z5v16vd

I Continutul comunicarii in afaceri

Comunicarea reprezinta schimbul de informatii dintre doua sau mai multe pa rti (persoane, intreprinderi, organizatii, etc.). Comunicarea in afaceri este o forma particulara de comunicare, prin care
intreprinderea adreseaza mesaje care contin diverse informatii unor tinte dorite - salariatii proprii, parteneri de afaceri, clienti, etc.

Daca pentru o persoana fizica comunicarea eficace presupune exprimarea corecta (in scris si oral), prezentarea corespunzatoare, capacitatea de a asculta pe altii, cunoasterea grupurilor, etc., pentru o firma comunicarea trebuie realizata intr-o maniera organizata, sub forma sistemica.

Procesul de comunicare a intreprinderii urmareste ca aceasta sa fie receptata, inteleasa si acceptata pentru a provoca o reactie a tintei vizate. Comunicarea se poate face despre un produs, o marca sau
intreprindere.


II Structura sistemului de comunicare a intreprinderii

Orice proces de comunicare presupune existenta:
- unui emitent, care este in acest caz intreprinderea;

- a unuia sau mai multor receptori (utilizatori, consumatori potentiali, proprii angajati, alte categorii de public vizate, etc.), care trebuie sa decodifice mesajul si sa-l retrimita eventual emitentului, permitandu-i astfel o reglare a comunicarii;

- a unui mesaj de comunicat, al carui continut este functie de obiectivele de comunicare de atins;

- canalelor (vectorilor) de comunicare, prin care este vehiculat mesajul (medii publicitare, forta de vanzare, distribuitori, etc.).

Emitent: mesaj Receptori:
Intreprinderea Public vizat
Conexiunea inversa

Figura 1 Canal de comunicare
III Etapele comunicarii in afaceri

In functie de valoarea sa, comunicarea in afaceri trece prin mai multe etape pana cand mesajul intreprinderii este perceput si anume:


- etapa cognitiva : consta in furnizarea unor informatii asupra caracteristicilor produselor, despre utilizarea produsului sau serviciului, etc.;

- etapa afectiva: urma reste dezvoltarea unei atitudini favorabile fata de intreprindere, de marcile sau produsele sale;

- etapa comportamentala (conativa): are ca scop incitarea la cumparare si cumpararea propriu - zisa.

Alegerea actiunilor de comunicare ca tre tintele vizate trebuie sa tina cont de ac este etape. Desi granita dintre ele este destul de neclara , se poate considera ca relatiile publice si publicitatea sunt mai bine adaptate pentru informatii si dezvoltarea atitudinilor favorabile, atat fata de intreprindere, cat si fata de marcile si produsele sale si ca promovarea vanzarilor actioneaza mai ales asupra comportamentelor incitand la cumpararea imediata.

IV Obiectivele comunicarii in afaceri

Comunicarea poate sa se realizeze in legatura cu mai multe aspecte ale imaginii de marca, ale imaginii produsului sau a imaginii de
intreprindere.

De exemplu, imaginea de produs pe care vrem sa o dam imaginii produsului "cafea solubila" se poate baza pe un continut pozitiv, care sugereaza gospodinelor ca timpul economisit cu pregatirea cafelei poate fi utilizat pentru sarcini mai deosebite, de ordin superior. Ca atare, imaginea de construit este aceea a unui produs aparte in interiorul gamei fabricate de intreprindere.

Imaginea de marca poate fi ilustrata prin exemplul aparatelor fotografice, in care diferitele marci nu au aceiasi imagine in ochii utilizatorilor. Diferentele dintre ele fac din fiecare din ele o marca destinata marelui public (marca specializata in aparate automata, de exemplu) sau profesionistilor (specialisti).

Imaginea de intreprindere este formata din ansamblul produselor pe care aceasta le ofera clientilor sai. Prin aptitudinea de a satisface durabil nevoile clientilor intreprinderea stabileste si mentine notorietatea sa.

Dintre acestea, cea care ar trebui sa capete o importanta mai mare
in situatia firmelor romanesti este imaginea de marca. Acest fapt se
intampla datorita faptului ca, in general, consumatorul roman este fidel unui produs si nu unei marci. El indica mai usor un produs si nu o marca (bea bere, nu Tuborg; se spala cu sapun, nu cu Dove, etc.).

In intreprinderi, utilitatea fizica a produsului este implicita, insa maniera de utilizare, ideea pe care am putea sa o avem in legatura cu aceasta maniera de utilizare vor fi cauza determinanta a actiunii.

Consumatorul alege deci, intre mai multe satisfactii care corespund obiectelor sau serviciilor specifice. Alegerea se va face pornind de la reprezentarile pe care consumatorul le-a acumulat.

Aceste reprezentari se construiesc pornind de la ideile primite, credinte, ratiuni, analogii, simboluri fiecare din ele fiind mai mult sau mai putin valorizate, mai mult sau mai putin influente, mai mult sau mai putin structurate.

Aceste reprezentari califica, caracterizeaza, specifica , determina produsul si marca in mintea consumatorului. Ele formeaza o imagine.

Imaginea poate fi definita ca ansamblul tra saturilor afective sau morale pe care o marca o are in randul publicului si care constituie personalitatea sa.

Imaginea se caracterizeaza prin:

- proximitate, care arata cat de usor este mentionata o marca considerata ca favorita de catre un consumator;

- claritate, care se refera la personalitatea pe care marca o are in randul consumatorilor;

- continut, care este determinat de trasaturile particulare ale marcii;

- valorizare, care urmareste ca prin continut sa se confere marcii o personalitate afirmata, care trebuie sa-I fie favorabila;

- asocierile pe care le produce ev ocarea sa. De exemplu, cuibul este un simbol al maternitatii, al copilariei si ca atare poate fi asociat unei marci de produse pentru bebelusi.