Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Trasaturile economiei Romaniei la inceputul celui de-al doilea razboi mondial
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Economia in anii 1939-1940 (septembrie)

Trasatura fundamentala a evolutiei economiei Romaniei in acesti ani a constat in influenta determinanta a factorilor politici externi asupra sa. Aceasta evolutie a dus, in cele din urma la intrarea Romaniei pe plan economic in orbita Germaniei. O asemenea situatie, deosebit de nefasta pentru destinele tarii nu a fost decit rodul unei lungi perioade de tensiune si amenintari, presiuni si ultimatumuri, venite din partea Germaniei, sau a celor manevrati de ea cum a fost Ungaria horthista.

Industria.

In conditiile cind obiectivul prioritar al tarii a fost intarirea capacitatii sale de aparare, industria a devenit un element important al economiei. Masurile adoptate pentru intensificarea efortului industrial au pastrat caracterul unei legislatii stimulative, mai ales sub raportul stimularii investitiilor particulare. Trasatura esentiala a legislatiei industriale a fost cresterea rolului si interventiei statului. Pe aceasta linie s-au adoptat masuri menite a ceea un cadru organizatoric mai propice pentru concentrarea si mobilizarea tuturor resurselor industriale. Astfel, in cursul anului 1939 a fost creat Consiliul superior economic. Principalele sale atributii erau: redactarea si adoptarea de planuri si programe economice, avizarea diferitelor proiecte de legi economice. In acelasi an s-a realizat si o modificare a legii cartelurilor, care consta in obligativitatea tuturor intreprinderilor pe ramuri de productie. Avind in vedere importanta industriei de armament, in noiembrie 1939 s-a adoptat legea privind regimul juridic al fabricilor de armament. In industria petroliera s-a creat in ianuarie 1940 Comisariatul general al petrolului.

Ca urmare a conditiilor generale un impuls deosebit capata sectoarele industriale legate de inzestrarea armatei, in primul rind, industria metalurgica, precum si industria textila, pielariei si chiar alimentara.



In schimb, cererea de echipamente industriale, mijloace de productie, cu exceptia celor necesare industriilor legate de armata, a scazut. Datorita situatiei internationale posibilitatea aprovizionarii cu o serie de materii prime solicitate de industria romaneasca s-a redus foarte mult. Din septembrie 1939 situatia a devenit si mai critica. Guvernul ia o serie de masuri menite a rezolva cel putin partial aceasta problema. Astfel, se aduc unele modificari in regimul comertului exterior, in sensul liberalizarii utilizarii devizelor obtinute prin export, cu conditia sa se utilizeze la procurarea de materii prime. Este vorba in primul rind de procurarea de materii prime din tarile cu devize libere. In acelasi timp s-au facut eforturi si pentru cresterea productiei proprii in extractia de minereuri feroase si neferoase. Numai pentru industria pielariei se va reusi sa se asigure aprovizionarea din tara cu piei crude.

In ceea ce priveste industria extractiva a petrolului scaderea productiei, inceputa inca din 1936, a continuat. Chiar dupa izbucnirea razboiului s-a inregistrat o crestere a preturilor de petrol pe piata mondiala, ea nu a determinat si o marire a productiei.

Un element caracteristic al acestor ani au devenit incercarile, venite din partea Germaniei de a patrunde in industria romaneasca. Obiectivele sale principale au fost industria metalurgica si industria petroliera. In industria petroliera era evident ca patrunderea sa a urmarit sa-i asigure un anumit control in vederea asigurarii unor livrari cit mai mari si mai regulate de petrol si derivatele sale. Penetratia germana in industria metalurgica a urmarit limitarea pina la anulare a acestei ramuri pentru a controla piata romaneasca de armament, pentru a mari gradul de dependenta fata de Germania.

In acesti ani insa posibilitatile de actiune ale Germaniei au fost limitate, mai ales ca trebuiau utilizate instrumente economice normale, din care achizitionarea de actiuni la societatile romanesti era principalul mijloc. Atit timp cit conditiile internationale au permis, incercarile germane in acest sens au dus la un permanent esec.

In martie 1939 insa, ocuparea Cehoslovaciei a facut ca Germania sa puna mina pe pachete de actiuni apartinind unor societati cehoslovace (Skoda, Zbrojovka), asupra unor societati romanesti. Utilizind contradictiile dintre industriasul N. Malaxa, sprijinit de palat si M. Ausnit, reprezentant al capitalului occidental, soldat cu indepartarea ultimului, germanii si-au consolidat prezenta la Resita, desi nu detineau decit 9% din actiuni.

In industria petrolului insa rezultatele nu au fost nici pe departe tot atit de incurajatoare pentru ei. Opozitia marilor societati cu capital occidental si a statului roman au facut ca in acesti ani obiectivul Germaniei sa nu fie atins.

Infringerea Frantei a creat baze noi pentru presiunile Germaniei. Guvernul adopta in iulie 1940 decretul-lege prin care se interzice orice transfer de titluri fara autorizatia statului. Desi hitleristii isi intaresc presiune pentru a forta guvernul sa etatizeze societatile cu capital occidental, chiar pe fondul situatiei dramatice din vara anului 1940, guvernul roman nu accepta.

Agricultura

Productiile agricole ale celor doi ani au fost bune, mai mari decit cele din anul 1938. S-a creat astfel un disponibil de export. La inceputul anului 1939 insa supraoferta de cereale a determinat ca preturile la cereale sa fie mici. Ca urmare, statul intervine, subventionind pe exportatori prin prime de export si prin interventia sistemului cooperatist pentru absorbirea surplusului de cereale.

Cresc suprafetele cultivate cu plante tehnice, mai ales oleaginoase solicitate mult la export, cu deosebire in Germania. Izbucnirea razboiului in septembrie 1939 a determinat o crestere a preturilor produselor agricole, mai ales la legume si oleaginoase. Pentru a nu crea lipsuri pe piata datorita intensificarii exportului, guvernul a fost nevoit sa limiteze exportul la unele produse.

De asemenea, pe piata interna s-au introdus preturi de stat la cereale, iar pentru stimularea unei productii de buna calitate a introdus sistemul bonificatiilor la pret pentru produsele de buna calitate.

Agricultura a constituit si ea un obiectiv al ofensivei germane asupra economiei romanesti. S-au creat societati mixte pentru comercializarea produselor agricole si trimiterea lor in Germania. Un moment important care indica scopul politicii germane in economia romaneasca a fost protocolul din iulie 1939, prin care s-a stabilit un plan de restructurare a agriculturii romanesti conform cu interesele Germaniei. Aplicarea sa in practica va fi insa firava, mai ales ca acest plan implica si eforturi de investitii.

Finantele publice.

Sistemul financiar al tarii a capatat in acesti ani o importanta deosebita. Marele volum de cheltuieli, a carui tendinta a fost de permanenta crestere, cerea un efort financiar deosebit. Ca urmare, s-a inregistrat o crestere substantiala a sarcinii fiscale, suportata atit de masele de oameni ai muncii cit si de asociatiile industriale, bancare si comerciale.

In acelasi timp, volumul cheltuielilor destinate altor scopuri decit celor legate de inzestrarea armatei a scazut. Mai mult decit atit, in conditiile in care bugetul statului nu mai putea face fata acestor cheltuieli, s-au utilizat si alte surse de finantare, din care cea mai importanta a fost cea a imprumuturilor interne. La sfirsitul anului 1938 s-a creat o institutie specializata pentru aceste operatii: Casa autonoma de finantare si armonizare (CAFA). Sumele de bani obtinute prin aceste imprumuturi urmau a fi dirijate spre ministerele legate de pregatirile militare.

In noiembrie 1939 CAFA a fost autorizata sa emita unul dintre cele mai importante imprumuturi interne ale perioadei: “bonurile pentru inzestrarea armatei”, suportat de masele de oameni ai muncii.

O alta sursa de finantare a constituit-o reescontul la BNR. Acest reescont era realizat prin intermediul CAFA, legata la rindul sau de Ministerul Finantelor. In acest mod, reescontul a devenit de fapt un permanent imprumut al statului la BNR.

Circulatia monetara si activitatea bancara

Sistemul bancar a devenit pirghia esentiala a economiei si necesitatilor de capital impuse de imperativele vremii. Activitatea BNR a fost indreptata cu precadere in doua directii:

sprijinirea si consolidarea sistemului bancar in ansamblu pentru a face fata dificultatilor create de situatia politica si militara

sprijinirea efortului de dezvoltare industriala, de crestere a capacitatii de aparare a tarii.

In anii 1939 -; 1940, paralel cu intensificarea extractiei de metale pretioase din care BNR a cumparat aproape intreaga cantitate extrasa, ceea ce a dus la cresterea rezervelor de aur ale bancii, s-au adoptat masuri pentru a stimula vinzarea de aur a populatiei catre BNR. Banca Nationala era autorizata, astfel, sa plateasca peste pretul oficial al aurului de 153.333, 33 lei kg. de aur fin, o prima valutara de 50%.

Unele calcule arata ca in 1940 leul a reprezentat numai 44,50% din valoarea celui din 1929.

Totodata diferenta dintre valoarea interna si cea externa a leului se accentueaza, ducind la aparitia speculei si a evaziunii de devize. Afacerile cu devizele straine s-au inmultit fiind antrenati si membrii casei regale.

Aceste presiuni repetate asupra leului au determinat aparitia unui fenomen de crestere a preturilor cu amanuntul. Guvernul ia unele masuri pentru a preintimpina o astfel de evolutie periculoasa. A fost introdus controlul statului asupra preturilor, dar nu pe o scara larga si fara nici o interventie directa, preturile fiind lasate sa se stabileasca in functie de legile pietii.

Cu toate masurile luate s-a inregistrat in acesti ani o crestere a costului vietii, mai ales la produse de consum imediat.

Comertul exterior. Tratatul economic din 23 martie 1939 cu Germania

In acesti ani Germania face eforturi deosebite pentru a obtine o pozitie privilegiata in economia romaneasca, in comertul exterior.

Pe de alta parte, Romania in acesti ani nu a putut sa fie manevrata cu atita usurinta de Germania, atit timp cit a mai existat o speranta pentru un sprijin eficace in favoarea sa din partea tarilor occidentale. Cind si aceasta speranta a disparut, trecerea Romaniei, ramasa singura, izolata, in sfera de influenta germana a fost definitiva. Dar acest fapt se va intimpla abia in vara anului 1940.

In 1939 -; 1940 infruntarea Romaniei si Germaniei pe plan economic se baza pe doua obiective specifice fiecareia dintre parti:

Germania dorea un tratat economic general prin care economia Romaniei sa fie pusa la dispozitia sa

Romania dorea ca prin concesiuni cu caracter economic, mai ales in domeniul comertului exterior, sa poata determina Germania sa accepte garantii pentru integritatea sa teritoriala.

Dar aceasta nu s-a realizat fara ca Germania sa nu fi utilizat toata gama de metode extra-economice: presiuni din partea functionarilor germani, campanii de presa violente contra Romaniei, amenintari cu interventie militara, ultimatumuri si mai presus de orice, santajarea Romaniei cu problema integritatii teritoriale, pentru care Germania a manevrat abil si eficace Ungaria si Bulgaria.

In acest context guvernul roman trebuie sa semneze tratatul economic. reprezentantul german in ziua de 23 martie da un ultimatum categoric respingind propunerea romana de a se relua negocierile. Astfel, in dupa amiaza zilei de 23 martie 1939 s-a semnat tratatul economic romano-german. Clauzele tratatului depaseau cadrul strict al relatiilor comerciale bilaterale, prevazind, in esenta, orientarea tot mai strinsa a economiei romanesti fata de necesitatile germane.

d7s10sl











Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite