind la randul lor cu certe valori in circuitul civilizatiei antice universale.

2.2. Statul sclavagist geto-dac -; caracteristicile vietii sale sociale si economice

Sclavagismul pe teritoriul patriei noastre este legate de aparitia si existenta statului geto- dac.Ca durata de timp, sclavagismul se intinde pe teritoriul Romaniei intre secolele I I.Hr. si III I.Hr.Exceptie de la aceasta dotare o face Dobrogea. Asezarea colonistilor greci pe tarmul dobrogean al Marii Negre, in a doua jumatate a sec. VII-I.Hr., va determina aparitia mai de timpurie a sclavagismului in aceasta parte a tarii. De asemenea, mentinerea Dobrogei in interiorul Imperiului roman dupa retragerea aureliana din dacia, va face ca relatiile sclavagiste de tip clasic sa se perpetueze pana in anul 602- cand va avea loc parasirea Dobrogei de Imperiul roman Bizantin.

Ca o particularitate, atat a evolutiei cat si al continutului, sclavagismul in Romania cunoaste doua etape:

I a) sclavagismul timpuriu -; sau patriarhal caracteristic perioadei statului lui Burebista 82

I.Hr. -; pana la Decebal 106 Ihr. b) sclavagismul din perioada stapanirii romane- sau clasic roman -; ce va incepe dupa cucerirea Daciei de romani si se va incheia odata cu retragerea aureliana din

271-275 a) Sclavagismul timpuriu -; sau patriarhal este rezultatul dezvoltarii fortelor de productie, a evolutiei organizarii sociale, a progresuluirealizat in cadrul civilizatiei materiale si spirituale de societatea geto-daca de la inceputul sec.I I.Hr.. Rapida si complexa dezvoltare a societatii geto- dacice va conduce la aparitia in anul 82 I.Hr. a statului sclavagist condus de Burebista. De la Burebista la Decebal statul dac va face imense progrese economice, social organizationale si politice. In legatura cu sclavagismul din perioada premergatoare cuceririi Daciei de romani trebuie

facute cateva precizari:
1. Desi modul de productie este un continut sclavagist -; nu va imbraca caracteristicile sclavagismului clasic -; ci, datorita faptului ca omanii liberi sunt principali agenti si producatori economici, iar sclavii vor avea un rol casnic, sclavigismul societatii dacice preromane -; este caracterizat ca patriarhal. In consecinta economia Daciei preromane nu va avea trasatura sclavismului clasic grec sau roman.
2.Viata economica va cunoaste o mare inflorire indeosebi in timpul lui Decebal. Dovada numeroasele unelte de fier, obiecte de podoaba, cuptoare de reducerea si prelucrarea metalelor descoperite indeosebi in Muntii Apuseni.
Agricultura constituie ramura de baza a vietii economice dacice, culturile de grau, de care pomeneste si Herodot inca din 514 I.Hr., de in, canepa, cresterea vitelor si albinaritul sunt o dovada concludenta in acest sens.
Dezvoltarea mestesugurilor, cresterea productiei agricole vor intensifica schimbul de marfuri. Asa de exemplu graul, caii si boii din Dacia erau bine apreciati pe pietele Greciei antice. Intensificarea si largirea comertului a impus necesitatea folosirii monedei. La inceput dacii vor folosi monedele straine; grecesti, macedonene romane, dar incepand de la mijlocul secolului III I.Hr. vor emipte monede proprii de argint.
Comertul desi se practica in Dacia, atat in ceea ce priveste exportul dar si importul in special de obiecte de podoaba, arme si unelte din lumea greaca si romana, nu constituie o activitate in sine a geto-dacilor, daca ei nu erau comercianti de profesie si aceasta datorita cantitatii limitate de produse oferite schimbului dar si a calitatii lor. Totusi la sfarsitul sec.I si mai ales la inceputul secolului III I.Hr. ca urmare a progresului economic realizat de societatea geto-dacica apare comertul si comrciantii geto-daci, este adevarat nu in masura si calitatea celui practicat de greci sau romani.
3. Progresul realizat in viata economica si-a pus amprenta si asupra structurii sociale a societatii geto-dacice. Aparitia proprietatii private, inlocuirea obstei gentilice cu obstea sateasca va detrmina scindarea in clase4 sociale a geto-dacilor. Acest proces inceput inca din timpul lui Burebista se va cristaliza si amplifica in timpul lui Decebal. Structura sociala si de clasa a daciei preromane vine si ea sa confirme caracterul patriarhal a sclavagismului din tara noastra pana la cucerirea romana.

Societatea geto-daca se structureaza astfel:
- tarahostes, pileati -; care reprezentau aristocratia, nobilimea. In Dacia preromana nu am avut decat intr-o foarte mica masura de a face cu latifundiarii, cu stapanii de sclavi; - grupuri sociale specifice sclavagismului clasic;

- comatii -; oameni liberi care constituiau principalii producatori economici;
- sclavii -; nici in timpul lui Burebista si nici a lui decebal nu au jucat un rol important in viata societatii dacice. Desi erau prezenti, sclavii erau folositi in muncile cosmice sau in activitati secundare. La curtea regelui indeosebi sclavii greci sau romani erau folositi la instruirea trupelor sau la scriere.

2.3. Sclavagismul in dacia in timpul stapanirii romane

Cucerirea Daciei si transformarea ei in provincie romana va determina mari transformari in viata sociala, economica, spirituala si politica din spatiul carpato-danubian-pontic.
In urma cuceririi, Dacia va intra in orbita sistemului sclavagist clasic roman si cunoaste o intensa viata economica.
1.In viata economica, agricultura va continua sa ramana principala ramura, avand ca ocupatie complementara cresterea vitelor, albinaritul.

Un mare avant ia, in epoca romana extragerea metatelor aur, argint, fier, arama, sare.
Fiind proprietatea imperiului minele erau exploatate direct de statul roman. Aurul se exploata la Rosia Montana, arama la Micia, fierul la Ghelar si Teline. Inscriptiile si descoperirile arheologice ne fac cunoscute numeroase mestesuguri practicate in Dacia Romana. De altfel pentru a pune in valoare bogatiile Daciei unul din motivele pentru care ea fusese cucerita , - autoritatile romane au adus din intreg imperiu agricultori, mineri, mestesugari. Mestesugarii se grupau in asociatii profesionale numite colegii.
Dezvoltarea productiei mestesugaresti si agricole va da nastere unui comert intens , inlesnit de reteaua de drumuri care brazdau Dacia.
Ca o consecinta directa a progresului economic apar in dacia noi asezari urbane care vor fi importante centre economice politice si militare ca Napoca, Dierna, Malva Potaissa, Drobeta.
2. Structura sociala a Daciei Romane este identica cu cea din imperiu si in noua provincie , ca in intreg imperiu intalnim: stapani de sclavi recrutati din cetateni romani; sclavi. Alaturi de aceste doua clase exista insa si o numeroasa patura mijlocie de oamni liberi: mestesugari, agricultori, mici negustori, din randul carora faceau parte si autohtonii. Categoriile productive erau constituite din mici proprietari de pamant si ateliere mestesugaresti, din taranimea dacica si din sclavi.

In noile conditii sociale ale Daciei romane, sclavia va atinge caracterul ei clasic atat sub aspect numeric cat si al rolului social.
3. Istoria Dobrogei se deosebeste intr-o oarecare masura de cea a Daciei romane. Deosebirea este determinata de intrarea mai devreme a ei in componenta imperiului, si de ramanerea ei in imperiu 602 si de prezenta colonistilor greci. Aceasta deosebire consta in:

-profunzimea sclavagismului si durata lui mai lunga;
- de caracterul lui. In Dacia viata sociala economica si culturala poarta amprenta romanitatii occidentale: in Dobrogea ea are un caracter greco-roman.
4.Cel mai important proces din spatiu carpato-danubian -; pondic dupa cucerirea daciei la constituit romanizarea. Romanizarea constituie simbioza, sinteza dintre elementul autohton geto-dac si cel roman si care a avut ca finalitate formarea poporului roman si a limbii romane.
La inceput s-a impus cultura materiala romana. Ieftina, de buna calitate si in cantitate suficienta, productia mestesugareasca de tip roman (unelte, obiecte de podoaba, obiecte de uz casnic, ceramica) va domina pe cea dacica sfarsind in a se generaliza pe piata. Mai incet, dar profund se va impune cultura si limba latina, obiceiurile si credinta romana. La mijlocul mileniului III in intreaga dacie romana, inclusiv in teritoriile locuite de dacii liberi se incheiase procesul de romanizare.
In momentul parasirii Daciei, provincia era locuita de o puternica populatie romanizata din care pana cel tarziu la sfarsitul secolului VII si inceputul secolului VIII se va naste un nou popor -; poporul roman si limba romana.