Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
 
despre:
 
CONTABILITATEA STOCURILOR DE MATERII PRIME, MATERIALE SI OBIECTE DE INVENTAR
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

2.1 Continutul si structura stocurilor r1n12ni
2.1.1 Stocurile
Stocurile reprezinta, materiale, lucrari si servicii destinate sa fie consumate la prima lor utilizare, sa fie vandute in situatia cand au starea de marfa sau produse rezultate din prelucrare, precum si productia in curs de executie.
Stocurile, sub aspectul gestionarii, se pot grupa in stocuri si productia in curs de executie, ambele fiind considerate active circulante materiale. Comisia Internationala a Standardelor Contabile (I.A.S.C.), in norma de contabilitate IAS 2 „Stocurile” aplicata incepand cu 1.01.1976 si revizuita in anul 1993 defineste stocurile ca fiind un element de activ, iar costul de achizitie al acestora cuprinde pretul de cumparare, taxele vamale si alte taxe nerecuperabile, cheltuieli de transport-aprovizionare. Stocurile pot fi:
· Bunuri achizitionate in scopul revanzarii ( marfa cumparata de un comerciant cu amanuntul si destinata revanzarii) sau orice alta achizitie avand acest scop;
· Bunuri finite sau in curs de executie fabricate de intreprindere;
· Materii prime, materiale, utilitati ce urmeaza a fi folosite in procesul de productie;
· Costul serviciului pentru care intreprinderea nu a recunoscut inca venitul aferent, in cazul prestarilor de servicii.

2.1.2 Clasificarea stocurilor

In contabilitatea financiara a intreprinderii stocurile sunt clasificate si delimitate in functie de patru criterii: fizic, destinatie, faza ciclului de exploatare si locul de creare a gestiunilor. Corespunzator acestor criterii sunt individualizate urmatoarele stocuri:
· Materii prime, care participa direct la fabricarea produselor, regasindu-se in componenta lor integral sau partial, in stare initiala sau transformata;
· Materialele consumabile sau furniturile cuprind materialele auxiliare, combustibili, piesele de schimb, semintele si materialul de plantat, furajele si alte materiale consumabile care participa indirect sau ajuta activitatea de exploatare fara a se regasi, de regula, in produsul rezultat;
· Produsele sub forma semifabricatelor, produselor finite si produselor reziduale;
· Animale care nu au indeplinit conditiile de a fi trecute la animale adulte, animale de ingrasat, pasarile si coloniile de albine;
· Productia in curs de fabricatie reprezinta materii prime care nu au trecut prin toate stadiile de fabricatie, produse ne supuse probelor si receptiei tehnice, precum si lucrarile si serviciile in curs de executie sau neterminate;
· Marfuri, respectiv bunuri pe care intreprinderea le cumpara in vederea revanzarii ;
· Ambalajele, cuprind bunurile necesare pentru protectia marfurilor pe timpul transporturilor si depozitarii sau pentru prezentarea lor comerciala.
Categorii distincte in cadrul stocurilor constituie obiectele de inventar, baracamentele si amenajarile provizorii.
In Romania, prin Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii nr. 82/1991 este data urmatoarea definitie acestei clase de active patrimoniale: „Contabilitatea stocurilor si comenzilor in curs de executie cuprinde ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul unitatii patrimoniale, destinate:
· fie a fi vandute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie;
· fie a fi consumate la prima lor utilizare.

2.2. Obiectivele si factorii organizarii contabilitatii stocurilor

Obiectivele contabilitatii stocurilor si a productiei in curs de executie sunt, in principal legate de realizarea functiilor comerciale ale intreprinderii.
Principalele obiective ce revin contabilitatii in acest domeniu sunt:
A. Urmarirea si controlul realizarii programului de aprovizionare. Prin organizarea evidentei pe grupe si feluri de stocuri, precum si a cheltuielilor de transport-aprovizionare pe feluri de cheltuieli, comparate permanent cu prevederile programelor, se asigura informatii utile cu privire la stadiul aprovizionarii.
B. Asigurarea integritatii patrimoniale a stocurilor la locurile de depozitare si urmarirea permanenta a miscarii lor. Se asigura prin organizarea contabilitatii mijloacelor circulante materiale pe gestiuni, si in cadrul acestora pe feluri de stocuri, cantitativ si valoric, inregistrarea exacta si la timp a cuantumului miscarilor si a diferentelor constatate la inventariere, sesizarea existentei stocurilor fara utilitate sau cu miscare lenta, pentru luarea masurilor necesare lichidarii lor.
C. Urmarirea utilizarii rationale a mijloacelor materiale aprovizionate impune un asemenea mod de organizare care sa permita respectarea normelor de consum specific la eliberarea lor din depozit, evidenta economiilor sau a materialelor ne utilizate, precum si a materialelor recuperabile rezultate din prelucrarea in sectiile de fabricatie.
D. Asigurarea delimitarii cheltuielilor de transport-aprovizionare fata de valoarea materialelor aprovizionate, impune organizarea contabilitatii astfel incat acestea sa poata furniza informatii cu privire la nivelul si structura cheltuielilor de transport aprovizionare.
E. Inregistrarea si controlul valorificarii stocurilor de marfuri si a celorlalte categorii de stocuri destinate a fi livrate tertilor.
F. Evidenta si urmarirea stocurilor de produse in procesul obtinerii si livrarii la preturi competitive.
G. Evaluarea realista a stocurilor si determinarea influentelor asupra patrimoniului si rezultatelor, prin aplicarea corecta a regulilor de evaluare.
H. Promovarea principiului prudentei si principiului continuitatii activitatii la evaluarea si inregistrarea in contabilitate a stocurilor.
Realizarea acestor obiective este conditionata de studierea si luarea in considerare a factorilor specifici care influenteaza organizarea contabilitatii activelor circulante materiale printre care:
A. marimea intreprinderii, ca factor care determina alegerea metodei de contabilitate sintetica a stocurilor, fie metoda inventarului permanent, fie metoda inventarului intermitent.
B. structura organizatorica si functionala a gestiunilor de stocuri, determina circuitul documentelor primare si evidenta analitica pe gestiuni. Modul de organizare a activitatii de aprovizionare si livrare, depozitare si miscare a stocurilor de materiale constituie premise de baza a contabilitatii, intrucat operatiile specifice lor genereaza o mare diversitate de documente primare de a caror corecta intocmire si completare depinde gradul de exactitate a informatiilor furnizate.
C. caracteristicile tehnico-productive ale activelor circulante materiale, in functie de care se face clasificarea acestora; se stabilesc principalele categorii si conturile sintetice corespunzatoare lor; se elaboreaza nomenclatorul stocurilor si pe aceasta baza se organizeaza evidenta operativa si contabilitatea analitica.
D. decalajul ce poate aparea, uneori, in vanzarea si livrarea stocurilor.
E. sursele de provenienta a activelor circulante materiale aprovizionate ( furnizori, din productie proprie, din prelucrare la terti ) influenteaza, in principal, conturile sintetice utilizate si preturile de evaluare.
F. modul de evaluare a activelor circulante materiale influenteaza, in special, modul de inregistrare a acestora in contabilitatea sintetica, dar si alegerea metodelor de determinare a preturilor de iesire la stocurile intersarjabile.
G. sistemul de indicatori privind gestiunea de valori materiale influenteaza organizarea contabilitatii stocurilor in vederea calcularii marimii cantitative si valorice a intrarilor, iesirilor si stocurilor, precum si a cheltuielilor efective de transport aprovizionare, in functie de care se aleg metodele de contabilitate analitica a stocurilor.
De asemenea la organizarea contabilitatii activelor circulante materiale trebuie considerati si alti factori, ca: documentele insotitoare la intrarea stocurilor; amplasarea depozitelor; separarea mijloacelor circulante proprii de cele ce apartin tertilor; fazele procesului de aprovizionare, precum si mijloacele folosite pentru executarea lucrarilor de evidenta si calcul.

2.3. Evaluarea stocurilor
2.3.1 Preturile de inregistrare folosite la evaluarea activelor circulante

In contabilitate, stocurile sunt reflectate astfel:
· valoric, in contabilitatea sintetica;
· cantitativ si valoric, cu unele exceptii, in contabilitatea analitica
· cantitativ, in evidenta operativa de la locurile de depozitare.
Preturile folosite la evaluarea activelor circulante inregistrate in contabilitate se numesc preturi de inregistrare. Ele pot fi diferite in functie de optiunea unitatilor patrimoniale si de natura stocurilor si pot fi inregistrare in contabilitate, astfel: a) Costul de achizitie folosit la inregistrarea intrarilor stocurilor este format din pretul de facturare al furnizorului, taxele si ambalajele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare si alte cheltuieli incluse in factura furnizorului. Un asemenea pret devine cost istoric si va fi luat in considerare la eliberarea stocurilor din depozit. Intrucat costul de achizitie, devenit pret de inregistrare in contabilitate chiar pentru aceleasi sortimente, difera de la o perioada la alta in functie de marimea preturilor de livrare practicate de furnizori sau de cheltuielilor de transport aprovizionare, se ridica problema preturilor unitare care trebuie practicate la iesirea stocurilor in cauza de la locurile de depozitare. In acest scop, Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii nr. 82/1995, la art. 67 stabileste posibilitatea alegerii de catre agentii economici a uneia din urmatoarele metode:
· Cost mediu ponderat;
· Prima intrare-prima iesire;
· Ultima intrare-prima iesire. b) Pretul standard este un pret prestabilit ce consta in evaluarea si inregistrarea stocurilor la preturi fixe, stabilite anterior pe baza preturilor medii ale stocurilor respective realizate in perioada precedenta. El devine pret de inregistrare in contabilitate cu conditia evidentierii distincte a diferentelor de pret fata de costul de achizitie. Preturile standard trebuie sa fie actualizate periodic, cel putin o data pe an, in functie de evolutia preturilor si alti factori.
Diferentele de pret pot fi:
· Favorabile, cand pretul standard este mai mare decat costul efectiv si se inscriu in rosu;
· Nefavorabile, cand pretul standard este mai mic decat costul efectiv si se inscriu in negru.
Diferentele de pret stabilite la intrarea bunurilor in patrimoniu se repartizeaza si se inregistreaza proportional, atat asupra valorii bunurilor iesite cat si asupra stocurilor cu ajutorul unui coeficient de repartizare K, care se calculeaza astfel:

Coeficient de repartizare = Soldul initial al diferentelor de pret + Diferente de pret aferente intrarilor in cursul perioadei
( K ) Sold initial al stocurilor la pret de inregistrare + Valoarea intrarilor in cursul perioadei la pret de inregistrare

K = Si (cont de diferente) + Rd (cont de diferente)
Si (cont de stoc la pret de inregistrare + Rd (cont de stoc la pret de inregistrare

Acest coeficient se aplica asupra valorii bunurilor iesite din gestiune la pret de inregistrare, obtinandu-se, astfel, diferentele de pret aferente bunurilor iesite. El se inmulteste cu valoarea stocurilor iesite din gestiune la pret de inregistrare, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate bunurile iesite.
La finele perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile conturilor de stocuri, evaluate la pret de inregistrare, astfel incat aceste conturi sa reflecteze valoarea stocurilor la costul de achizitie. c) Pretul de facturare al furnizorului este pretul indicat in factura furnizorului. Pretul de facturare devine pret de inregistrare in contabilitate cu conditia evidentierii distincte a diferentelor de pret fata de costul de achizitie. Diferentele de pret vor fi in toate cazurile nefavorabile, pentru ca, in fapt, reprezinta cheltuielile de transport-aprovizionare, astfel ele vor fi inregistrate distinct in conturile de diferente de pret.
Cheltuielile de transport aprovizionare inregistrate in conturile de diferente se vor repartiza proportional, atat asupra valorii bunurilor iesite, cat si asupra stocurilor, tot cu ajutorul unui coeficient de repartizare K care se calculeaza astfel:
Coeficient de = Cheltuieli de transport aferente stocurilor existente la inceputul perioadei + Cheltuieli de transport aferente intrarilor de stocuri in cursul perioadei repartizare ( K ) Soldul initial al stocurilor la pret de facturare + Valoarea intrarilor de stocuri in cursul perioadei la pret de factura

K = Si (cont de diferente) + Rd (cont de diferente)
Si (cont de stoc la pret de factura) + Rd ( cont de stoc la pret de factura )

Acest coeficient (K) se aplica asupra valorii bunurilor iesite din gestiune la preturi de factura, obtinandu-se astfel cheltuielile de transport aprovizionare aferente bunurilor iesite din gestiune.
La sfarsitul lunii soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile conturilor de stocuri la pret de inregistrare, reflectandu-se astfel valoarea stocurilor la costul de achizitie, respectiv de productie. d) Costurile de productie este format din totalitatea cheltuielilor ocazionate de fabricarea bunurilor respective, iar acesta devine pret de inregistrare in contabilitate. Prezinta dezavantajul ca nu este cunoscut decat dupa expirarea lunii curente.
La iesirea stocurilor din locurile de depozitare vor trebui calculate costurile unitare ale acestora si se va folosi una dintre urmatoarele metode:
· Costul mediu ponderat (CMP);
· Prima intrare-prima iesire (FIFO);
· Ultima intrare prima iesire (LIFO).

2.3.2. Reguli de evaluare a stocurilor

La evaluarea stocurilor se disting patru momente principale, corespunzatoare starii lor patrimoniale:
A. Evaluarea la intrarea in patrimoniul intreprinderi;
B. Evaluarea la inventariere;
C. Evaluarea la bilant;
D. Evaluarea la iesirea din patrimoniu.
A. Evaluarea stocurilor la intrarea in patrimoniu
Regula generala de evaluare si inregistrare a stocurilor , la intrarea in patrimoniu, este evaluarea la cost istoric, care poate fi identificata, prin:
1. Costul de achizitie, in cazul bunurilor achizitionate de la terti, in structura caruia se cuprind urmatoarele elemente:
· Pretul de cumparare a bunurilor, din care sunt deduse taxele recuperabile (TVA), precum si rabaturile, remizele, risturnuri etc.
· Taxe vamale aferente bunurilor importate.
· Cheltuieli accesorii de achizitionare -; acestea fiind cheltuielile directe sau indirecte legate de aprovizionare pana la intrarea bunurilor intrate in gestiune, ele pot fi:
· Costuri externe: comisioane, transport extern, asigurare;
· Costuri interne: de transport intern, cheltuieli de manipulare.
Nu se includ in costul de achizitie cheltuielile financiare aferente finantarii necesare constituirii stocurilor si nici sconturile financiare acordate pentru plata inainte de scadenta.
2. Costul de productie, in cazul bunurilor si serviciilor obtinute din activitatea proprie de exploatare, format din:
· Pretul de achizitie a materialelor consumate;
· Cheltuielile directe de fabricatie;
· Cheltuieli indirecte de fabricatie.
3. Valoarea de utilitate, in cazul bunurilor aduse ca:
· Aport la capital;
· Obtinute cu titlu gratuit;
· Din donatii.
Costul de intrare in patrimoniu este denumit si valoare de intrare sau valoare contabila.
B. Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii
Regula generala de evaluare si inregistrare a stocurilor, la inventar, este evaluarea la valoarea actuala sau de utilitate denumita si valoare de inventar. Aceste valori se stabilesc in functie de utilitatea bunului in intreprindere sau pretul pietei si se identifica, in functie de destinatia lor, astfel:
· Stocurile destinate vanzarii, li se stabilesc valoarea de inventar sub forma valorii nete de realizare, care este data de pretul de vanzare previzionat, din care se scad cheltuielile cu transport, comisioane etc.
· Semifabricatele si productia in curs de executie se evalueaza la valoarea componentelor materiale incorporate la care se adauga costurile stadiilor de prelucrare.
· Materiile prime si materiale consumabile destinate utilizarii in exploatare se evalueaza la costul lor de inlocuire.
La stabilirea valorii de inventar se va aplica principiul prudentei, potrivit caruia nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor. In acest sens:
· In cazul in care se constata ca valoarea de inventar, stabilita in functie de utilitatea bunului pentru unitate si pretul pietei, este mai mare decat valoarea cu care sunt acestea inregistrate in contabilitate, in listele de inventariere vor fi inscrise valorile din contabilitate.
· In cazul in care valoarea de inventar este mai mica decat valoarea din contabilitate, in listele de inventariere se vor scrie valorile de inventar.
· Pentru asigurarea imaginii fidele a patrimoniului, in cazul constatarii unor deprecieri relative(nedefinitive) trebuie constituit provizion pentru deprecieri, care sa reflecte situatia reala existenta, chiar si in cazul in care aceste cheltuieli nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal. Provizioanele constituite cu ocazia inventarierii, pentru deprecierile constatate, nu sunt deductibile fiscal.
· In cazul constatarii unor lipsuri in gestiune, imputabile, administratorii vor lua masura imputarii acestora la valoarea lor de inlocuire. Prin valoarea de inlocuire se intelege costul de achizitie, in care sunt incluse costul de cumparare practicat pe piata, taxele nedeductibile, inclusiv TVA, cheltuieli de transport aprovizionare.

C. Evaluarea stocurilor la inchiderea exercitiului prin bilant contabil
Se face la valoarea de intrare, respectiv la valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele evaluarilor la inventariere, astfel pot fi posibile urmatoarele cazuri:
· Pentru stocurile la care au rezultat diferente in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare, in bilant acestea sunt evaluate la valoarea lor de intrare, deci plusul de valoare nu se inregistreaza in contabilitate.
· Pentru stocurile la care s-au constatat diferente in minus intre valoarea de inventar si valoarea lor de intrare, acestea se evalueaza in bilant la valoarea de inventar. In contabilitate aceste stocuri vor continua sa fie inregistrate la valoarea lor de intrare, iar minusul de valoare datorat unor deprecieri se inregistreaza prin intermediul conturilor de provizioane. Daca din valoarea de intrare a stocurilor se deduce valoarea deprecierilor pentru care au fost calculate si inregistrate provizioane, se obtine valoarea de inventar ca valoare neta ce se inscrie in bilant.
Pe baza celor aratate mai sus se desprinde regula generala de evaluare si inregistrare a stocurilor, si anume: inregistrarea lor in contabilitate la valoarea de intrare, stabilita la nivelul costului de achizitie sau a costului de productie, dupa caz, ca forme a costului istoric. Prin aceasta se asigura aplicarea principiului realitatii, costurile efective de achizitie si de productie fiind parametrii reali ai valorii stocurilor
D. Evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu
La iesirea din patrimoniu sau la darea in consum, stocurile sunt evaluate si se inregistreaza scoaterea lor din gestiune la valoarea lor de intrare. Problema fundamentala a inregistrarilor la iesirea stocurilor cumparate sau fabricate este cea a pretului utilizat pentru evaluarea stocurilor iesite.
In conditiile in care pe parcursul desfasurarii activitatii, aceleasi feluri de bunuri se procura la preturi diferite, pentru evaluarea cantitatilor de stocuri iesite sau consumate, avand la baza valoarea de intrare a acestora, reglementarile si standardele internationale recomanda urmatoarele metode de evaluare:
· Metoda costului mediu ponderat (CMP);
· Metoda prima intrare- prima iesire (FIFO);
· Metoda ultima intrare- prima iesire (LIFO);
· Metoda costului standard.
1. Metoda costului mediu ponderat (CMP)
Costul unitar mediu ponderat se calculeaza ca raport intre valoarea totala a stocului initial (Si) plus valoarea totala a intrarilor (Vi) si cantitatea existenta in stocul initial (qs), plus cantitatile intrate(qi):
CMP = Si + Vi qs + qi
Metoda costului mediu ponderat poate fi aplicat in doua variante: a. Actualizarea costului unitar mediu ponderat dupa fiecare intrare, unde CMP este obtinut prin urmatoarea formula:
CMP = Si + Vi qs + qi

Prin aplicarea acestei variante se obtin urmatoarele valori de iesire:
Miscari (+intrari -iesiri) Stoc
Data Cantitate Pret CMP Valoare Cantitate Pret CMP Valoare
01.01 - - - 1000 10000.0 10000000
02.04 -200 10000 -2000000 800 10000.0 8000000
03.06 -100 10000 -1000000 700 10000.0 7000000
04.09 +1000 15000 +15000000 1700 12941.0 22000000
05.10 -1100 12941 -14235320 600 12941.2 7764680
06.10 -300 12941 -3882360 300 12941.2 3882360
07.11 +2000 20000 +40000000 2300 19079.3 43882360
20.12 -1300 19079 -24800090 1000 19079.3 19079270

b. Varianta actualizarii CMP in functie de durata medie de stocare
Numar de = Cantitati intrate (qi) = 3000 = 3
Rotatii Stocul mediu (qs) 1000 rotatii

In aceasta situatie durata medie de stocare este de:
12 luni / 3 rotatii = 4 luni
Astfel, costul mediu ponderat al aprovizionarilor din ultimele patru luni este:
CMP = 15.000.000 + 40.000.000 = 55.000.000 = 18.333,33 lei
1.000 + 2.000 3.000
Stocul final este evaluat la 18.333.333 lei . Aceasta valoare este mai mica decat cea rezultata din prima varianta.
Prin varianta actualizarii periodice a CMP, in conditiile cresterii preturilor prin inflatie, pretul de evaluare al stocului final este mai mic decat ultimul pret de aprovizionare, astfel ca valoarea iesirilor va fi mai mare decat in prima varianta, influentand cheltuielile de exploatare si rezultatele finale.

2. Metoda prima intrare- prima iesire (FIFO)
Potrivit acestei metode, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie al primului lot intrat, iar pe masura epuizarii lotului, stocurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie al lotului urmator in ordine cronologica.
Din aplicarea metodei FIFO la datele luate spre exemplificare, rezulta urmatoarea evaluare a iesirilor si stocurilor.

Miscari( +intrari -iesiri) Stoc
Data Cantitate Pret Valoare Cantitate Pret Valoare
01.01 - - - 1000 10000 10000000
02.04 -200 10000 -2000000 800 10000 8000000
03.06 -100 10000 -1000000 700 10000 7000000
04.09 700 10000 7000000
+1000 15000 +15000000 1000 15000 15000000
05.10 -700 10000 -7000000 - - -400 15000 -6000000 600 15000 9000000
06.10 -300 15000 -4500000 300 15000 4500000
07.11 300 15000 4500000
+2000 20000 +40000000 2000 20000 40000000
20.12 -300 15000 -4500000
-1000 20000 -20000000 1000 20000 20000000

Prin aceasta metoda iesirile se estimeaza la valoarea de intrare in ordinea intrarii loturilor in gestiune.
3. Metoda ultima intrare- prima iesire (LIFO)
Potrivit acestei metode, iesirile sunt evaluate la costul ultimului lot intrat, iar dupa epuizarea lotului, cantitatile iesite vor fi evaluate la costul lotului anterior.
Miscari (+intrari -iesiri) Stoc
Data Cantitate Pret Valoare Cantitate Pret Valoare
01.01 - - - 1000 10000 10000000
02.04 -200 10000 -2000000 800 10000 8000000
03.06 -100 10000 -1000000 700 10000 7000000
04.09 700 10000 7000000
+1000 15000 +15000000 1000 15000 15000000
05.10 -100 10000 -1000000 600 10000 6000000
-1000 15000 -15000000
06.10 -300 10000 -3000000 300 10000 3000000
07.10 300 10000 3000000
+2000 20000 +40000000 2000 20000 40000000
20.12 -1300 20000 -26000000 700 20000 14000000
300 10000 3000000

Prin aceasta metoda iesirile se estimeaza la valoarea de intrare in ordinea inversa intrarii loturilor in gestiune.
4. Metoda costului standard
Potrivit acestei metode, intreprinderile in cadrul contabilitatii interne de gestiune, pot sa determine costurile si preturile prestabilite pentru a evalua stocurile folosind costurile standard. In cazul folosirii acestei metode de evaluare, bunurilor li se stabilesc, anticipat, costurile fixe de inregistrare, cu ajutorul carora se evalueaza si inregistreaza intrarile si iesirile. Diferentele dintre costul de inregistrare si costurile efective de achizitie sau de productie se evidentiaza in conturi distincte.
- Mii lei -
INTRARI IESIRI STOC
Data Operatia Q P V Q P V Q P V
01.03 Stoc init _ _ _ _ _ _ 3000 10000 30000
04.03 Intrari 5000 10 50000 _ _ _ 8000 10000 80000
07.03 Iesiri _ _ _ 4000 10 40000 4000 10000 40000
15.03 Intrari 6000 10 60000 _ _ _ 10000 10000 100000
17.03 Iesiri _ _ _ 3500 10 35000 6500 10000 65000
28.03 Iesiri _ _ _ 4500 10 45000 2000 10000 20000

Intre costurile de achizitie si costul standard au fost inregistrate diferente care au fost evidentiate distinct. Aceste diferente se repartizeaza la sfarsitul lunii asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocului existent cu ajutorul coeficientului de repartizare al diferentelor de pret, aceasta calculandu-se prin inmultirea valorii bunurilor iesite cu coeficientul calculat.
Indiferent de metoda de contabilitate adoptata pentru evidenta stocurilor, evaluarea lor reprezinta o problema a carei rezolvare depinde de complexitatea structurii stocurilor.

2.4. ORGANIZAREA SISTEMULUI INFORMATIONAL CONTABIL AL STOCURILOR

In cadrul intreprinderii, activele circulante materiale ocazioneaza numeroase operatii, care pot fi grupate dupa continutul lor in:
1. Operatii de aprovizionare si conservare;
2. Operatii de eliberare din depozit;
3. Operatii de inventariere.
Aceste operatiuni sunt consemnate in diferite documente si evidente operative distincte.
1. Operatiile de aprovizionare si conservare sunt evidentiate in urmatoarele documente:
· Comenzile, se emit de catre unitatile patrimoniale catre furnizori;
· Contractele economice, se incheie cu furnizorii pe baza comenzilor;
· Registrul de comenzi, este utilizat pentru urmarirea modului in care sunt realizate contractele de aprovizionare;
· Avizul de insotire a marfii, este un document de insotire a stocurilor pe timpul transportului, document pe baza caruia se intocmeste factura fiscala, sau document de primire in gestiunea cumparatorului;
· Factura fiscala, realizeaza pe langa functiile avizului de insotire si pe cele de transport pentru viza de control financiar preventiv, si totodata este act justificativ pentru decontarea contravalorii;
· Nota de intrare-receptie, se intocmeste la sosirea stocurilor de la furnizor si la intrarea acestora in depozitul unitatii;
· Fisa de magazie, este un document de evidenta operativa a magaziei si se intocmeste separat pentru fiecare fel, calitate sau sortiment de stocuri materiale.

2. Operatiile de eliberare din depozit sunt evidentiate in urmatoarele documente:
· Bonul de consum, este utilizat pentru eliberarea din magazie a stocurilor;
· Fisa limita de consum.
3. Operatiile de inventariere sunt evidentiate in contabilitate prin intermediul listelor de inventar.
In legatura cu operatiile de intrare si iesire a bunurilor, legislatia in vigoare prevede urmatoarele obligatii pentru agentii economici:
· Bunurile materiale intrate in patrimoniu se consemneaza in documente adecvate si se opereaza in evidenta locurilor de depozitare;
· Bunurile primite pentru prelucrare sau in custodie, se receptioneaza si se inregistreaza distinct ca intrari in gestiune;
· Bunurile materiale in curs de aprovizionare sau sosite dar ne receptionate se inregistreaza distinct in contabilitate ca intrari in patrimoniu;
· Bunurile sosite fara factura se inregistreaza ca intrari in gestiune, pe baza receptiei si a documentelor de insotire;
· Bunurile livrate, dar nefacturate, se inregistreaza in contabilitate ca iesiri din gestiune pe baza documentelor justificative.

2.5. Organizarea contabilitatii analitice a stocurilor de materii prime, materiale consumabile si obiecte de inventar

Organizarea contabilitatii analitice a stocurilor, se realizeaza la intreprinderile mari si mijlocii, care folosesc metoda inventarului permanent pentru contabilitatea sintetica a stocurilor. Contabilitatea analitica a stocurilor trebuie astfel organizata incat sa permita cunoasterea acestora cantitativ si valoric pe fiecare loc de depozitare in parte si pe feluri de materiale, produse marfuri etc.
Contabilitatea analitica este o evidenta completa, intrucat se foloseste atat etalonul valoric cat si etalonul cantitativ, spre deosebire de evidenta operativa a depozitelor, care utilizeaza numai etalonul cantitativ.
Contabilitatea analitica se poate tine in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii ale intreprinderii, dupa una din urmatoarele metode:
· Cantitativ-valorica;
· Operativ-cantitativa;
· Global valorica.
Indiferent de metoda de lucru adoptata, contabilitatea analitica trebuie sa asigure o concordanta deplina cu contabilitatea sintetica.
A) Metoda cantitativ valorica (pe fise de conturi analitice)
In cazul utilizarii acestei metode la locul de depozitare se tine evidenta cantitativa pe categorii de bunuri, iar in contabilitatea generala se tine o evidenta cantitativ valorica, care prezinta urmatoarele caracteristici:
· Documentele de intrare si iesire se inregistreaza mai intai cantitativ in fisele de magazie, care se tin la locurile de depozitare;
· Aceleasi documente, grupate pe operatii de intrare si iesire, se imbordereaza separat si impreuna cu acesta se predau la biroul contabilitatii stocurilor si materialelor;
· La biroul contabilitatii materialelor aceste documente se prelucreaza conform necesitatilor, sunt evaluate cantitatile la pretul de inregistrare si se stabilesc conturile in care urmeaza sa se inscrie operatiile respective;
· Dupa prelucrarea datelor din documente, materialele se inregistreaza cantitativ si valoric in fisele de conturi analitice, deschise pe feluri de materiale si pe locuri de depozitare;
· O data cu consemnarea in fisele contabile a intrarilor si iesirilor se obtine si centralizatorul de materiale, zilnic pentru intrari si lunar pentru iesiri.
Verificarea concordantei dintre datele inregistrate in conturile sintetice si cele analitice de materii si materiale se realizeaza la sfarsitul lunii prin compararea datelor inregistrate in fisele de magazie cu cele din fisele de cont analitic din contabilitate si intocmirea balantelor de verificare a conturilor analitice. Reprezentarea grafica este prezentata in Anexa 2.
B) Metoda operativ-cantitativa (pe solduri)
In cazul utilizarii acestei metode, la locul de depozitare se, tine evidenta cantitativa a bunurilor materiale pe categorii, in contabilitatea generala se tine evidenta valorica pe gestiuni, iar in cadrul gestiunilor pe grupe si subgrupe de bunuri. Verificarea exactitatii si concordantei inregistrarilor din evidenta depozitelor cu cele din contabilitatea generala se face lunar prin evaluarea stocurilor cantitative transcrise din fisele de magazie in registrul stocurilor.
Tehnica de lucru este urmatoarea:
· Documentele justificative sunt inregistrate de gestionar in fisele de magazie, stabilind stocul dupa fiecare operatie;
· Serviciul contabil, verifica periodic inregistrarile facute in fisele de magazie si preia documentele respective, impreuna cu borderourile intocmite de gestionar, care sunt centralizate pe grupe de materiale si pe conturi corespondente
· Totalurile stabilite se inscriu in „Situatia de miscari”, intocmita separat pentru intrari si pentru iesiri.
· La sfarsitul fiecarei luni se totalizeaza situatiile si se stabilesc doua categorii de totaluri, pe gestionari si pe grupe de materiale, atat la intrari cat si la iesiri, iar stocurile din fisele de magazie se inscriu in Registrul stocurilor si se inmultesc cu pretul lor. Existentele fizice inscrise in acest registru trebuie sa concorde cu stocul stabilit prin fisele de magazie, iar soldurile pe grupe si gestiuni cu valorile din Situatia de miscari lunara, care trebuie sa concorde cu contabilitatea sintetica. Reprezentarea grafica este prezentata in Anexa 3.
C) Metoda global-valorica
In cazul utilizarii acestei metode, evidenta se tine numai valoric, atat la nivelul gestiunii, cat si in contabilitate, iar periodic se face controlul concordantei inregistrarilor din evidenta lor.
Potrivit acestei metode, fisele de magazie sunt inlocuite cu Registru de gestiune, in care zilnic sunt inregistrate valoric intrarile si iesirile, pe baza documentelor justificative si se stabileste soldul la sfarsitul zilei. Raportul de gestiune se intocmeste zilnic, iar, impreuna cu documentele justificative, sunt transmise la compartimentul de contabilitate.
La serviciul de contabilitate se verifica legalitatea si realitatea documentelor inscris in raportul de gestiune, preturile, precum si evaluarea impreuna cu celelalte calcule, astfel ca dupa ce se constata corecta si legala lor alcatuire le vizeaza si le inregistreaza in fisa contabila analitica tinuta pentru fiecare gestiune in parte.
Controlul concordantei inregistrarilor din evidenta gestiunii, cu cea din contabilitate se face periodic, prin confruntarea soldurilor din raportul de gestiune cu soldurile din fisa contabila analitica. Reprezentarea grafica este prezentata in Anexa 4.

2.6. Organizarea contabilitatii sintetice a stocurilor de materii prime, materiale si obiecte de inventar

Evidenta constituirii si miscarii stocurilor si productiei in curs de executie se realizeaza prin conturile ce formeaza continutul clasei a-3-a din Planul de conturi general, denumita „Conturi de stocuri si productie in curs de executie”.

Acestea sunt conturi de bilant sau de inventar, care furnizeaza informatia de reflectare si control gestionar privind situatia si miscarea stocurilor si productiei in curs de executie. Soldul lor debitor se preia in activul bilantului. Aceste conturi asigura:
· Conditii pentru organizarea contabilitatii activelor circulante de natura materiala, pe structura, categorii de stocuri prevazute de regulamentul pentru aplicarea legii contabilitatii.
· Realizarea normelor specifice de gestiune a stocurilor pentru:
- Stocurile din depozitele proprii;
- Stocurile aflate la terti;
- Decalajele intre aprovizionarea si receptia bunurilor;
- Decalajele intre vanzarea si livrarea bunurilor;
- Bunurile aprovizionate sau vandute cu clauze de rezerve de proprietate
· Aplicarea regulilor contabile la evaluarea si inregistrarea stocurilor;
· Promovarea principiului prudentei la inventarierea si evaluarea prin bilant a activelor circulante.
In afara conturilor din clasa a-3-a, care au ca obiect de inregistrare stocurile, contabilitatea formarii si utilizarii acestora necesita stabilirea unor corespondente cu conturi din alte clase:
· Clasa a-4-a, „Conturi de terti”
- Contul 401 Furnizori
- Contul 456 Decontari cu asociatii privind capitalul
· Clasa a-6-a, “Conturi de cheltuieli”
- Contul 600 Cheltuieli cu materii prime
- Contul 601 Cheltuieli cu materiale consumabile
- Contul 602 Cheltuieli privind obiectele de inventar
- Contul 6814 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante
· Clasa a-7-a, „Conturi de venituri”
- Contul 711 Venituri din productia stocata
- Contul 7814 Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante
Legaturile conturilor de stocuri cu cele din clasa a-6-a, „Conturi de cheltuieli” si clasa a-7-a, „Conturi de venituri”, sunt redate in tabelul nr. :

-Tabelul nr. Conturi de stocuri Conturi de cheltuieli Conturi de venituri
300 Materii prime 600 Ch cu materii pri.
301 Materiale 601 Ch cu materiale
321 Obiecte de inventar. 602 Ch cu obiectele de inventar. 711 Venituri din productia stocata
390 Provizioane pentru 6814 Ch privind 7814 Venituri din
391 Deprecierea 6814 deprecierea 7814 provizioane pentru
392 Stocurilor 6814 activel circulante 7814 deprecierea actv.

Stocurile detinut de intreprindere, dar care sunt proprietatea altor unitati, se urmaresc prin conturile organice in clasa 8 „Conturi speciale”, din grupa 80 „Conturi in afara bilantului”, astfel:
· Contul 8032 „Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare”
· Contul 8033 „Valori materiale primite in pastrare sau custodie”
La organizarea contabilitatii sintetice a stocurilor poate fi adoptata una din cele doua metode recomandate de normele de aplicare a Legii contabilitatii:
1. Metoda inventarului permanent
2. Metoda inventarului intermitent
1. Metoda inventarului permanent
In cazul utilizarii inventarului permanent in contabilitate, in conturile de stocuri se inregistreaza toate operatiile de intrare si iesire a stocurilor cantitativ si valoric, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ cat si valoric.
Conform normelor contabile din tara noastra, in conditiile utilizarii inventarului permanent, unitatile patrimoniale isi pot organiza contabilitatea analitica a stocurilor in functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii.
In cazul utilizarii inventarului permanent, conturile de stocuri se debiteaza cu intrarile de bunuri si se crediteaza cu iesirile din stoc aferente perioadei de gestiune. La sfarsitul exercitiului financiar soldurile conturilor de stocuri sunt comparate cu stocurile faptice stabilite prin inventariere. Daca exista diferente in plus sau minus la inventar, acestea se vor regulariza aducandu-se stocurile la nivelul lor real.
In principiu, evaluarea intrarilor in stoc trebuie sa se faca la costul istoric dat de costul efectiv de productie, in cazul stocurilor provenite din productie proprie, iar iesirile din stoc la costurile la care au fost evaluate la intrare elementele destocate. Evaluarea iesirilor din stoc se poate face dupa multiple metode dintre care cele mai uzuale sunt: CMP, FIFO, LIFO.
Reglementarile contabile romanesti dau posibilitatea unitatilor patrimoniale, de a continua practica contabila anterioara de a evalua atat intrarile cat si iesirile din stoc la preturi standard sau prestabilite, denumite si preturi de inregistrare. Acceptarea continuarii acestei practici a impus instituirea in contabilitatea generala a conturilor de diferente de pret care sa reflecte distinct:
· La intrarea elementelor in stoc, diferentele dintre costul istoric si preturile de inregistrare;
· La iesirea elementelor din stoc, repartizarea diferentelor de pret asupra valorii de inregistrare a elementelor iesite, cu ajutorul coeficientului K.
K = (Si+Rd) cont de diferente de pret
(Si+Rd) cont de stoc la pret de inregistrare

Coeficientul K se aplica asupra valorii elementelor iesite din stoc, la pret de inregistrare.

Exemplu:
O societate comerciala prezinta urmatoarele informatii cu privire la stocul de materii prime: a) stoc initial:
· la pret de inregistrare : 5.000.000 lei;
· diferenta de pret : 500.000 lei; b) intrari in stoc de la furnizori:
· la pret de inregistrare : 25.000.000 lei;
· diferenta de pret : 3.325.000 lei;
% = 401 „Furnizori” 33.706.750
„Materii prime” 300 25.000.000
Diferente de pret 308 3.325.000
T.V.A. deductibil 4428 5.381.750 c) iesiri din stoc la pret de inregistrare:
Cheltuieli cu M P 600 = 300 Materii prime 20.000.000 d) calcularea si inregistrarea diferentelor de pret
K = (Si+Rd) cont 308 = 500.000+3.325.000 = 12,75 %
(Si+Rd) cont 300 5.000.000+25.000.000
Diferenta de pret = Rc cont 300 *K = 20.000.000 * 12,75% = 2.550.000 lei
Cheltuieli cu M P 600 = 308 Diferente pret 2.550.000 e) la sfarsitul exercitiului se constata plus la inventar
Valoarea stocului faptic 11.000.000
Sold scriptic (Sf=Si+Rd-Rc)cont 300 10.000.000
Diferente in plus la inventar 1.000.000
Diferente de pret aferente (1.000.000*K) 127.500
% = 600 Cheltuieli cu M P 1.127.500
Materii prime 300 1.000.000
Diferente de pret 308 127.500

Metoda inventarului permanent este utilizat de unitatile mari si mijlocii, si consta in utilizarea conturilor de stocuri pentru a determina si urmari in permanenta stocul scriptic al acestora dupa fiecare operatie de intrare si de iesire, astfel, contabilitatea sintetica a stocurilor va reflecta:
· stocul initial, de la inceputul lunii, care va fi cel final din luna precedenta si care nu poate fi decat debitor,
· intrarile in cursul lunii, pe baza documentelor de intrare, care se vor inregistra in debitul contului,
· iesirile din cursul lunii, pe baza documentelor de iesire, vor forma rulajul creditor al contului,
· in baza elementelor mentionate: stoc initial, intrari, iesiri -; se va stabili in permanenta stocul scriptic al bunurilor, care vor putea in perioadele de inventariere cu stocurile faptice, din a caror comparare se pot stabili plusuri sau minusuri la inventar.
Folosirea acestei metode presupune:
· utilizarea fiecaruia dintre preturile de inregistrare a stocurilor,
· folosirea conturilor de diferente de pret aferente stocurilor,
· conducerea unei contabilitati analitice a stocurilor prin adoptarea uneia dintre metodele de contabilitate analitica.
Metoda inventarului permanent, presupune un volum mai mare de munca, dar asigura o mai riguroasa cunoastere, in orice moment a marimii stocurilor si un mai bun control al integritatii lor.

2. Metoda inventarului intermitent
Unitatile patrimoniale pot opta si pentru inventarul permanent al stocurilor, cu conditia ca inventarul permanent al acestora sa fie condus in contabilitatea de gestiune, in cazul intreprinderilor mari, sau extracontabil in cazul intreprinderilor mici si mijlocii.
Aceasta metoda presupune stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii lor la finele fiecarei luni. In acest caz, iesirile se determina ca diferenta intre valoarea stocurilor initiale plus valoarea intrarilor, pe deoparte si valoarea stocurilor finale stabilite prin inventariere, pe de alta parte. Relatia de calcul a iesirilor ar putea fi urmatoarea:

In cazul utilizarii acestei metode, se renunta la utilizarea in cursul lunii a conturilor de stocuri pentru evidentierea intrarilor si , respectiv, a recalcularii stocurilor scriptice dupa fiecare intrare. Prin urmare conturile de stocuri se utilizeaza numai la inceputul si sfarsitul lunii, iar intrarile de stocuri, din timpul lunii sunt contabilizate direct in conturile de cheltuieli corespunzatoare, la cost de achizitie, pret de factura sau pret prestabilit, dupa caz. La sfarsitul fiecarei luni se stabilesc stocurile finale prin inventariere si se inregistreaza in conturile de stocuri initiale ale lunii urmatoare si ele se vor anula prin includerea lor pe cheltuieli la inceputul lunii urmatoare.
Metoda inventarului intermitent consta in:
§ inregistrarea tuturor intrarilor de stocuri, din cursul unui exercitiu financiar, direct in conturile de cheltuieli privind consumul acestor stocuri,
§ regularizarea stocurilor la finele exercitiului financiar pe baza de inventare faptice prin:
· destocarea stocului initial reprezentat de soldul al contului de stocuri, sub premiza ca acesta s-a consumat in cursul exercitiului financiar,
· restocarea stocului faptic determinat pe baza inventarului de la finele exercitiului financiar, prin corectarea cheltuielilor privind consumurile de stocuri.
In urma acestei tehnici de inregistrare, conturile de stocuri reflecta marimea reala a acestora, iar conturile de cheltuieli privind consumurile de stocuri reflecta cheltuielile efective cu aceste consumuri.
Exemplu :
O societate comerciala prezinta urmatoarele informatii privind stocul de materii prime: a) destocarea stocului initial, in costuri istorice = 5.600.000 lei
Cheltuieli cu M P 600 = 300 Materii prime 5.600.000 b) intrari in stoc de la furnizori
% = 401 Furnizori 29.750.000
Cheltuieli cu M P 600 25.000.000
T.V.A. deductibil 4426 4.750.000 c) restocarea stocului final, dupa inventariere:
Materii prime 300 = 600 Cheltuieli cu M P 10.500.000
Metoda inventarului intermitent poate fi utilizat de unitatile mici si mijlocii, si consta in neurmarirea prin contabilitatea sintetica a intrarilor si iesirilor de stocuri in cursul perioadelor. Conturile de stocuri se utilizeaza numai la finele perioadelor de gestiune cand se debiteaza cu soldurile finale existente la locurile de depozitare stabilite prin inventariere. Miscarile de stocuri din cursul perioadei nu afecteaza conturile de stocuri, ci direct conturile de cheltuieli.
Tehnica aplicarii inventarului intermitent difera la stocurile procurate din afara unitatii fata de cele provenite din productia proprie si anume: a) pentru stocurile aprovizionate din afara unitatii se parcurg urmatoarele etape:
· se storneaza stocurile initiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a reveni asupra conturilor de cheltuieli, unde au fost inregistrate la inceput;
· achizitiile de bunuri efectuate de la furnizori se inregistreaza direct asupra conturilor de cheltuieli;
· la finele perioadei se inventariaza bunurile aprovizionate sau provenite din perioada precedenta, neconsumate, cu care se degreveaza cheltuielile prin trecerea lor asupra conturilor de stocuri.
Prin parcurgerea acestor etape, soldurile conturilor de cheltuieli reflecta bunurile consumate in timpul perioadei, calculate dupa relatia:

In perioada urmatoare operatiile descrise mai sus se repeta. b) pentru stocurile provenite din productie proprie se parcurg urmatoarele etape:
· se storneaza stocurile initiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a anula veniturile constituite cu acestea la finele perioadei precedente;
· bunurile obtinute din productie proprie nu se inregistreaza in contabilitatea sintetica, ci numai in evidenta operativa de la locurile de depozitare;
· pe masura vanzarii stocurile se vor inregistra asupra conturilor de venituri, fara sa fie nevoie destocarea lor;
· la finele perioadei se inventariaza bunurile obtinute din productie proprie, inclusiv cele provenite din perioada precedenta, dar nevanduta, si se inregistreaza asupra conturilor de venituri din productia stocata.
Prin parcurgerea acestor etape, soldurile conturilor de venituri reflecta bunurile produse in unitate, calculate dupa relatia:

In perioada urmatoare operatiile descrise mai sus se repeta.

c) pentru productia in curs de executie, determinarea ei se face numai la sfarsitul perioadei prin metode diferite si se inregistreaza in contabilitate ca stocuri la costurile corespunzatoare, dar la inceputul perioadei urmatoare operatia respectiva se storneaza in „rosu”.
Folosirea acestei metode presupune:
· utilizarea ca preturi de inregistrare in contabilitate a stocurilor, a costului de achizitie pentru bunurile achizitionate din afara unitatii si respectiv a preturilor de productie pentru bunurile obtinute din productie proprie;
· nu trebuie utilizate conturi de diferente de pret aferente stocurilor;
· nu este necesara organizarea unei contabilitati analitice a stocurilor.
Metoda inventarului intermitent ar aduce simplificari in munca de contabilitate, daca inventarierile faptice ar fi efectuate anual si nu lunar. Ea nu permite, insa, un control riguros al gestionarii si al asigurarii integritatii lor.

2.7. Contabilitatea materiilor prime si a materialelor consumabile

Materiile prime si materialele consumabile au o insemnata pondere in totalul mijloacelor materiale circulante, indeosebi in unitatile patrimoniale cu activitate de productie de bunuri.
Contabilitatea materiilor prime si materialelor se realizeaza cu ajutorul conturilor:
· Contul 300 -; Materii prime;
· Contul 301 -; Materiale ;
· Contul 308 -; Diferente de pret.
Contul 300 „Materii prime” tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de materii prime care participa direct la fabricarea produselor si se gasesc in produsul finit, integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata.
Materiile prime, dupa continutul economic este un cont de active circulante materiale, iar dupa functiunea contabila este cont de activ.
Operatii privitoare la Contul 300 „Materii prime” reflectate in contabilitatea sintetica la unitatile patrimoniale, care aplica metoda inventarului permanent se rezuma astfel:
Debit Contul 300 Materii prime Credit
Operatii cu care se debiteaza Contul creditor corespondent Operatii cu care se crediteaza Contul debitor corespondent
Valoarea materiilor aduse ca aport in natura de intreprinzatorul individual 108 Valoarea materiilor prime retrase de intreprinzatorul individual 108
Valoarea materiilor prime sosite de la terti sau in curs de aprovizionare 351,401 Valoarea materiilor prime trimise la prelucrat la terti 351
Valoarea materiilor achizitionate de la furnizori cu factura 401 Valoarea materiilor prime trecute la marfuri spre a fi vandute 371
Valoarea materiilor achizitionate de la furnizori fara factura 408 Valoarea materiilor prime date grupului 4511
Valoarea materiilor primite de la grup 4511 Valoarea materiilor prime date unitatii 481
Valoarea M P aduse ca aport in natura la capitalul social de catre asociati 456 Valoarea materiilor prime date subunitatilor 482
Valoarea M P primite de la unitate 481 Valoarea materiilor date in consum 600
Valoarea M P primite de la subunitati 482 Valoarea M P plus la inventar (in rosu ) 600
Valoarea materiilor achizitionate din avans de trezorerie 542 Valoarea M P lipsa la inventar, imputabile sau neimputabile 600
Valoarea materiilor primite cu titlu gratuit 7718 Valoarea materiilor prime deteriorate 600
Valoare MP constatate plus la inventar 600 Valoarea M P iesite prin donatie 6712
Valoarea M P distruse in urma calamitatilor naturale 6718
Operatii privitoare la Contul 300 „Materii prime” reflectate in contabilitatea sintetica la unitatile patrimoniale, care aplica metoda inventarului intermitent, se rezuma astfel:
Operatii cu care se debiteaza Contul creditor corespondent Operatii cu care se crediteaza Contul debitor corespondent
Valoarea stoc. exist. la incep perioadei, inventariate la inceputul perioadei precedente (in rosu) 600
Valoarea stocurilor existente la finele perioadei stabilita prin inventariere faptica (in negru) 600

Contul 301 „Materiale consumabile”, este un cont sintetic de gradul I, care are ca obiect de inregistrare activele circulante materiale care participa in procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi de regula in produsul finit, precum si cele necesare procesului de circulatie, aflate in patrimoniul unitatii.
In sfera acestor active circulante materiale se inscriu o gama larga de elemente, care se diferentiaza in anumite limite prin caracteristici comportamentale, care impun desfasurarea contului 301, in conturi sintetice de gradul II, astfel:

Materialele consumabile si conturile sale sintetice de gradul II, dupa continutul economic sunt conturi de active circulante materiale, iar dupa functiunea contabila sunt conturi de activ.
Operatiile privitoare la conturile 3011, 3012, 3013, 3014, 3015, 3016 si 3018 reflectate in contabilitatea sintetica la unitatile patrimoniale, care aplica metoda inventarului permanent, se prezinta astfel:

Debit Conturile 3011 -; 3018 Credit
Operatii cu care se debiteaza Contul creditor corespondent Operatii cu care se crediteaza Contul debitor corespondent
Valoarea materialelor aduse ca aport in natura de intreprinzatorul individual 108 Valoarea materiilor retrase de intreprinzatorul individual 108
Valoarea materialelor aduse de la terti 351, 401 Valoarea mater trecute la marfuri 371
Valoarea materialelor achizitionate de la furnizori cu factura 401 Valoarea materialelor date grupului 4511
Valoarea materialelor achizitionate de la furnizori fara factura 408 Valoarea materialelor date unitatii de care apartine subunitatea 481
Valoarea material primite de la grup 4511 Valoarea mat. date altei subunitati 482
Valoarea materialelor aduse ca aport in natura la capital de asociati 456 Valoarea mater. lipsa la inventar imputabile sau neimputabile 6011-;6018
Valoarea materialelor primite de la unitatea de care apartine subunitatea 481 Valoarea materialelor date in consum sau depreciate 6011-;6018
Valoarea materialelor primite de la subunitate 482 Valoarea materialelor plus la inventar (in rosu) 6011-;6018
Valoarea materialelor cumparate pe baza avansului de trezorerie 542 Valoarea materialelor iesite prin donatie 6712
Valoarea materiilor primite cu titlu gratuit 7718 Valoarea materialelor distruse in urma calamitatilor 6718

Operatiile privitoare la conturile 3011, 3012, 3013, 3014, 3015, 3016 si 3018 reflectate in contabilitatea sintetica la unitatile patrimoniale, care aplica metoda inventarului intermitent, se prezinta astfel:
Operatii cu care se debiteaza Contul creditor corespondent Operatii cu care se crediteaza Contul debitor corespondent
Valoarea stocului existent la inceputul perioadei, inventariate la sfarsitul perioadei precedente (in rosu) 600
Valoarea stocului existent la sfarsitul perioadei stabilit prin inventariere faptica ( in negru) 600

Contul 308 „Diferente de pret la materii prime si materiale”, tine evidenta diferentelor dintre pretul standard si pretul efectiv de cumparare sau pentru evidentierea celorlalte componente ale costului de achizitie(taxe vamale, transport, manipulare, comisioane si alte taxe nedeductibile).
Dupa continutul economic este un cont rectificativ de active circulante, iar dupa functiunea contabila este cont de activ. Soldul debitor al contului308 „Diferente de pret la materii prime si materiale”, evidentiaza diferentele de pret aferente materialelor existente in stoc.
Operatii privitoare la Contul 308 „Diferente de pret la materii prime si materiale” reflectate in contabilitatea sintetica la unitatile patrimoniale, care aplica metoda inventarului permanent se rezuma astfel:
Operatii cu care se debiteaza Contul creditor corespondent Operatii cu care se crediteaza Contul debitor corespondent
Diferente de pret aferente MP aduse de la terti sau in curs de aprovizionare 351 Diferente de pret aferente MP trimise spre prelucrare sau in custodie la terti 351
Diferente de pret aferente materiilor achizitionate de la furnizori cu factura 401 Diferente de pret aferente MP trecute la marfuri spre a fi vandute 371
Diferente de pret aferente materiilor achizitionate de la furnizori fara factura 408 Diferente de pret aferente materiilor prime date grupului 4511
Diferente de pret aferente materiilor primite de la grup 4511 Diferente de pret aferente M P date unitatii de care apartine subunitate 482
Diferente de pret aferente materiilor primite de la unitate 481 Diferente de pret aferente materiilor prime date in consum 600
Diferente de pret aferente materiilor de la alta subunitate 482 Diferente de pret aferente materiilor constatate plus la inventar ( in rosu) 600
Diferente de pret aferente materiilor cumparate pe seama avansului de 542 Diferente de pret aferente MP lipsa la inventar imputabile sau neimputabile 600
Trezorerie Diferente de pret aferente materiilor prime iesite prin donatie 6718
Diferente de pret aferente materiilor prime distruse in urma calamitatilor 6718
Diferentele de pret se repartizeaza asupra valorii materialelor iesite si asupra stocurilor cu ajutorul unui coeficient de repartizare K, care se calculeaza astfel:
K = Soldul initial al dif de pret + Diferentele de pret aferente intrarilor
Soldul initial al stocurilor + Valoarea intrarilor la pret de inregistr.
Acest coeficient se inmulteste cu valoarea materialelor iesite din gestiune la pret de inregistrare, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate materialele iesite, prin creditul contului 308.
Rc cont 308 = Rc cont 300(301) * K
La finele perioadei, soldurile conturilor de diferente de pret se cumuleaza cu soldurile conturilor de materiale si se formeaza valoarea stocurilor la costul de achizitie.

A. Inregistrari contabile in cazul aplicarii inventarului permanent.
1) Evaluarea la cost de achizitie:
· Receptia materiilor prime achizitionate de la furnizori
% = 401 Furnizor 119.000.000
Materii prime 300 100.000.000
TVA deductibil 4426 19.000.000
· Eliberarea in consumul productiv materiilor prime
Cheltuieli materii 600 = 300 Materii prime 50.000.000
2) Evaluarea la cost standard:
· Receptie conform facturii cu diferente de pret:
% = 300 Furnizor 119.000.000
Materii prime 300 110.000.000
Diferente de pret 308 10.000.000
TVA deductibil 4406 19.000.000

· Eliberare spre consum:
Cheltuieli cu M P 600 = 300 Materii prime 50.000.000
· Determinarea diferentelor de pret:
Coeficient de = 1.000.000+10.000.000 = 11.000.000 = 9,09 % repartizare K 11000000+110000000 121.000.000

Diferente aferente iesirilor = 50.000.000 * 9,09 % = 4.545.000 lei
· Inregistrarea diferentelor de pret:
Cheltuieli cu M P 600 = 308 Diferente de pret 4.545.000
3) Evaluarea la pret de facturare al furnizorului:
· Receptia materiilor prime:
% = 401 Furnizor 119.000.000
Materii prime 300 90.000.000
Diferente de pret 308 10.000.000
TVA deductibil 4426 19.000.000

· Eliberare spre consum:
Cheltuieli cu M P 600 = 300 Materii prime 50.000.000
· Determinarea diferentelor de pret:
Coeficient de = 1.000.000+10.000.000 = 11.000.000 = 11,11 %
Repartizare K 9.000.000+90.000.000 99.000.000
Diferente aferente iesirilor = 50.000.000 * 11,11 % = 5.555.000 lei
· Inregistrarea diferentelor de pret:
Cheltuieli cu M P 600 = 308 Diferente de pret 5.555.000

B. Inregistrari contabile in cazul aplicarii inventarului intermitent.
· Stornarea soldului initial de materii prime si readucerea lor asupra cheltuielilor:
Materii prime 300 = 600 Cheltuieli cu M P 10.000.000
· Receptia si trecerea asupra cheltuielilor a materiilor prime achizitionate de la furnizori:
% = 401 Furnizor 119.000.000
Cheltuieli cu M P 600 100.000.000
TVA deductibil 4426 19.000.000
· Trecerea asupra stocurilor, a materiilor prime inventariate la sfarsitul lunii:
Materii prime 300 = 600 Cheltuieli cu M P 50.000.000

C. Inregistrarea intrarilor de materii prime si materiale consumabile
1. Pe baza de factura
· Fara diferente de pret
% = 401 Furnizori 119.000.000
Materii prime 300 100.000.000
TVA deductibil 4426 19.000.000
· Cu diferenta de pret favorabile
% = 401 Furnizori 119.000.000
Materii prime 300 110.000.000
Diferente de pret 308 10.000.000
TVA deductibil 4426 19.000.000
· Cu diferente de pret nefavorabile
% = 401 Furnizori 119.000.000
Materii prime 300 90.000.000
Diferente de pret 308 10.000.000
TVA deductibil 4426 19.000.000
2. Pe baza de aviz de expeditie
· Primire pe baza de aviz
% = 408 Furnizori facturi nesosite 119.000.000
Materii prime 300 100.000.000
TVA 4428 19.000.000
· La primirea facturii fara diferente intre aviz si factura
Facturi nesosite 408 = 401 Furnizori 119.000.000
TVA deductibil 4426 = 4428 TVA neexigibil 19.000.000
· La primirea facturii cu diferente in plus intre aviz si factura
% = 401 Furnizori 142.800.000
Materii prime 300 20.000.000
Facturi nesosite 408 119.000.000
TVA deductibil 4426 3.800.000
TVA deductibil 4426 = 4428 TVA neexigibil 19.000.000
· La primirea facturii cu diferente in minus intre aviz si factura
% = 408 Furnizori facturi nesosite 119.000.000
Materii prime 300 100.000.000
TVA neexigibile 4428 19.000.000
% = 401 Furnizori 83.300.000
Materii prime 300 70.000.000
TVA deductibile 4426 13.300.000
3. De la intreprinzatorul individ

 
 
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


 
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2014| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite