3.1 PERFORMANTELE SI DEFICIENTELE EC. MONDIALE DE PIATA u9g15gc
( rezultatele contradictorii ale ec moderne de piaia )
Ec, de piaia a insemnat un imens progres o sporire de bunuri materiale
prin generalizarea ec, de piaia sI un nou ”ses” de repartiiiea
venitului naiional care a dus la cresterea niv, de viaia. ¥N
ciuda marilor progrese ec, de piaia a avut urmari sociale neg, - durata
mare a zilei de lucru, condiiii f, proaste de lucru, munca femeilor sI
a copiilor, venituri f, reduse pt, anumite categ, ceea ce a facut ca societatea
sa recunoasca prezenta mizerie la un segment superior al populaiiei.
CATEG, DE POPULATIE CARE AU FOST NEMULTUMITE -1.muncitorii sI salar, - a constituie
baza sociala a viitorului curent socialist, 2.patronii independenii -
aveau o bucata de pamant dar nu au rezistat in faia concureniei
de la piaia de catre fermieri. De la poziiia aceasta s-a constituit
romantismul ec, 3.un anume esalon al burgheziei care era nemultumita de caracterul
liberalilor clasici, adica burghezia care a pornit mai tarziu pe calea dezv,
capitaliste . Aceasta nu putea suporta concurenia din iarile mai
dezv. Asa a aparut baza proteciionismului.
3.2 UTOPIILE SI SOCIALISMUL PREMARXIST
- inca din sec XV-XVI au aparut iar mai tarziu s-au inmuliit nr, ganditorilor
ostili ec, de pia, care au abordat problematica ec, din acel timp folosind
o paradigma diametral opusa celei liberale clasice. In prima jum, a sec XIX
ac, au fost denumiii socialisti. Acestia au criticat proprietatea privata
asupra mijloacelor de munca si produciie sI a urmarilor ei negative. Acesti
autori aveau ca obiectiv dezv, ec, sI sociala a tuturor membrilor societ. Pt
atingerea ac, scop autorii considera necesara reorganizarea societ, pe baze
noi, pe baza proprietaiii colective. Teoria More - protesteaza impotriva
acceselor pe care le permit proprietatea privata. T.Campanella scrie o lucrare
intitulata Cetatea soarelui. Socialismul asociaiionist a avut cea mai
larga audienia publica sI cele mai importante consecinie teoretice
sI practice dintre toate formele de socialism modern premaxist. Robert Owen
a fost muncitor apoi a devenit patronul unei intreprinderi textile sI a incercat
sa usureze munca subalternilor sai prin o mai buna organizare a intrep, sI o
repartiiie echitabila a rezultatelor obtinute. Tot el a incercat sa declanseze
reorganizarea intregii economi pe baze colectiviste.
Masuri: interzicerea muncii copiilor sI femeilor in locurile f, grele, infiiniarea
de gradiniie pt copii, etc. Louis Blanc- membru in guvernul provizoriu
din timpul revoluiiei burghezo-democratice din Frania a criticat
ec, liberala de pia, proprietatea privata sI concurenia.
El propune infiniarea de ateliere naiionale iar repartiiia
beneficiilor ar trebui sa se faca astfel: ca adaus la salarii, ca fond de asigurare
pt invaliditate si somaj, sI pt investiii.
3.3 ROMANTISMUL EC
- romanticii critica liberalismul dar doresc sa iina proprietatea privata.
Cel mai de seama a fost Sismondi - “ Noi principii de ec, sau despre bogaiie
in raport cu populaiia. El neaga existenia unei ordini naturale
in ec, sI autoreglarea spontana a ec, de pia. El susiine ca la pia
marfurile se vand pe venituri dar intrucat repartiiia van, nai,
este extrem de inegala cresc dificultaiile in vanz, marf, oferta >
ca cererea ceea ce rezulta ca o parte din marfuri raman nevand, iar crizele
ec, raman instabile. Sismondi susiine ca soluiia de durata o constituie
meniinerea proprietaiii private asupra mijloacelor de munca sI produciie.
Programul ec, al lui a fost numit socialism mic-burghez.
P.J.Proudhon - teorii: th, exploatarii muncitorilor prin dobanda, th, valorii
constituite, th, solidaritaiii mutuale dintre lucratori. Lucrari: Memorii
asupra proprietaiii:Ce este proprietatea? Critica: inegalitaiile
sociale, contradiciiile sI nedreptaiile din capitalism, este impotriva
comunismului. Considera ca propriet, capitalista e un furt.
3.4 PROTECTIONISMUL
- F.List a luptat pt industrializarea Germaniei.
Lcrari: “Sistemul nai, de ec,” Critica: liberalismul ec, clasic,
politica ec, a liberului schimb,. Propune: dezv, stiiniei ec nai,
sI preconizeaza proteciionismul educativ prin adoptarea unor taxe vamale
la marfurile straine pt a apara industria nai. Considera ca evoluiia
ec a diferitelor iari a parcurs 5 stari: starea salbatica, s agricola,
s agricola-industriala, s industriala comerciala.
Subliniaza: importania nai, ca obiect de studiu pt stiinia
economica.
3.5 RADICALISMUL LIBERAL ( SOCIALISMUL DE STAT)
- liberalismul economic clasic a fost atacat de catre adversarii ec de pia
si ai propriet private asupra mijloacelor de munca sI de produciie.
Radicalii liberi susiin ec de pia dar critica prezenia unor
factori structurali care ingreuneaza buna funciionare a mecanismelor ei.
H.George susiine ca monopolul propriet, private asupra pam, si renta funciara
constituiau cauzele multor neajunsuri din ec, timpului sau.
Lucrare: Progres si saracie. Propune: interveniia statului pentru confiscarea
rentei funciare sub forma impoz, funciar unic iar celelalte categ de ag, ec,
in afara de propriet, funciari sa fie scutiii pe impozit. Instituiionalismul
nord american este un curent de gandire ec format pe baza de criterii unor neajunsuri
reale ale liberalismului ec.
Recomanda: folosirea metodei inductive. Prin instituiii ei inieleg:
ans, regulilor juridice , modul de gandire al indivizilor, intrep, grupurilor
sociale. Cel mai de seama a fost T.Veblen.
Lucrari: “Teoria clasei inactive”, “Teoria intrep de afaceri”,
“Inginerii sI sistemul preiurilor” . Critica: crizele economice,
comportamentul neraiional al oamenilor de afaceri. Idei: pt dezvoltarea
tehnicii tb, un comportament mai raiional in ec. J.Clark apara caracterul
stiiniific al indust,
