Mecanismul de funcþionare al unui sistem economic naþional nu este dat odata pentru totdeauna, el necesita perfecþionari, reformari, transformari. e4b15bj
Aceasta nu se realizeaza la intamplare, ci in funcþie de unele elemente cu caracter de principii:
-sistemul de proprietate;
-funcþia de preferinþa sociala;
-instituþiile;
-instrumentele ºi parghiile economice ;
-modalitaþile de alocare a resurselor.
Sistemul de proprietate reprezinta condiþiile fundamentale de care depinde aplicarea ºi funcþionarea celorlalte condiþii. Ex: spargerea monopolului proprietaþii de stat ºi extensia proprietaþii private, atrage schimbari radicale in intreg mecanismul de funcþii al economiei. Atrage schimbarea mecanismului bazat pe comanda, cu mecanismul economiei de piaþa.
O alta condiþie de transformare a sistemului economic este preferinþa sociala. Aceasta este o condiþie importanta, intrucat caracterizeaza naþiunea ºi modul de operare in cadrul sistemului economic naþional.
In funcþie de natura lor, preferinþele pot fi: a.individuale (cele exprimate de fiecare persoana in alegerea produselor pe piaþa); b.exprimate in procesul politic, fie prin votarea ºi selectarea legislaþiei. c.ale unui grup conducator neselectat in procesul electoral.
Modificarea sistemului de proprietate
Preferinþele membrilor societaþii atrage dupa sine ºi o alta condiþie, in funcþie de care se realizeaza transformarea sistemului economic: instrumentele de conducere utilizate, precum ºi instituþiile care elaboreaza aceste instrumente.
Instituþiile, ca ºi instrumentele dintr-o economie planificata centralizat, se deosebesc de cele specifice unei economii de piaþa. Ex: intr-o economie de piaþa planificata centralizat, rolul il are comanda politica unica, iar intr-o economie de piata structurata, institutia are caracter descentralizat.
Institutiile si instrumentele economice sunt puse la dispoziþia agenþilor economici pentru a le asigura buna funcþionare ºi totodata pentru a veni in sprijinul consumatorilor de bunuri ºi servicii.
Un alt element care condiþioneaza reforma (transformarea) sistemului economic, il reprezinta modalitaþile de alocare a resurselor pentru desfaºurarea activitaþii. Exista 2 modalitaþi prin care se coordoneaza aceste alocari ale resurselor: a.o coordonare ierarhica birocratica b.o coordonare prin mecanismul pieþei a.Exprima relaþiile verticale dintre individ, agenþii economici ºi organismele coordonatoare. Acestor relaþii pe verticala, le sunt specifice sistemul instituþiilor de comanda ºi control administrativ. b.Coordonarea prin mecanismul pietei exprima relatiile orizontale dintre participantii la viata economica in dubla lor calitate de cumparator si vanzator.
Acest tip de relaþii pe orizontala asigura autoreglarea sistemului, mecanismul sau de funcþionare, intrucat in coordonatele alocarii resurselor se folosesc ca instrumente principale: banii, preþul, profitul. Aceste relaþii pe orizontala intre participanþii la viaþa economica nu sunt altceva decat relaþii comerciale intre vanzator ºi cumparator, au drept motivaþie profitul, preþurile nu sunt impuse, ci sunt rezultatele impactului dintre cerere ºi oferta.
Prin principiile acestea de transfer se realizeaza de fapt, trecerea de la o stare de echilibru a sistemului prin anumite dezechilibre temporare, la o alta stare de echilibru. Perioada de timp in care se realizeaza o noua stare de echilibru este cunoscuta sub denumirea de perioada de tranziþie. In aceasta perioada se pot identifica in mod obiectiv 3 faze (etape):
1.Se stabileºte modelul de funcþionare, se formeaza elementele sale principale.
2.Se codifica in termeni juridici sau normativi (se elaboreaza legile sau pachetele de legi) specifice modelului conceptual elaborat ºi adoptat.
3.Se realizeaza propri-zis mecanismul economiei de piaþa, se elimina instrumentele relaþiilor vechi necorespunzatoare ºi apar altele noi, se emit acþiuni se infiinþeaza burse, se transforma sistemul de preþuri, sistemul valutar, bancar, apar instituþii noi, capabile sa creeze cadrul funcþionarii economiei de piaþa.
Cunoaºterea comportamentului economic naþional, a mecanismului sau de funcþionare dinainte, in ºi dupa perioada de tranziþie, presupune elaborarea ºi adoptarea unui sistem de agregate macroeconomice, a unui sistem de indicatori statistici.
Agregate macroeconomice
Prin agregate macroeconomice se inþelege variabilele care permit cunoaºterea ºi explicarea comportamentului mecanismului de funcþionare al economiei naþionale. Ex: produsul brut (net); gradul de ocupare sau neocupare al forþei de munca; nivelul general al preþurilor.
Un agregat macroeconomic este de fapt o abstractizare, este o exprimare cantitativa a fenomenelor care se manifesta la nivelul economiei naþionale.
Caracterul de sistem al economiei naþionale atrage in mod obiectiv necesitatea elaborarii ºi utilizarii unui sistem de agregate macroeconomice sau de indicatori sintetici. Necesitatea acestui sistem de agregate este obiectiva deoarece oricat de sintetic ar fi un agregat, el nu poate sa permita cunoaºterea economiei naþionale in ansamblul sau.
Sistemul de agregare macroeconomic sau de indicatori sintetici trebuie sa indeplineasca anumite funcþii, sa raspunda anumitor cerinþe. Cerinþele sistemului de agregare sunt urmatoarele:
-sa asigure informaþii pentru caracterul potenþial economic al þarii, a resurselor umane ºi a resurselor tehnico-materiale necesare activitaþii.
-sa asigure informaþii pentru cunoaºterea ºi analiza rezultatelor obþinute in urma valorificarii resurselor.
-sa asigure informaþii pentru analiza grupelor de valorificare al resurselor (eficienþa economica, productivitatea, rentabilitatea).
-sa asigure informaþii pentru a caracteriza participarea þarii la circuitul economic mondial ºi eficienþa acestei participari.
-sa asigure informaþii pentru caracterizarea fluxurilor din economia naþionala.
-sa asigure informaþii pentru caracterizarea nivelului de trai a populaþiei ºi calitatea vieþii populaþiei.
Ca urmare a cerinþelor prezente, sistemul de agregate este structurat pe clase ºi grupe de indicatori. Structura indicatorilor sintetici se prezinta astfel:
1.Clasa indicatorilor potenþialului economic. In aceasta clasa avem: a.grupa indicatorilor resurse de munca:
-indicatorii care indica marimea, calitatea, structura resurselor de munca
-indicatori care indica marimea, calitatea, structura grupelor de folosire ºi de calificare a forþei de munca
-indicatori care indica marimea, calitatea, structura rezervelor de munca b.grupa de indicatori cu care se caracterizeaza potenþialul tehnico-material al economiei (avuþia naþionala).
In aceasta grupa exista indicatori care exprima:
-marimea, structura, starea fizica, utilizarea ºi dinamica mijloacelor fixe;
-marimea, structura consumului de mijloace materiale circulante;
2.Clasa indicatorilor cu care se analizeaza rezultatele obþinute in economie, in urma valorificarii potenþialului economic. In aceasta clasa avem:
-indicatori ai produsului final (totalitatea bunurilor ajunse in ultimul stadiu al circuitului economic PIB sau net, PNB sau net;
-indicatori cu care se caracterizeaza venitul factorilor de producþie;
-indicatori cu care se caracterizeaza produsul final utilizat (consumul populaþiei, consumul public ºi formarea bruta a capitalului - acumularea).
3.Clasa indicatorilor cu care se analizeaza eficienþa utilizarii potenþialului economic. In aceast clasa avem:
-indicatori globali ai eficienþei economice;
-indicatori parþiali de eficienþa sau productivitaþii corespunzatoare elementelor principale ai potenþialului economic (productivitatea muncii ºi a mijloacelor fixe).
4.Clasa indicatorilor cu care se caracterizeaza nivelul de trai ºi calitatea vieþii populaþiei. In aceasta avem:
-indicatori cu care se realizeaza consumul ºi venitul populaþiei ºi puterea de cumparare a acestora;
-indicatori cu care se realizeaza nivelul cultural, gradul de instruire, de sanatate a populaþiei;
-indicatori cu care se realizeaza mediul inconjurator ºi protecþia mediului inconjurator.
5.Clasa indicatorilor cu care se realizeaza participarea þarii la circuitul economic mondial. Avem indicatori ai importului, exportului, ai balanþei de plaþi externe, ai eficienþei ºi rentabilitaþii la circuitul economic mondial.
6.Clasa indicatorilor financiari-monetari. Indicatorii din aceasta clasa caracterizeaza fluxurile financiare monetare din economie. In aceasta avem:
-indicatori ai bugetului de stat;
-indicatori ai datoriei externe, publice;
-indicatorii circulaþiei monetare;
-indicatorii activitaþii bancare-bursiere
Indicatorii sintetici (agregatele macroeconomice) din sistemul prezentat ºi care raspund anumitor cerinþe, trebuiesc elaborate pe baza unor principii metodologice bine stabilite. Dintre aceste principii exista 2 mai importante:
1.categoriile economice masurate cu aceºti indicatori trebuie sa fie definite de teoria economiei de piaþa. In Romania acest principiu se aplica dupa ’90 de cand calculul ºi analiza macroeconomiei se bazeaza pe Sistemul Conturilor Naþionale.
2.asigurarea comparabilitaþii in timp dar ºi in profil teritorial a agregatelor sau indicatorilor sintetici. Acest principiu se asigura prin utilizarea unitara a metodologiilor de determinare a agregatelor elaborate de Comisia de Statistica a ONU ºi de Comisia Europeana de Statistica (EUROSTAT) ºi recomandate Comisiei Naþionale de Statistica ale þarilor membre. Pentru obþinerea agregatelor macroeconomice, informaþiile statistice trebuiesc siatematizate, agregate (comprimate pe ramuri ºi domenii de activitate ºi apoi la nivelul economiei naþionale).
Aceasta agregare a datelor statistice se realizeaza prin 2 modalitaþi:
1.fie insumarea datelor primare (daca sunt de aceeaºi natura, exprimate in aceleaºi unitaþi baneºti);
2.utilizarea unor metode statistice pentru obþinerea unor valori medii (eficienþa medie, productivitate medie).
Determinarea ºi analiza sistemelor de indicatori necesita clasificari ºi sistematizari ale activitaþii economice, economico-sociale, desfaºurate intr-o þara.