Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Societatile de investitii
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
Societatile de investitii au luat o amploare deosebita prin faptul ca satisfac cererile micului investitor de a asigura un venit optim capitalului sau economiilor sale disponibile . s6p14pu
Micul investitor a fost din totdeauna victima variatiilor cursurilor bursiere , fiind neavizat si incompetent in a aprecia prognoza dezvoltarii economice si a pietei . Societatile de investitii dispunand de personal specializat , analisti si economisti cu experienta , sunt in masura sa desfasoare a selectie eficienta a hartiilor de valoare si sa asigure astfel venituri optime . Asemenea societati exista in toate tarile dezvoltate .
O expresie tipica a existentei lor o gasim sub forma Societatii de Investitii cu Capital Variabil (SICAV) , care functioneaza in Franta . Aceste societati sunt considerate ca deschise intrucat posibilitatea de participare este libera pentru toti prin achizitia de actiuni la ghiseele societatii la pret de emisie . Pe de alta parte , detinatorii de actiuni pot renunta la ele prin returnarea la ghiseele societatii la pretul de rascumparare . Asa se face ca , de la zi la zi , numarul actiunilor se modifica , si implicit , capitalul este diferit , deci este variabil , de unde si denumirea specifica a acestei societati .
Actiunile SICAV nu sunt cotate la bursa . Cursul acestora se determina zilnic avand in vedere activul net (respectiv suma hartiilor de valoare detinute ponderate cu cursul fiecareia) si numarul de actiuni SICAV existente . Cursul unei actiuni SICAV se determina dupa formula :

in care nrA nrB - numarul hartiilor de valoare
… detinute de tipul A , B , … , Z nrZ si cA cB - cursul hartiilor de valoare detinute
… de tipul A , B , … , Z cZ

Cursul actiunilor SICAV reprezinta si pretul de rascumparare platit actionarilor care se retrag din SICAV in ziua respectiva .
Pretul de emisie al actiunilor SICAV se stabileste prin adaugarea la cursul SICAV a unui supliment de 4,75 % reprezentand cheltuielile de emisie si partea ce se constituie ca fond indivizibil . Deci :

Societatile de investitie cu capital variabil , numeroase in fiecare tara , pot sa se specializeze in cateva tipuri de plasament . Astfel , unele SICAV urmand rezultate immediate , se vor orienta spre achizitia de hartii de valoare de un randament ridicat pentru a asigura obtinerea unor venituri cat mai ridicate din dobanzi sau dividente care se distribuie in totalitatea membrilor la sfarsitul exercitiului (trimestru , semestru , etc.) .
Alte societati se orienteaza spre achizitia de actiuni ale intreprinderilor noi , in dezvoltare , urmand un castig de capital . Prin cresterea in cativa ani a valorii la bursa a acestor actiuni , vor creste si dimensiunile cursului actiunii SICAV si astfel pretul de rascumparare a acestuia , cuvenit detinatorului se va majora .
In sfarsit , alte SICAV se orienteaza catre hartii de valoare emise in valuta sau mai recent in ECU , urmand astfel stabilitatea investitiilor efectuate si obtinerea de castiguri din diferentele eventuale ce decurg din evolutia discrepanta a cursurilor valutare intre tara respectiva si alte tari sau media tarilor europene exprimate in ECU .
Asa cum s-a subliniat , activitatea SICAV se bazeaza pe mentinerea plasamentelor pe timp indelungat , pentru ca numai detinerea actiunilor sau obligatiunilor timp de un exercitiu (trimestru , semestru sau an) permite incasarea venitului respectiv (dobanzi sau dividende) . Bineinteles ca SICAV-urile sunt libere sa-si modifice plasamentele , sa vanda unele , sa cumpere altele , in aplicarea politicii proprii de optimizare a plasamentelor .
In conformatia generala a plasamentelor , SICAV-ul trebiue sa respecte anumite proportii minime stabilite prin lege in scopul asigurarii lichiditatii , protejarii sau pentru a evita deturnarea scopului functional .
Astfel , capitalul mobilizat de SICAV trebuie plasat in proportie de cel putin 30 % in obligatii ale statului , respectiv , bonuri de tezaur pentru ca astfel SICAV-ul sa-si asigure lichiditatea . Eventualele solicitari ale membrilor privind rascumpararea vor fi astfel usor satisfacute si fara efecte negative pentru societate , intrucat obigatiile de stat , bonurile de tezaur au cursuri deosebit de stabile , astfel ca de regula nu apar pierderi mari din diferente de curs pentru societate . De asemenea , bonurile de tezaur sunt imediat vandabile , deci au lichiditate imediata .
Remarcam cu aceasta ocazie ca se statueaza prin lege obligativitatea acestui plasament si prin aceasta se creaza debusee garantate pentru obligatiile sau bonurile de tezaur ce reprezinta datoria publica , canalizandu-se astfel in acest sens , o buna parte din plasamentele de capital din economie .
Pentru restul plasamentelor , legea urmareste o dispersare a participantilor in scopul de a evita pierderile importante pentru investitorii angajati in SICAV (atunci cand vreo intreprindere a carei actiuni sunt detinute de catre SICAV ar da faliment sau ar avea timp indelungat rezultate nefavorabile) . Astfel , se prevede ca SICAV sa nu angajeze mai mult de 10 % din titlurile emise de o singura intreprindere.
Aceste prevederi au si o alta utilitate . Ele actioneaza pentru pastrarea propriei functionalitati a SICAV si impiedica transformarea ei intr-o societate holding de control asupra pachetului de actiuni majoritar si prin acesta de influentare a conducerii activitatii intreprinderii respective .
Un asemenea procedeu ar insemna de fapt folosirea de catre un grup din conducerea SICAV a capitalului comun apartinand numerosilor membri ai societatii , in scopuri personale , fapt care nu intra in atributiile SICAV si care , prin rezultate , nu se pot rasfrange asupra tuturor membrilor .
Se poate spune , in concluzie , ca aceste reglementari de amanunt dau mecanismului SICAV o functionalitate concentrata asupra atributiilor statutare si contribuie in atragerea in continuare a micilor sau marilor detinatori de capital disponibil , pe calea unei asemenea valorificari .
Fondurile comune de plasament sunt institutii care actioneaza , de asemenea in domeniul detinerii de hartii de valoare si obtinerii de venituri din acestea . In fondurile comune de plasament se reunesc deopotriva , trasaturile fondului comun de creante si ale SICAV .
Astfel , fondurile comune de plasament preiau de la fondurile comune de creante urmatoarele caracteristici :
- fondurile reprezinta o forma de coproprietate asupra detinerii unei valori mobiliare ;
- efectiv fondurile sunt incredintate unui depozitar (societate financiara) sub supravegherea unui girant , care trebuie sa fie si el interesat in rezultatele fondului detinand parte din acesta);
- in scopul asigurarii obiectului plasamentului ce implica mobilizarea capitalului pe un timp dat , retragerea , respectiv rascumpararea partilor , este interzisa un numar de ani (de la 3 la 10 ani) .
De la SICAV fondul comun de plasament preia prescriptiile privind regulile de plasament care trebuie sa actioneze si aici pentru protejarea asociatilor .
De precizat ca , suplimentar , se accepta angajarea acestui fond si in hartii de valoare necotate la banca , deci aferente unor socitati de importanta mai redusa , sau recent infiintate , in dezvoltare .
Asemenea detineri mai pot fi reduse (20%) in forma “clasica” a fondului comun sau mai ample (40%) in forma de “risc” , declarata ca atare .
In sfarsit , cluburile de investitii au drept scop initierea in tehnica bursiera si atragerea de economii , cu regularitate , in vederea fructificarii , pe baza achizitiei de valori mobiliare .
Pornind de la aportul initia relativ modest , membrii cluburilor se obliga a cotiza lunar in vederea dezvoltarii activitatii de acest gen a micului colectiv format ca atare (maxim 20 de mambri) .
Un element comun tuturor acestor forme de atragere la fructificarea capitalului , prin achizitia de valori mobiliare , este transparenta finala . Veniturile obtinute de aceste forme de plasament nu sunt supuse impozitarii la sursa . Persoanele beneficiare le include insa in veniturile lor , dar aici , in cadrul sistemului de impozitare , aceste segmente de venit sunt de regula favorizate .







Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)




Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910



 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta