Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
 
despre:
 
Contabilitatea capitalurilor
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

CUPRINS

INTRODUCERE 2

1 Cadru legal. Definitie. Emiterea cecului. Elemente esentiale . 3 k2x1xc
1.1. Cadru legal. 3
1.2. Definitie. 3
1.3. Emiterea cecului 3
1.4. Elemente esentiale 5

2 Tipuri de cecuri 7
2.1. Criteriul beneficiarului platii 7
2.2. Criteriul modului de incasare 8

3 Operatiuni in procesul utilizarii cecului 12
3.1. Avalizarea. 12
3.2. Girarea / andosarea 12
3.3. Plata 14
3.4. Protestul in caz de neplata. Prescriptia 15

4 Riscuri in utilizarea cecului. Pierderea, furtul, distrugerea, anularea cecurilor 17
4.1. Riscuri in utilizarea cecurilor 17
4.2. Pierderea, furtul, distrugerea sau anularea cecurilor 19

APLICA|IE PRACTICI 19

CONCLUZII 20

BIBLIOGRAFIE 21

ANEXE
Anexa 1 Conventie de cont curent
Anexa 2 Cecul
Anexa 3 Cecul barat
Anexa 4 Cecul circular
Anexa 5 Cecul de calatorie

1. Rolul, continutul sI structura capitalurilor.

Capitalul este o categorie economica ce reprezinta ansamblul resurselor materiale acumulate sI reproductibile, care prin asociere cu ceilalti factori de productie (natura sI munca) participa la realizarea de noi bunuri economice cu scopul de a obtine profit.
El este o conditie esentiala pentru sonstituirea sI functionarea societatilor comerciale. Prezinta importanta atat pentru asociati, care au interesul desfasurarii in bune conditiuni a activitatii societatii pentru atingerea scopului sau, cat sI pentru terti, interesati in asigurarea recuperarii creantelor.
Sub aspect financiar-contabil, capitaliturile detinute de agentii economici reprezinta componente ale pasivului patrimonial destinat a finanta de o maniera durabila activul patrimonial. Deoarece ele se afla la dispozitia agentilor economici pe o perioada mai mare de timp, de regula mai mare de un an, ele poarta denumirea de capitaluri permanente.
Capitalurile se formeaza la inceputul activitatii agentilor economici, se modifica prin cresterea sau diminuarea lor pe parcursul desfasurari activitatii sI se lichideaza la incetarea existentei unitatii.
Capitalurile permamente pot fi clasificate in functie de provenienta sI apartenenta lor astfel:
A. Capitalul, sub forma:
• capitalul individual, detinut de intreprinzatorii individuali, fiind integral proprietatea acestora;
• capitalului social, care este specific societatilor comerciale;
• primelor legate de capitaluri;
• diferentelor din reevaluarea imobilizarilor.
B. Rezerve asimilate capitalurilor, formate din:
• rezerve legale;
• rezerve statutare;
• alte rezerve.
C. Rezultatul exercitiului, reprezentat de:
• profitul sau pierderea exercitiului financiar curent;
• profitul sau pierderea exercitiilor financiare precedente, considerat rezultat financiar reportat;
D. Fondurile, ce sunt reprezentate de:
• fonduri de participare la profit;
• alte fonduri.
E. Capitalul pus la dispozitie de catre stat, constituit din:
• capitalul rambursabil adus de stat;
• subventii pentru investitii.
F. Provizioane similate capitalurilor, reprezentate de:
• provizioane reglementate;
• provizioane pentru riscuri sI cheltuieli.
G. Imrumuturi sI datorii asimilate, reprezentate de:
• imprumuturi din emisiuni de obligatiuni;
• imprumuturi bancare pe termen mediu sI lung;
• alte imprumuturi sI datorii.

Potrivit legislatiei contabile romanesti, capitalurile permanente se structureaza astfel:
• capitaluri proprii, formate din capitaluri, rezerve, rezultatul exercitiului sI fonduri;
• provizioane reglementate sI cele pentru riscuri sI cheltuieli;
• imprumuturi din emisiuni de obligatiuni sI cele pe termen mediu sI lung;
• alte surse cu durata de finantare mai mare de un an.

2. Capitalul social.

Capitalul social este un element al patrimoniului juridic, care exprima valoarea totala a aporturilor subscrise de actionari sI asociati la constituirea societatii comerciale. El mai cuprinde sumele afectate definitiv functionari societatii comerciale, in regimul juridic al capitalului social.
Potrivit Regumentului de aplicare a Legii contabilitatii “capitalul social este egal cu valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale, respectiv cu valoarea aportului, in numerar sau in natura, a rezervelor incorporate sI a profitului repartizat pentru majorarea capitalului sau a altor operatiuni care conduc la modificarea acestuia”.
Prin impartirea capitalului social la numarul actiunilor sau partilor sociale se afla valoarea nominala a unei actiuni sau parti sociale.
Capitalul social al unei societati comerciale este stabilit in mod obligatoriu prin contractul de societate si/sau statutul societatii, iar orice alta modificare implica modificarea corespunzatoare a acestor acte .
In legatura cu capitalul social reflectat in contabilitatea agentilor economici, pot fi retinute urmatoarele aspecte de natura juridica sI financiara: a). Ca marime, capitalul social este diferit la constutuire, in functie de tipul de societate sI anume:
• la societatile in nume colectiv sI in comamdita simpla nu este stabilita prin legislatie o limita minima a capitalului social;
• la societatile pe actiuni sI in comandita pe actiuni, capitalul social nu poate fi mai mic de 25.000.000 lei (O.G. nr.32/1997);
• la societatile cu raspundere limitata, capitalul social minim este de 2.000.000 lei. b). Contractul de societate sI statutul societatii comerciale trebuie sa cuprinda referiri la capitalul social subscris sI varsat. Capitalul subscris trebuie sa fie egal cu cifra capitalului social. c). La constituirea societatilor comerciale pe actiuni sau in comamndita pe actiuni trebuie varsat cel putin 30%, iar in cazul constituirii prin subscriptie publica cel putin 50% din capitalul subscris. In cazul societatilor cu raspundere limitata, capitalul social subscris trebuie varsat integral inainte de inceperea formalitatilor de infiintare a lor. d). Capitalul social reprezinta baza de calcul a drepturilor actionarilor sI a asociatilor. Deci, cota de participare a capitalului social determina proportia in care se vor plati asociatilor dividentele, dar sI baza de repartizare a pierderilor. e). Capitalul social influenteaza marimea cotei rezervelor legale care se constituie din profitul brut al agentilor economici. f). Capitalul social constituie gajul general al creditorilor proveniti din operatiile economice sI financiare efectuate de agentii economici.
La constituirea societatilor comerciale capitalul social subscris sI varsat, ca element al patrimoniului juridic, coresounde unei anumite structuri a patrimoniului economic, data de forma aportului de capital: in numerar sI in natura.
Pe parcursul activitatii societatii comerciale capitalul social poate ramane acelasI, in timp ce bunurile sI valorile de provenienta ale acestuia se pot schimba, se pot transforma in alte elemente ale patrimoniului economic.
TotusI, in cazuri justificate, capitalul social poate suferi modificari prin amajorare sau micsorare, cu influente corespunzatoare sI asupra patrimoniului economic.
Majorarea capitalului social poate avea loc pe urmatoarele cai:
• prin noi aporturi in numerar sau in natura;
• prin incorporarea rezervelor, a diferentelor din reevaluarea patrimoniului sau a altor resurse proprii;
• prin conversia datoriilor societatilor, inclusiv ale obligatiunilor;
• prin fuziunea societatilor comerciale;
• prin conversia partilor de fondator in actiuni sau plata dividendelor in actiuni ale societatii comerciale;
• alte operatii ce duc la cresterea capitalului social.
Micsorarea capitalului social poate avea loc pe urmatoarele cai:
• retragerea dins ocietatea comerciala a unor actionari sau asociati;
• rascumpararea de pe piata a unor actiuni sau parti sociale pentru reducerea capitalului social prin anularea lor;
• reducerea numarului de actiuni sau parti sociale cu mentinerea valorii lor nominale;
• diminuarea valorii nominale a actiunilor sau partilor sociale;
• divizarea societatii comerciale;
• lichidarea societatii comerciale;
• alte operatii ce duc la micsorarea capitalului social.
Orice modificare a capitalului social se poate face numai pe baza hotararii Adunarii Generale a Actionarilor (sau asociatilor).

Contul 1011 “Capitalul subscris nevarsat”
• dupa continutul economic este un cont de capitaluri proprii;
• dupa functia contabila este un cont de pasiv;
• se crediteaza cu capitalul subscris nevarsat, in natura sau in numerar, de catre actionari sau asociati;
• se debiteaza cu capitalul social varsat din cel subscris;
• soldul creditor reprezinta capitalul subscris dar nevarsat pana la o anumita data.
Operatiile privitoare la contul 1011 “Capitalul subscris nevarsat” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:
Debit 1011 “Capital subscris nevarsat” Credit

Operatii cu care se debiteaza Contul corespondent creditor
Opeartii cu care se crediteaza Contul corespondent debitor
Depunerea capitalului social in numerar 1012 Subscrierea de capital social in numerar 456
Aducerea aportului in natura subscris 1012 Subscrierea de capital social in natura 456

Contul 1012 “Capitalul subscris varsat”
• dupa continutul economic este un cont de capitaluri proprii;
• dupa functia contabila este un cont de pasiv;
• se crediteaza cu capitalul subscris varsat, in natura sau in numerar, de catre actionari sau asociati sI cu majorarea capitalului social;
• se debiteaza cu micsorarea capitalul social pe cai diferite;
• soldul creditor reprezinta capitalul social varsat apartinand actionarilor sI asociatilor.
Operatiile privitoare la contul 1012 “Capitalul subscris varsat” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:
Debit 1011 “Capital subscris varsat” Credit

Operatii cu care se debiteaza Contul corespondent creditor
Opeartii cu care se crediteaza Contul corespondent debitor
Pierderile realizate in exercitiile precedente care reduc capitalul social 107 Trecerea capitalului subscris nevarsat la capitalul subscris varsat 1011
Pierderile exercitiului curent acoperite de capitalul social 121 Primele de fuziune sI de aport legate de capital, incorporate la capitalul social 1041, 1042
Capitalul social retras de actionari sau asociati 456 Rezerve de capital integrate in capitalul social 1063, 1068
Profit net realizat in exercitiile precedente destinat maririi capitalului social 107
Profit net realizat la inchiderea exercitiului curent destinat maririi capitalului social 129

3. Contabilitate primelor legate de capital.

Primele legate de capital sunt elemente ale capitalurilor proprii. Apar in cazurile de majorare a capitalului social sI reprezinta excedentul (diferenta) dintre valoarea de emisiune sI valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale.
Dupa natura lor, primele legate de capital se clasifica astfel:
• prime de emisiune;
• prime de aport;
• prime de fuziune.
Primele de emisiune apar in cazul unor noi emisiuni de actiuni sau parti sociale. Se determina ca difereta intre pretul de emisiune al noilor actiuni sau parti sociale sI valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale atribuite aducatorului.
Sub aspect economic, prima de emisiune este corelata cu sursele asimilitate capitalului social existente la data lansarii noilor actiuni sau parti sociale, avand menirea de a asigura conditii de egalitate la obtinerea viitoarelor dividende atat apentru actionarii sau asociatii noi cat sI pentru cei vechi.
Prin urmare, actiunile noi se emit cu o prima reprezentata de diferenta in plus fata de valoarea nominala pe care trebuie sa o plateasca noii actionari.
In acest mod prima de emisiune compenseaza sursele proprii acumulate de societatea comerciala prin folosirea capitalului social al vechilor actionari.
Primele de aport intervin in cazul majorarii capitalului social prin aport in natura sI reprezinta diferenta intre valoarea bunurilor primite ca aport in natura de la actionari sau asociati sI suma cu care a crescut capitalul social.
Noile actiuni sau parti sociale atribuite aducatorului beneficiaza de aceleasI drepturi ca sI vechile actiuni sau parti sociale, avand aceeasI valoare nominala.
Prima de aport are acelasI rol sI functie ca sI prima de emisiune.
Operatia de evaluare a bunurilor aduse ca aport in natura se face de catre experti de evaluare.
Primele de fuziune apar in cazul fuzionarii a doua sau mai multe societati comerciale. Se calculeaza ca diferenta intre valoarea bunurilor primite prin fuziune sI suma cu care a crescut capitalul social a societatii absorbante.
Primele de capital (de emisiune, de aport sI de fuziune) pot fi utilizate pentru:
• majorarea rezervelor de capital;
• acoperirea cheltuielilor efectuate cu ocazia emisiunii sI vanzarilor de actiuni sau parti sociale;
• integrarea in capitalul social.

Contul 1041 “Prime de emisiune sau de aport”
• dupa continutul economic este un cont de capitaluri proprii;
• dupa functia contabila este un cont de pasiv;
• se crediteaza cu primele de emisiune sau de aport aferente majorarilor in numerar sau in natura de capital social;
• se debiteaza cu primele de emisiune sau de aport autilizate in diverse scopuri;
• soldul creditor reprezinta primele de emisiune sau de aport neutilizate.
Operatiile privitoare la contul 1011 “Prime de emisiune sau de aport” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:
Debit 1041 “Prime de emisiune sau de aport” Credit

Operatii cu care se debiteaza Contul corespondent creditor
Opeartii cu care se crediteaza Contul corespondent debitor
Prime de emisiune sI de aport legate de capital incorporate la capitalul social 10012 Prime stabilite cu ocazia emisiunii sI aportului de capital 456
Prime de emisiune sI de aport legate de capital trecute la rezerve 1068
Prime de emisiune sI de aport utilizate pentru acoperirea cheltuielilor cu emisiunea sI vanzarea actiunilor 201
Contabilitatea analitica a primelor de emisiune sau de aport se poate conduce distinct pe cele doua categorii de prime.

Contul 1042 “Prime de fuziune”.
• dupa continutul economic este un cont de capitaluri proprii;
• dupa functia contabila este un cont de pasiv;
• se crediteaza cu primele de fuziune datorate de sociatate ce fuzioneaza;
• se debiteaza cu primele de fuziune utilizate;
• soldul creditor reprezinta primele de fuziune neutilizate;
• nu este necesara dezvoltarea analitica a primelor de fuziune.
Operatiile privitoare la contul 1042 “Prime de fuziune” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:
Debit 1042 “Prime de fuziune” Credit

Operatii cu care se debiteaza Contul corespondent creditor
Opeartii cu care se crediteaza Contul corespondent debitor
Prime de fuziune incorporate la capitalul social 1012 Prime de fuziune datorate de societatea care fuzioneaza 456
Prime de fuziune trecute la rezerve 1068
Prime de fuziun eutilizate pentru acoperirea cheltuielilor cu emisiunea de actiuni 201

4. Contabilitate diferentelor din reevaluare.

Pot face obiectul reevaluarii, asa cum s-a mai aratat, imobilizarile corporale sI vele financiare.
Reevaluarea lor presupune compararea valorii nete (valoarea contabila - amortizarea inregistrata) cu valoarea de utilitate la data respectiva.
Amortizarea pentru perioada urmatoare reevaluarii are in vedere noua valoare contabila sI durata normala ramasa.
Diferentele in plus din reevaluare, ce modifica valoarea contabila a imobilizarilor corporale sI financiare, pot fi folosite pentru:
• trecerea la rezervele de capital;
• integrarea in capital social.

Contul 105 “Diferente din reevaluare”
• dupa continutul economic este un cont de capitaluri proprii;
• dupa functia contabila este un cont de pasiv;
• se crediteaza cu diferentele in plus din reevaluarea imobilizarilor corporale sI financiare;
• se debiteaza cu utilizarea diferentelor din reevaluarea imobilizarilor corporale sI financiare;
• soldul creditor reprezinta diferentele din reevaluare existente;
• nu este necesara desfasurarea analitica pentru diferentele din reevaluare.
Operatiile privitoare la contul 105 “Diferente din reevaluare” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:
Debit 105 “Diferente din reevaluare” Credit

Operatii cu care se debiteaza Contul corespondent creditor
Opeartii cu care se crediteaza Contul corespondent debitor
Trecerea diferentelor din reevaluare la rezervele de capital 1012 Diferente rezultate din reevaluarea terenurilor 2111, 2112
Integrarea diferentelor din reevaluarea capitalului social 1068 Diferente din reevaluarea mijloacelor fixe 2121 -; 2126
Utilizarea diferentelor din reevaluare pentru acoperirea pierderilor contabile a exercitiilor precedente. 107 Diferente din reevaluarea imobilizarilor corporale in curs 231
Folosirea unei parti din reevaluarea imobilizarilor corporale pentru cresterea valorilor absolute a amortizarilor 2811 -; 2816 Diferente din reevaluarea imobilizarilor financiare 261 - 267

5. Contabilitate rezervelor de capital.

Rezervele de capital reprezinta o forma de manifestare a capitalurilor proprii
Spre deosebire de capital, rezervele nu sunt generatoare de dividende.
Dupa modul de constituire rezervele de capital se clasifica astfel:
• rezerve legale;
• rezerve statutare;
• alte rezerve.
Rezervele legale sunt cele prevazute de lege.
Se constituie in procent de pana la 5% din profitul brut, dar nu mai mult de 20% din capitalul social al societatilor autohtone sI regiilor autonome sI respectiv 25% din capitalul social a societatilor comerciale cu capital integral sau partial strain.
Rezervele statutare sunt cele prevazute in statutul de constituire a sociatatii comerciale.
Se constituie din profitul net in limita sumelor prevazute in statutul respectiv.
Alte rezerve se constituie in mod facultativ fie din profitul net al societatilor comerciale, fie din alte surse.
Cele trei categorii de rezerve se pot folosi pentru urmatoarele scopuri:
• pentru acoperirea pierderilor inregistarte in unele exercitii financiare;
• pentru integrare in capitalul social.
Contabilitatea sintetica a rezervelor de capital se realizeaza cu ajutorul conturilor 1061 “Rezerve legale”, 1062 “Rezerve statutare” sI 1068 “Alte rezerve”.

Contul 1061 “Rezerve legale”
• dupa continutul economic este un cont de capitaluri proprii;
• dupa functia contabila este un cont de pasiv;
• se crediteaza cu rezervele legale constituite;
• se debiteaza cu utilizarea rezervelor legale;
• soldul creditor reprezinta rezervele legale existente, nefolosite la un moment dat;
• nu se dezvolta pe analitice.
Operatiile privitoare la contul 1061 “Rezerve legale” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:
Debit 1061 “Rezerve legale” Credit

Operatii cu care se debiteaza Contul corespondent creditor
Opeartii cu care se crediteaza Contul corespondent debitor
Rezerve legale integrate capitalului social 1012 Constituirea rezervelor legale din profitul brut al exercitiului curent 129
Acoperirea pierderilor exercitiilor precedente din rezervele legale 107
Acoperirea pierderilor exercitiului expirat din rezervele legale 121

Contul 1063 “Rezerve statutare”
• dupa continutul economic este un cont de capitaluri proprii;
• dupa functia contabila este un cont de pasiv;
• se crediteaza cu rezervele statutare constituite;
• se debiteaza cu utilizarea rezervelor statutare;
• soldul creditor reprezinta rezervele statutare existente, nefolosite la un moment dat;
• nu se dezvolta pe analitice.
Operatiile privitoare la contul 1063 “Rezerve statutare” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:
Debit 1063 “Rezerve statutare” Credit

Operatii cu care se debiteaza Contul corespondent creditor
Opeartii cu care se crediteaza Contul corespondent debitor
Rezerve statutare trecute la capital social 1012 Profitul net al exercitiilor precedente trecut la rezerve statutare 107
Acoperirea pierderilor exercitiilor precedente din rezervele statutare 107 Constituirea de rezerve statutare din profitul net al anului curent 129
Acoperirea pierderilor exercitiului expirat din rezervele statutare 121

Contul 1068 “Alte rezerve”
• dupa continutul economic este un cont de capitaluri proprii;
• dupa functia contabila este un cont de pasiv;
• se crediteaza cu constituirea altor rezerve;
• se debiteaza la folosirea altor rezerve;
• soldul creditor reprezinta rezervele nefolosite;
• nu este necesara dezvoltarea analitica.
Operatiile privitoare la contul 106 “Alte rezerve” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:
Debit 1068 “Alte rezerve” Credit

Operatii cu care se debiteaza Contul corespondent creditor
Opeartii cu care se crediteaza Contul corespondent debitor
Trecerea altor rezerve la capitalul social 1012 Alte rezerve constituite din profitul net al exercitiilor precedente 107
Acoperirea pierderilor exercitiilor precedente pe seama altor rezerve 107 Constituirea altor rezerve din profitul net al anului curent 129
Acoperirea pierderilor exercitiului expirat din alte rezerve 121 Prime de emisiune trecute la alte rezerve 1041
Diferente nefavorabile de curs valutar aferente varsamintelor la capitalul social reprezentand aportul in natura sau in numerar al actionarilor sau asociatilor straini 456 Diferente din reevaluare trecute la alte rezerve 105
Diferente favorabile de curs valutar aferente varsamintelor reprezent and aport in natura (mijloace fixe) al actionarilor straini 212
Diferente favorabil ede curs valutar aferente varsamintelor in numerar reprezentand capital social in valuta al actionarilor sau asociatilor straini 5124, 5314

6. Contabilitatea rezultatului reportat.

Rezultatul exercitiului curent, format fie din profit, fie din pierdere se redeschide in anul urmator la acelasI cont unde el s-a format, respectiv la contul 121 “Profit sI pierdere”. Daca dupa aprobarea bilantului anului precedent, operati ecare are loc in prima parte a anului urmator, rezultatul exercitiului nu se repartizeaza pe destinatiile sale (in cazul profitului), ori nu se acopera (in cazul pirderii), el ramane in asteptare.
El se va considera reportat pentru o perioada ulterioara cand tot adunarea generala va decide destinatia profitului lasat, partial sau total, in asteptare ori acoperirea pierderii amanate, total sau partial in ce priveste suportarea ei.

Contul 107 “Rezultatul reportat”
• dupa continutul economic este un cont de surse proprii care in bilant apare in pasiv astfel:
- cu sume in negru, daca rezulatatul reportat exprima profit lasat in asteptare;
- cu sume in rosu, daca rezultatul reportat exprima pierdere lasata in asteptare.
• dupa functia contabila este asimilat conturilor bifunctionale sI anume:
- functioneaza dupa regulile conturilor de activ cand are sold debitor reprezentand pierdere lasate in asteptare;
- functioneaza dupa regulile conturilor de pasiv cand are sold creditor reprezentand profit lasat in asteptare.
• se crediteaza cu profitul anului precedent last in asteptare sI respectiv cu acoperirea pierderii lasata in asteptare in exercitiile viitoare;
• se debiteaza cu pierderea anului precedent lasata in asteptare sI respectiv repartizarea profitului lasat in asteptare in exercitiile viitoare;
• soldul contului
- cand este debitor reprezinta pierrderi lasate in asteptare neacoperite;
- cand este creditor reprezinta profit nerepartizat din cel lasat in asteptare.
• nu necesita dezvoltare analitica.
Operatiile privitoare la contul 107 “Rezultatul reportat” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel: a). Cand rezultatul reportat este reprezentat de rezultatul lasat in asteptare:
Debit 107 “Rezultatul reportat” Credit

Operatii cu care se debiteaza Contul corespondent creditor
Opeartii cu care se crediteaza Contul corespondent debitor
Pierderea exercitiului expirat lasata in asteptare 121 Acoperirea pierderoo anilor precedenti prin diminuarea capitalului social 1012
Acoperirea pierderilor anilor precedenti pe seama diferentelor din reevaluare 105
Acoperirea pierderii anilor precedenti din rezervele de capital 1061, 1063, 1068
Acoperirea pierderii anilor precedenti pe seama altor fonduri potrivit legii 118
Acoperirea pierderii anilor precedenti din profitul anilor viitori 129

b). Cand rezultatul reportat este reprezentat de profitul lasat in asteptare
Debit 107 “Rezultatul reportat” Credit

Operatii cu care se debiteaza Contul corespondent creditor
Opeartii cu care se crediteaza Contul corespondent debitor
Profitul net realizat in exercitiile precedente destinat maririi capitalului social 1012 Profitul net al exercitiului expirat lasat in asteptare, amanat la repartizare 121
Profitul net realizat in exercitiile precedente destinat virarii de rezerve 1061, 1063, 1068
Profit ul net realizat in exercitiile precedente trecut la diferite fonduri ale unitatii 112,118
Profitul net realizat in exercitiile precedente repartizat pentru dividende 457

7. Contul intreprinzatorului individual.

Persoanele fizice pot fi autorizate sa desfasoare activitati economice independente sub forma unei unitati economice. Ele nua u stautul de societate comerciala, deci nu sunt obligati sa-sI constituie capital social.
Pentru ca desfasoara acte de comert trebuie sa se inregistreze la Registrul Comertului sI sa conduca contabilitate in partida dubla.
In vederea desfasurarii normale a activitatilor, unitatile respective trebuie sa-sI formeze prin aport in numerar sau in natura un capital individual.
Contabilitatea unitatilor in cauza se aseamana cu ce a societatilor comerciale, cu deosebirea ca in locul contului 101 “Capital social” se va utiliza contul 108 “Contul intreprinzatorului individual”.
Ccontabilitatea sintetica a capitalului individual a unor astfel de unitati economice se realizeaza cu ajutorul contului:

Contul 108 “Contul intreprinzatorului individual”
• dupa continutul economic este un cont de capitaluri proprii;
• dupa functia contabila este un cont de pasiv;
• se crediteaza cu aporturile de capital;
• se debiteaza cu retragerile de capital;
• soldul creditor reprezinta capitalul individual existent la un moment dat;
• nu se dezvolta pe analitice.
Operatiile privitoare la contul 108 “Contul intreprinzatorului individual” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:
Debit 108 “Contul intreprinzatorului individual” Credit

Operatii cu care se debiteaza Contul corespondent creditor
Opeartii cu care se crediteaza Contul corespondent debitor
Pierderea realizata in exercitiul precedent suportata de intreprinzatorul individual 121 Profit net realizat in exercitiul precedent cuvenit intreprinzatorului individual 121
Aporturile de imobilizari necorporale retrase de intreprinzatorului individual 205, 208 Aport in imobilizari necorporale adus de intreprinzatorul individial 205, 208
Aporturile de imobilizari coporale retrase 2111, 2112, 2121 -; 2126 Aport in imobilizari corporale adus de intreprinzatorul individual 2111, 2112, 2121 -; 2126
Aporturil ede imobilizari financiare retrase 261, 262, 263 Aport in imobilizari financiare adus de intreprinzatorul individual 261, 263, 263
Active stocat eretrase 300, 3001, 321, 323, 361, 371, 381 Aport in natura adus de intreprinzatorul individual reprezentat de active stocate 300, 3001, 321, 323, 361, 371, 381
Disponibilitati banesti retrase din banci 5121 Sume depuse la banca ca aport in numerar 5121
Numerar retras din casieria unitatii 5311 Numerar adus ca aport in unitate 5311
Retrageri de alte valori 532 Alte valori aduse ca aport 532

8. Contabilitatea fondului de participare la profit.

Pentru stimularea cointeresarii materiale a salariatilor agentilor economici la bunul mers al activitatii se poate constitui la nivelul acestora fondul de participare la profit. Constituirea lui se face din profitul net al agentilor economici dupa cum urmeaza:
• la unitatile cu capital de stat sI a regiile autonome, intr-o cota de pana 10%;
• .la unitatile cu capital privat constituirea lui est efacultativa.
Se utilizeaza pentru acordarea de prime salariatilor in timpul anului sau la sfarsitul anului.
Contabilitatea sintetica a fondului de participare la profit se realizeaza cu ajutorului:

Contul 112 “Fond de participare la profit”
• dupa continutul economic este un cont de surse proprii;
• dupa functia contabila este un cont de pasiv;
• se crediteaza la constituirea fondului de participare la profit;
• se debiteaza la utilizarea fondului de participare la profit;
• soldul creditor reprezinta fondul de participare la profit neutilizat, acesta se trece la sfarsitul anului asupra contului 4281, chiar daca nu s-a stabilit pana la acea data utilizarea lui;
• nu necesita dezvoltare analitica.
Operatiile privitoare la contul 112 “Fond de participare la profit” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:
Debit 112 “Fond de participare la profit” Credit

Operatii cu care se debiteaza Contul corespondent creditor
Opeartii cu care se crediteaza Contul corespondent debitor
Fondul de participare la profit destinat a fi utilizat pentru premierea salariatilor 4281 Repartizari din profitul net realizat in exercitiul curent pentru fondul de participare la profit 129

9. Contabilitatea altor fonduri.

Agetii economici mai pot dispune sI de alte fonduri decat cele nominalizate prin conturi sintetice distincte. Din categoria “altor fonduri pot face parte:
• fondul mijloacelor fixe;
• fondul mijloacelor (activelor) circulante;
• fondul baracamentelor sI amenajarilor provizorii;fondul pentru organizarea santierului;
• fondul de premiere;
• fondul pentru actiuni social-culturale;
• fondul pentru investitii.
Constituirea lor se face din sume diferite: profitul net, incasari cu destinatie speciala, cheltuielile unitati etc
Folosirea lor se face numai pe destinatiile avute in vedere la formarea acestora.
Contabilitatea sintetica a altor fonduri se realizeaza cu ajutorul:

Contului 118 “Alte fonduri”, care:
• dupa continutul economic este un cont de surse proprii;
• dupa functia contabila este un cont de pasiv;
• se crediteaza cu constituirea altor fonduri;
• se debiteaza cu utilizarea altor fonduri potrivit destinatie lor;
• soldul creditor reprezinta fondurile constituite dar neutilizate;
• nu se dezvolta pe analitice pe felurile de fonduri aratate mai sus.
Operatiile privitoare la contul 118 “Alte fonduri” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:
Debit 118 “Alte fonduri” Credit

Operatii cu care se debiteaza Contul corespondent creditor
Opeartii cu care se crediteaza Contul corespondent debitor
Trecerea altor fonduri asupra capitaului social 1012 Sumele rezultate din valorificarea materialelor obtinute din dezmembrarea mijloacelor fixe scoase din functiune, mai putin cheltuielile efectuate; sumele incasate din v anzarea mijloacelor fixe, mai putin valoarea ramasa; sumele incasate din vanzarea activelor, mai putin costul proiectelor de evaluare sI valoarea ramasa neamortizata, toate acestea dimuniate cu impozitul pe profit 129
Sumele brute utilizate pentru plata primelor din fondul de premiere 421
Cota de 10%, impozit pe dividende, rtinuta pentru trecerea altor fonduri constituite din profit la capitalul social 446
Acoperirea cotei-parti suportate de unitate din biletele de tratament sI odihna acordate salariatilor 5322 Profitul net realizat in exercitiul curent, repartizat pentru constituirea altor fonduri 129
Baracamente sI amenajari provizorii demolate, demontate sau predate constructorilor 7718 Baracamente sI amenajari provizorii executate de constructor pe seama surselor proprii 323
Sumele incasate de la beneficiari pentru executarea lucrarilor de organizare a santierelor 5121
Alte fonduri constituite pe seama cheltuielilor 641, 6718
Principalele analitice ale contului 118 “Alte fonduri sunt urmatoarele:
• Fondul de investitii este reprezentat de alocarile din profitul net pentru achizitionarea sau executarea d emijloace fixe sau de alte active asimilate acestora. Se constituie, in principal, din profitul net anual astfel:
- in cote de 50% din acesta la societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat;
- in cota procentuala din profitul net cu aprobarea Adunarii Generale a Actionarilor societatilor cu capital privat sau mixt.
Dupa utilizare, respectiv achizitionarea de imobilizari corporale, el se transforma in fond al mijloacelor fixe, asa cum se arata in paragrafele urmatoare:
• Fondul mijloacelor fixe se constituie la achizitia sau executia de mijloace fixe finantate pe seama fondului de investitii constituit din profitul net.
AcelasI cont 118 “Alte fonduri”, analitic “Fondul d einvestiti”, se poate folosi pentru constituirea unei surse destinate invstitiilor din alte operatii cum sunt: sume rezultate din valorificarea materialelor obtinute din dezmembrarea mijloacelor fixe scoase din functiune, sume rezultate din vanzarea de mijloace fixe etc.
• Fondul mijloacelor (activelor) circulante se constituie din profitul net (la unitatile cu capital privat) pentru formarea unor surse proprii de finantare;
• Fondul baracamentelor sI amenajarilor provizorii se constituie la agentii economici care isI procura baracamante sI amenajari provizorii, in care scop incaseaza sume de la beneficiarii lucrarilor de investitii.
• Fondul pentru organizarea santierului se constituie la agentii economici care executa lucrari de constructii-montaj sI care incaseaza de la beneficiarii de lucrari sume pentru constituirea fondului de organizare a santierului.
• Fondul de premiere se poate constitui cu sumele incluse in cheltuieli pentru constituirea fondului de premiere prevazut in contractul colectiv de munca, in limita fondului de salarii admisibil.
• Fondul pentru actiuni social-culturale se constituie cu sumele incluse lunar pe cheltuieli in limita unor procente aplicate asupra fondului de salarii realizat .
Acele surse proprii aflate in soldul creditor al contului 118 “Alte fonduri” care raman neutilizate pe destintiile speciale avute in vedere la constituirea “Altor fonduri” se pot trece periodic, cu aprobarea Adunarii Generale a Actionarilor sau asociatilor, la capitalul social.

10. Contabilitatea rezultatului exercitiului.

Rezultatul exercitiului apare in contabilitatea patrimoniului ca efect al inchiderii conturilor decheltuieli sI de venituri care, asa cum s-a aratat, sunt conturi de rezultate.
In cazul in care veniturile periaodei sunt mai mari decat cheltuielile perioadei rezultatul exercitiului apare sub forma profitului
In cazul invers, in care veniturile perioadei sunt mai mici decat cheltuielile periaodei, rezultatul exercitiului apare sub forma pierderii.
In timp ce conturile de venituri sunt asimilate in contabilitatea curenta conturilor de pasiv, iar cheltuielile conturilor de activ, rezultatul exercitiului va apare in bilantul contabil intotdeauna la pasiv. Profitul obtinut va majora pasivul bilantului, iar pierderea obtinuta il va diminua.
Perioada inchiderii conturilor de venituri sI cheltuieli pentru formarea rezultatului exercitiului este, in Romania, luna calendaristica.
• Profitul obtinut face obiectul repartizarii pe destinatii, dupa diminuarea lui cu impozitul pe profit, astfel:
- in mod provizoriu in cursul exercitiului sau la sfarsitul exercitiului;
- in mod definitiv la inceputul exercitiului urmator cu aprobarea Adunarii Generale a Actionarilor sau a asociatilor;
- poate fi amanat la repartizare sI lasat in asteptare, pentru a fi repartizat pe destinatii intr-o perioada ulterioara, tot cu aprobarea Adunarii Generale a Actionarilor sau asociatilor.
Destinatiile pot fi:
- constituirea de rezerve legale in cotele prevazute de lege;
- acoperirea pierderilor din anii precedenti;
- constituirea fondului de participare la profit a salariatilor;
- alocari din fondul de investitii al unitatii;
- dividende in cazul societatilor comercialesau varsaminte la buget in czul regiilor autonome;
- constituirea altor fonduri ce raman la dispozitia unitatii;
- alte destinatii.
La agentii economici cu capital integral sau majoritar de stat, destinatiile profitului sunt stabilite in cote procentuale aplicabile la toate asemenea unitati.
La agentii economici cu capital integral sau majoritar privat, destinatiile profitului difera de la o unitate la alta dupa cum hotarasc adunarile generale ale acestora.
• Pierderea obtinuta face obiectul acoperirii, dupa cum urmeaza:
- integral la inceputul exercitiului urmator cu aprobarea Adunarii Generale a Actionarilor sau asociatilor;
- poate fi amanata la acoperire total sau partial, fiind lasata in asteptare pentru a fi acoperita intr-o perioada ulterioara, tot cu aprobarea adunarii generale.
Modalitatile de acoperire a pierderii pot fi urmatoarele, cu respectarea succesiunii lor:
- profitul urmatorilor 5 ani;
- rezervele legale, statutare sau alte rezerve constituite anterior;
- capitalul social varsat;
- alte surse proprii.
Contabilitatea sintetica a rezultatului exercitiului se realizeaza cu ajutorul:

Contului 121 “Profit sI pierdere”, care:
• dupa continutul economic este un cont de surse proprii, in cazul profitului, sau un cont ce diminueaza sursele proprii in cazul pierderii;
• dupa functia contabila este folosit in contabilitatea curenta ca un cont de pasiv in cazul profitului, sau un cont de activ in cazul pierderii;
• se crediteaza astfel:
- in cursul exercitiului curent, la inchiderea lunara a veniturilor;
- la inceputul exercitiului urmator cu acoperirea pierderilor exercitiului precedent sau trecerea lor in asteptare ca rezultat reportat;
• se debiteaza astfel:
- in cursul exercitiului curent, la inchiderea lunara a cheltuielilor;
- la inceputul exercitiului urmator cu inchiderea repartizarii definitive a repartizarilor profitului sau trecerea acestuia in asteptare ca rezultat reportat;
• soldul sa poate fi:
- creditor, reprezentand profitul obtinut supus repartizarii;
- creditor, reprezentand pierderea obtinuta ce trebuie acoperita.
• nu necesita dezvoltare analitica.
Operatiile privitoare la contul 121 “Profit sI pierdere” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel: a). In cazul profitului:
Debit 121 “Profit sI pierdere” Credit

Operatii cu care se debiteaza Contul corespondent creditor
Opeartii cu care se crediteaza Contul corespondent debitor
La inceputul exercitiului urmator, cu profitul amanat la repartizare 107 La sfarsitul perioadei cu soldul creditor al conturilor de venituri 701 -; 787
La inceputul exercitiului urmator, cu inchiderea repartizarii definitive a profitului 129
La sfarsitul perioadei, cu soldul debitor al conturilor de cheltuieli 600 - 691 b). In cazul pierderii:
Debit 107 “Rezultatul reportat” Credit

Operatii cu care se debiteaza Contul corespondent creditor
Opeartii cu care se crediteaza Contul corespondent debitor
La sfarsitul periadei, cu soldul debitor al conturilor de cheltuieli 600 -; 691
La inceputul exercitiului urmator, cu acoperirea pierderii exercitiilor precedente: pe seama capitalului social

1012
Pe seama rezervelor de capital 1061, 1063, 1068
Pe seama rezervelor exercitiului urmator, cu pierderea lasata in asteptare, reportata 107
La sfarsitul perioadei, cu soldurile creditoareale conturilor de venituri 701 -; 787

11. Contabilitatea repartizarii profitului.

Sistemul contabil romanesc urmareste profitul in exercitiul curent in doua ipostaze:
• ca profit obtinut, considerat sursa proprie temporara, indiferent daca pe seama lui s-au efectuat repartizari provizorii pe diferite destinatii. In acest scop se utilizeaza contul 121 “Profit sI pierdere” cu functia contabila prezentata in paragraful precedent;
• ca profit repartizat la rezerve, fonduri, dividende etc. in care scop acest aa devenit fie surse proprii permanente, fie obligatii de plata (in cazul dividendelor). In aceasta ipostaza, concomitent cu utilizarea unor conturi de surse permanente sau obligatii de plata care se crediteaza, se face debitarea unui cont de activ de regularizare, acesta fiind 129 “Repartizarea profitului”.
Prin urmare, acest cont nu reprezinta in realitate vreun bun economic, el fiind utilizat numai din necesitati de tehnica contabila. Apare numai in cazul obtinerii de profit ce este supus repartizarii. Ca atare, rezultatul exercitiului apare numai in bilantul contabil astfel:
• ca profit nerepartizat, cand profitul obtinut depaseste profitul repartizat (el se adauga la celelalte surse proprii);
• ca rezultat zero al exercitiului, cand intregul profit obtinut este repartizat pe destinatiile sale;
• ca pierdere, care diminueaza celelalte surse proprii ale unitatii.
Contabilitatea sintetica a profitului se realizeaza cu ajutorul:

Contului 129 “Repartizarea profitului”
• dupa continutul economic este un cont de regularizare;
• dupa functia contabila este un cont de activ;
• se debiteaza in cursul sI la sfarsitul exercitiuluicurent cu profitul net repartizat pe diferite destinatii;
• se crediteaza la inceputul exercitiului urmator la inchiderea repartizarii definitive a profitului net;
• soldul debitor reprezinta profitul net repartizat pe destinatii;
• contabilitatea analitica se tine pe destinatiile profitului, stabilite potrivit legii.
Operatiile privitoare la contul 129 “Repartizarea profitului” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:
Debit 129 “Repartizarea profitului” Credit

Operatii cu care se debiteaza Contul corespondent creditor
Opeartii cu care se crediteaza Contul corespondent debitor
Profitul net repartizat pentru marirea capitalului social 1012 Profitul net realizat in exercitiul precedent, care a fost repartizat definitiv pe destinatiile sale 121
Rezerve constituitedin profitul brut 1061
Rezerve constituite din profitul net 1063, 1068
Profitul net repartizat pentru constituirea fondului de participare la profir 112
Sumele incasate din vanzarea de mijloace fixe, mai putin valoarea ramasa sI impozitul pe profit 118
Sumele incasate din vanzarea activelor, mai putin costul proiectelor de evaluare, valoarea ramasa neamortizata sI impozitul pe profit 118
Profitul net realizat in exercitiul curent, repartizat pentru constituirea fondului de investitii 118
Sumele rezultate din valorificarea materialelor obtinute din dezmembrarea mijloacelor fixe scoase din functiune, mai putin cheltuielile efectuate sI impozitul pe profit 118
Profitul net repartizat pentru constituirea altor fonduri 118
Dividende datorate actionarilor sau asociatilor 457
Daca la sfarsitul sau in cursul anului s-au facut repartizari provizorii din profit prin debitarea contului 129 sI creditarea conturilor corespondente creditoare, care trebuiesc anulate ulterior, inregistrarile contabile efectuate anterior se storneaza. Este cazul:
• unitatilor care au obtinut in primele luni ale anului profit, dar in ultimele luni acesta se diminueaza ori dispare prin obtinerea de pierderi;
• unitatilor cu profit annual la care Adunarile Generale ale Ationarilor sau asociatilor ce se tin in perioada martie-aprilie din anul urmator nu aproba repartizarea provizorie inregistarta in contabilitate la finele anului precedent la propunerea consiliului de administratie.

12. Contabilitatea subventiilor pentru investitii.

Societatile comerciale pot beneficia din partea statului sau a altor organisme de subventii pentru investitii. Ele sunt destinate procurarii de mijloace fixe
Subventiile pentru investitii nu sunt rambursabile sI se inregistreaza la acordarea lor ca un element al capitalurilor proprii.
Pe masura amortizarii mijloacelor fixe procurate din subventii, cote-parti din subventia respectiva egale cu amortizarea calculata, sunt trecute din categoria capitalurilor proprii asupra veniturilor din subventii.
Trecerea esalonata a subventiilor pentru investitii asupra veniturilor ofera agentului economic un avantaj fiscal, sI anume o amanare la plata a unui impozit pe profit aferent perioadei cand subventiilesunt mentinute in categoria capitalurilor proprii.
In cazul in care mijlocul fix procurat din subventii se vinde ori se scoate din patrimoniu pentru alte mitive inainte de indeplinirea duratei normate de serviciu, subventia pentru investitii ramasa in sold se trece integral asupra veniturilor din subventii.
Sunt asimilate subventiilor pentru investitii sI se inregistreaza in contabilitate la fel ca acestea urmatoarele:
• donatiile primite de la alti agenti economici sub form amijloacelor fixe;
• plusurile de mijloace fixe constatate la inventar.
Contabilitatea sintetica a subventiilor pentru investitii se realizeaza cu ajutorul:

Contului 131 “Subventii pentru investitii”
• dupa continutul economic este un cont de capitaluri proprii;
• dupa functia contabila este un cont de pasiv;
• se crediteaza cu subventiilepentru investitii primite sau in cursa de a fi primite;
• se debiteaza cu subventiile pentru investitii virate asupra veniturilor exercitiului;
• soldul creditor reprezinta subventiile pentru investitii nevirate la rezultatul exercitiului;
• nu necesita dezvoltare analitica.
Operatiile privitoare la contul 131 “Subventii pentru investitii” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:
Debit 131 “Subventii pentru investitii” Credit

Operatii cu care se debiteaza Contul corespondent creditor
Opeartii cu care se crediteaza Contul corespondent debitor
Cota-parte a subventiilor pentru investitii, virata asupra rezultatului exercitiului 7727 Imobilizari necorporale primite cu titlu gratuit 205, 208
Terenuri primite gratuit 2111
Mijloace fixe primite gratuit sau constatate plus de inventar 2121 -; 2126
Valoarea subventiilor pentru investitii, de primit 445
Subventii pentru investitii primit fara reflectarea anterioara a sumei de primit 5121

.
“Instrumente si tehnici de plata”, Institutul Bancar Roman, Victoria Preoteasa, Catalina Filipescu, Gabriela Geambasu, Bucuresti 1999
“Instrumente de decontare”, Banca Comerciala Romana, 1999
“Instrumente de plata fara numerar”, Piata Financiara, supliment octombrie 1999
“Teoria si practica dreptului comercial roman”, Ion Turcu, Editura Lumina Lex, Bucuresti 1998

*** Legea nr.83/1994 de modificare a Legii nr.59/1934 asupra cecului;
*** Normele cadru nr.7/1994 privind comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de credit cu cecuri;
*** Normele tehnice nr.9/1994 privind cecul modificate prin Circulara nr.33/1995;
*** Regulamentul nr.10/1994 privind compensarea multilaterala a platilor interbancare fara numerar pe suport de hartie .

 
 
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


 
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2014| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite