Principii si clasificare: e3g5ge
1.Principiul autonomiei patrimoniale -;sub acest temei actionarii nu raspund pentru obligatiile asumate de SC sub firma speciala fata de creditorii sai.
Creditorii asociatilor nu pot urmari patrimoniul societatii pentru obligatiile vreunuia dintre actionari. Creditorii actionarilor pot urmari numai drepturile precise acordate de societate actionarilor care in raport cu acesti creditori aveau pozitia de debitor. Creditorii actionarilor ar putea urmarii in temeiul procedurii de poprire dividendele pe care SC le-ar fi distribuit catre actionari in temeiul prevederilor AG. Acesti creditori insa nu ar putea sa solicite ei insisi si in mod discret ca sa acorde preferential dividende actionarilor sau sa ceara dizolvarea societatii pentru a obtine cota de participare la capitalul social al unui actionar debitor.
Aceste drepturi si obligatii trebuie sa-si gaseasca fundamentul in lege sau in prevederile speciale, particulare ale actului constitutiv. Actionarii care au 1/10 din capitalul social la o SC pot sa solicite convocarea AG daca ei considera ca sunt probleme de competenta AG. Acest drept al actionarilor este un drept legal rezultat din lege. Legea prevede ca administratorii sunt obligati sa convoace adunarea la cererea actionarilor reprezentand 1/10 parte din capitalul social.
Legea prevede ca administratorii sunt obligati sa convoace AG la cererea actionarilor reprezentand o cota mai mica de 1/10 din capitalul social, daca in actul constitutiv se prevede astfel. Cererea de convocare reprezinta un temei prin actul constitutiv al actionarilor. S-ar pune problema unui drept sau obligatii a actionarilor in legatura cu societatea. Care este temeiul, baza juridica?
Raspuns: legea sau ca derogarea prevederilor actului constitutiv.
In aceste raporturi, deciziile Consiliului de Administratie sau ale administratorilor nu pot sa constituie temeiul drepturilor si obligatiilor dintre asociati si societate.
Un actionar n-ar putea negocia drepturile sale cu administratorii. AG a stabilit repartizarea unui procent de dividende.
O conventie intre un actionar si CA este inadmisibila pentru ca in functie de criteriile stabilite, de cota de participare la capitalul societatii, actionarii se afla intr-o situatie de egalitate. Nu s-ar putea pentru actionarii cu aceiasi cota sa se stabileasca diferentierea volumului dividendelor.
Din punct de vedere al modului de exercitare, drepturile actionarilor pot fi individuale sau colective, colegiale.
Drepturile individuale -; drepturi ce se exercita personal, individual de fiecare actionar insusi: dreptul la vot, la dividende, sa acorde pentru fiecare in functie de cota de participare la capitalul social varsat.
Drepturi colegiale -; se exercita in principiu de catre mai multi actionari ce ar indeplini o ceruta de lege sau prevazuta expres in actul constitutiv. Dreptul actionarilor de a solicita convocarea AG este indrept colegial pentru ca legea mentioneaza ca actionarii ce reprezinta a 1/10 parte din capitalul social pot solicita administratorilor convocarea. Acest drept poate fi exercitat si de mai multi administratori (la un loc minim 1/10).
Drepturile actionarilor din punct de vedere al continutului sunt:
-drepturi personale patrimoniale
-drepturi personale nepatrimoniale -; nu au continut economiv, nu pot fi evaluate, apreciate in bani.
Drepturile personale patrimoniale se exprima in bani -; dreptul la dividende.
Caracterizarea drepturilor actionarilor:
-drepturile personale -; dreptul de a face parte din societate, fiecare din actionari are garantii ca nu va fi exclus din societate in mod discretionar fara o temeinica baza juridica. La constituire trebuie sa existe o atentie deosebita pentru fiecare asociat cu cine se asociaza si excluderea este dificila, dar si retragerea. De la acest drept sunt situatiile aratate de lege de exceptie. La societatea de capitaluri legea nu prevede excluderea din societate in acceptiunea unei sanctiuni personale luate in contra unui actionar.
Aceste societati se intemeiaza printr-o relatie patrimoniala intre asociati. Calitatea de actionar se pierde numai prin anularea actiunilor, daca in temeiul stabilit de lege sau actul constitutiv nu au fost platite integral
-o procedura de anulare a actiunilor care nu au fost achitate integral. Anulandu-se actiunile, actionarul nu mai face parte din SC.
Pentru SC intemeiate pe o relatie de incredere (societatea de persoane si SRL) legea reglementeaza excluderea din SC acelor asociati care savarsit niste fapte ilegale, care au zdruncinat increderea intre asociati.
Excluderea nu este de competenta societatii, ci in exclusivitate de competenta tribunalului. Excluderea se pronunta prin hotarare judecatoreasca la cererea SC sau a unui asociat. Excluderea intemeindu-se doar pe o hotarare judecatoreasca are caracter judiciar. Societatea are numai dreptul de a se reclama in justitie pronuntarea hotararii.
Situatia de excludere pe care societatea sau asociatii pot sa le invoce in cererea adresata tribunalului sunt limitativ enumerate de lege la art. 217. De aceea nu s-ar putea cere excluderea din SC pe ideea ca asociatul creeaza dificultati, etc. In aceste situatii limitativ aratate de lege regasim ideea ca asociatul savarseste o fapta contra societatii, a unei cooperari bune intre ei pentru ca excluderea e reglementata numai pentru societati de persoane si SRL-uri.
Art. 217 poate fi exclus din Societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau SRL: a. Asociatul care pus in intarziere nu aduce aportul la care s-a obligat. Pentru neefectuarea varsamantului sanctiunea este indreptata contra persoanei asociate. Asociatul care pus in intarziere trebuie somat, o notificare, apoi reclamat la tribunal. b.Asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura cociala sau de capitalul social in folosul sau sau al altora. Aceasta sanctiune este indreptatita contra celor ce savarsesc ilegalitati contra SC. Adminidtratorii pot fi revocati chiar discretionar fara motive de AG din aceasta calitate.
Un asociat administrator -; acesta in calitatea de administrator savarseste fapte ilegale, pe langa revocare se poate aplica si sanctiunea excluderii din societate, retragerea calitatii de asociat.
La societatea in comandita simpla - daca un asociat comanditar se amesteca in gestiunea exterioara a societatii poate fi sanctionat cu excluderea din societate.
Aceste situatii ilustreaza o actiune in contra societatii care ar fi daunat unei functionari:
1.aport netransmis
2.administrator -; frauda; ceilalti il exclud
3.asociatul cu raspundere nelimitata in stare de faliment sau care devenit legal incapabil -; asociat cu raspundere solidara si nelimitata pentru obligatiile societatii.
La caracterizarea formelor de societate -; comanditatii -; comandita simpla sau pe actiuni. Daca un asemenea asociat ajunge la faliment pentru o activitate comerciala desfasurata autonom, el mai poate prezenta garantii pentru obligatiile societatii ce pot fi mari.
4.asociatul ce a devenit legal incapabil - si-a pierdut discernamantul si prin procedura legala a fost declarat incapabil, fara capacitate de exercitare, nu poate exercita.
Drept al actionarilor -; dreptul de a se retrage din societate. Acest drept se diferentiaza pe forme de societate. Exercitarea acestui drept are corelativ obligatia societatii de a restitui acelui actionar cota de participare la capitalul social varsat. Pentru ca altfel actionarul ar avea nelimitat posibilitatea sa vanda actiunile sale altuia si sa obtina indirect cota de participare. Aceasta teoretic, pentru ca se poate sa nu gaseasca cumparaator sau sa i se acorde un pret mai mic. Exercitarea dreptului de retragere prezinta interes pentru actionari in vederea obtinerii de la societate a cotei de participare la capitalul social.
Situatiile de retragere sunt reglementate diferentiat pe tipuri de societati. la societatea de capitaluri dreptul de retragere este reglementat de lege in art. 133 din legea SC privind in mod limitativ situatia in care un actionar se poate retrage.
Legea -; actionarii care nu sunt de acord cu hotararea AG cu privire la schimbarea obiectului de activitate. Hotararea AG trebuie sa prevada o schimbare fundamentalaa obiectului de activitate.
Daca s-a schimbat obiectul de activitate s-ar putea pentru unii actionari sa nu li se para rentabil.
Hotararea AG cu privire la schimbarea formei de societate din SA ? SNC (societate in nume colectiv) sau SRL. Daca se transforma SA in societate de persoane, toti asociatii vor raspunde solidar si nelimitate. In SRL chestiunea devine incomoda.
Fractiunile de capital social -; actiuni ?parti sociale care nu se transmit fara acordul celorlalti.
Hotararea AG privind schimbarea sediului societatii, pentru societatea de persoane si SRL, nu sunt reglementate expres situatiile de retragere din societate. Explicatia: acestea se intemeiaza pe incredere, pe colaborarea dintre asociati -; ei insisi pot sa stabileasca situatiile de retragere.
Asociatul in SNC, in comandita simpla sau SRL se poate retrage din societate in cazurile prevazute in actul constitutiv, ipotetic sa prevada situatia in care asociatul s-ar putea retrage. Nu este suficient ca actul constitutiv sa prevada discutionar dreptul de retragere. Asociatii au dreptul de a se retrage din societate este ptrivnicalegii -; asociatii se muta din localitate, pleaca in strainatate, nu obtine dividendele pe care conteaza.
Un drept de retragere discretional poate fi catastrofal, unii asociati pot avea o contributie importanta la capitalul social ? distruge societatea.
Cu acordul tuturor celorlalti asociati -; nu prevede anumite situatii stabilite in prealabil prin actul constitutiv. Prevede aportul tuturor celorlalti asociati, adica unanimitatea celorlalti. Aceste societati se intemeiaza pe considerente personale, doar cu acordul celorlalti se poate retrage. Daca actul constitutiv nu prevede situatia de retragere, ceilalti asociati nu-si dau acordul (unul este suficient) => 3 situatii.
Retragere in lipsa unor prevederi in actul constitutiv sau nu se realizeaza acordul unanim, asociatul se poate retrage in baza unei hotarari a tribunalului pentru motive temeinice. Are un caracter subsidiar si anume numai daca in actul constitutiv nu sunt situatii de retrageri. Nu se realizeaza acordul unanim al celorlalti asociati. Aceasta situatie are caracter judiciar intrucat asociatul trebuie sa se adreseze tribunalului si sa arate de ce se retrage, iar tribunalul pronuntao hotarare prin care decide realizarea in fapt a dreptului de retragere.
Se poate retrage pentru motive temeinice in baza unei hotarari a tribunalului. Legea nu prevede motive temeinice. Ele trebuie sa fie invocate de asociat si apreciate de catre tribunal. Ex: dificultati pentru un asociat de a se mai interesa de situatia SRL-ului; se muta la mare distanta; o asemenea stare de conflict intre asociatul respectiv si ceilalti asociati.
Dreptul de retragere -; acestui drept ii corespunde obligatia societatii de a restitui asociatului valoarea partilor sociale, adica fractiunea pe care o are la capitalul social varsat.
Intrucat partile sociale nu se negociaza pe piata de capitaluri, nu s-ar putea stabili valoarea partilor sociale, legea prevede ca drepturile asociatului retras cuvenite pentru partile sale sociale se stabilesc prin aportul asociatilor, de un expert desemnat sau in caz de neintelegere de tribunal.
Exista 3 modalitati:
-acordul asociatilor;
-desemnarea de catre asociati a unui expert asociatii isi iau obligatia sa indeplineasca cele stabilite de expert.
-asociatii nu se inteleg nici in desemnarea unui expert -; asociatul ce se retrage are posibilitatea sa se adreseze tribunalului.
Dreptul de vot al asociatilor/actinarilor se bazeaza pe principiul ca o actiune da un vot, la SRL o parte sociala = un vot. Se exprima ideea ca fiecare asociat / actionar va avea atatea voturi cate actiuni sau parti sociale are. Acest principiu prezinta dif. ca societatea sa ajunga sub controlul catorva actionari care ar avea un numar substantial, decisiv de parti sociale.
Legea permite limitarea numarului de voturi in raport cu numarul de actiuni. Derogarea de la principiul o actiune = un vot este admisa doar intr-un singur sens -; a se stabili anumite criterii in care actionarii ar avea un numar de voturi mai mic decat numarul de actiuni. Legea interzice un numar de voturi mai mare decat numarul de actiuni.
Limitarea numarului de voturi in raport cu numarul de actiuni, trebuie precis reglementat prin actul constitutiv. Daca el nu prevede => s-a acceptat principiul general si in AG se va vota o actiune = un vot.
Drepturile patrimoniale sunt:
1.Dreptul la dividende, daca AGA decide impartirea de dividende dintr-un profit real, stabilit corect printr-un bilant contabil aprobat dupa regulile contabilitatii. Dreptul la dividende se realizeaza in functie de cota de participare la capitalul social varsat. Un profit nu poate fi decat rezultatul valorilor economice in numerar, natura pe care le-a adus si le-a gestionat societatea. Este greu de dovedit ca la realizarea acelui profit ar trebui sa se ia in considerare si cealalta jumatate a capitalului subscris.
Aceste dividende nu se pot distribui decat din profitul stabilit prin bilant, subintelegandu-se ca bilantul este intocmit in mod corect si adoptat cu majoritatea ceruta de AGA. Nu trebuie sa se inteleaga ca intregul profit se va transforma in dividende.
Legea prevede ca AGA aproba, discuta bilantul si fixeaza dividendul. AGA este suverana sa stabileasca cat din profit (Pr) se repartizeaza sub forma de dividende.
Obligatiile stabilite in prealabil de catre actul constitutiv (vreo decizie a AGA), obligatii avand ca obiectiv distribuirea unor sume profit, au prioritate inainte de a se pune in discutie ce dividende se pot repartiza.
O societate pe actiuni constituita prin subscriptie publica, poate decide prin Adunarea constitutiva repartizarea unei cote de cel mult 6 ori pentru fondatori. Aceasta obligatie stabilita prin hotararea adunarii constitutive la infiintare, cata vreme a fost legal constituita nu se mai poate pune in discutie azi. Daca adunarea de atunci ar fi stabilit o cota de participare la profit mai mare de 6%, sigur ca adunarea prezenta in conformitate cu normele imperative ale legii ar putea sa decida reducerea acestei cote la 6%.
Actul constitutiv ar putea sa prevada participarea la profit cu o anumita cota a administratorilor, directorilor, cenzorilor si a personalului salariat si aceasta obligatie e stabilita candva in trecut, cand s-a adoptat actul constitutiv (cata vreme nu s-a produs o ilegalitate nu se mai pune aceasta problema).
AGA pentru bilant si repartizarea profitului, stabilirea dividendelor poate sa decida in mod legal cu majoritatea ceruta de lege repartizarea unor fractiuni din profit pentru alte obiective, de ex: AGA poate stabili din profit majorarea capitalului social, poate stabili constituirea unor rezerve la capitalul social sau pentru realizarea anumitor obiective. Se observa ca suma din profit ce ar urma sa se distribuie ca dividende poate sa scada (actionarii nu sunt interesati in obtinerea de dividende cat mai mari?) => pot fi actionari care desi numeric sunt putini au o cota mare de participare la capitalul social. Ei sunt interesati in dezvoltarea societatii si de aceea opteaza pentru decizia prin care o buna parte din profit va fi pentru majorarea capitalului social.
Majorandu-se capitalul social din profit pe cale de consecinte, creste si valoarea fiecarei actiuni ce ar fi in interesul actionarilor indiferent de cota de participare la capitalul social subscris varsat.
Din definitia SC => aceasta se constituie cu finalitatea de a obtine profit si din acest profit a repartizat dividende actionarilor. Actionarii au transmis un anumit aport la capitalul social nu din considerente filantropice (de binefacere), ci cu intentia de a obtine dividende.
Toate aceste enunturi sunt adevarate, insa nu trebuie sa fie inteles intr-un sens restrans la un anumit an (exercitiu financiar), impartirea de dividende este intr-adevar o finalitate a SC, finalitate ce nu trebuie inteleasa in sensul repartizarii in fiecare an, ci de-a lungul existentei acelei societati repartizarea de dividende a ridicat probleme (daca se pot repartiza dividende si in timpul exercitiului financiar -; asociatii nu au nici bani, nici rabdare) => s-a spus ca un SRL ar putea da dividende si in timpul anului, dar a distribui dividende astfel este o chestiune periculoasa, insa se realizeaza un bilant provizoriu (semestrial) in temeiul caruia, apreciindu-se situatia exacta a patrimoniului se poate decide repartizarea de dividende in avans.
2.Alt drept patrimonial este repartizarea cotei transmise la capitalul social in situatia de lichidare a patrimoniului, de retragere sau excludere din societate.
Observam ca acest drept opereaza cel putin in 3 situatii:
-lichidarea patrimoniului in urma dizolvarii societatii.
-retragerea asociatului (daca exista dreptul de retragere)
-excluderea asociatului.
Obiectul acestui drept il va constitui intotdeauna sumele de bani ce vor rezulta din procedura lichidarii (sumele existente in patrimoniul societatii). Chestiunea are si o interdictie, este interzis ca fiecare din asociati (intr-un caz de lichidare) sa primeasca un anumit bun (masina, etc.).
In situatia unei lichidari toti asociatii au drepturi egale asupra sumelor rezultate din vanzarea, valorificarea acelor bunuri. In consecinta, ar fi foarte greu de apreciat in ce masura bunurile in natura au exact o anumita valoare. Valoarea acestor bunuri se stabileste numai prin procedura de vanzare la licitatie; fara evaluarea de catre experti nu s-ar putea stabili in mod corect valoarea. Daca un asociat a transmis in folosinta societatii un titlu cu aport in natura anumite bunuri , acesta vaprelua acele bunuri in calitatea sa de proprietar si nu in calitatea sa de asociat.
Daca acociatul a transmis acele bunuri in proprietatea societatii, ele (bunurile) au devenit ale societatii si vor fi valorificate prin procedura licitatiei impreuna cu toate bunurile din patrimoniul (activul) societatii.
In situatia lichidarii exista o anumita ordine imperativ stabilita de lege, de repartizare a sumelor rezultate din aceasta procedura. In primul rand se vor achita obligatiile societatii catre creditorii sai, numai dupa ce se achita aceste obligatii, daca mai raman sume acestea se vor repartiza asociatilor dupa criteriul cotei de participare la capitalul social.
In situatia excluderii din societate -; excluderea este prevazuta numai pentru SRL si societatile de persoane. Legea prevede ca asociatul exclus are dreptul numai la o suma de bani care reprezinta aportul sau la capitalul social. Art. 219 -; asociatul exclus nu are dreptul la o parte proportionala din capitalul social, ci numai la o suma de bani ce ar reprezenta cota sa de participare la capitalul social. Consecinta este -; asociatul exclus nu poate sa ceara, sa determine lichidarea patrimoniului societatii pentru a se stabili partea sa din patrimoniul societatii, in situatia excluderii indirecte din societate (ceea ce se intampla la SA) pentru ca nu este relatie de incredere, ci o relatie patrimoniala, sanctiunea nu este indreptata impotriva persoanei actionarului care nu a efectuat varsamintele corespunzatoare actiunilor sale, ci este consecinta anularii actiunilor care nu au fost achitate integral pana la termenul prevazut de lege (actul constitutiv).
Anulandu-se aceste actiuni, societatea urmeaza sa le vanda altora si din sumele obtinute sa acopere toate drepturile de executare a actionarului (drept de publicitate, drept de notificare, etc.) precum si drepturi legate de vanzarea actiunilor catre alte persoane.
Dupa ce se scad toate aceste cheltuieli, numai sumele ramase se vor restitui persoanelor ce nu au achitat acele actiuni. Observam ca drepturile actionarului caruia i s-au anulat actiunile se calculeaza in functie de valoarea acelor actiuni, de drepturile efectuate (publicitate, vanzare, etc.), precum si luandu-se in considerare elementele existente in ultimul bilant intocmit in mod normal pentru patrimoniul societatii (bilantul annual) => persoanele carora li s-au anulat actiunile nu au dreptul sa pretinda intocmirea unui bilant special, diferentiat de acela al exercitiului financiar pentru stabilirea situatiei financiare a societatii si pentru stabilirea valorii actiunilor si dividendelor la care eventual acestia ar avea dreptul.
Bilantul contabil corect facut si adoptat de AGA configureaza situatia patrimoniala a societatii pana la viitorul bilant contabil pe alt exercitiu financiar. Numai in situatii speciale, prevazute de lege trebuie sa se intocmeasca un alt bilant contabil, faraaceste situatii -; lichidarea patrimoniului societatii cand trebuie intocmit un bilant contabil special indiferent de timpul trecut de la aprobarea bilantului annual.
La exercitarea dreptului de retragere, care este prevazut pentru SA de lege, se restituie in bani cota de participare la capitalul social si beneficiile corespunzatoare asa cum ar rezulta din ultimul bilant intocmit, faraintocmirea unui bilant special.
La SRL partea din capitalul social ce s-ar cuveni celui retras se stabileste prin acordul asociatilor, ori daca nu se inteleg, de un expert desemnat de acestia si in caza de neintelegere de tribunal. Intrebarea este: de ce la SRL solutiile acestea sunt mai flexibile? Se observa ca prevaleaza acordul asociatilor. Art. 221 -; drepturile asociatului retras cuvenite pentru partile sale sociale se stabilesc prin acordul asociatilor.
Valoarea partilor sociale care nu se negociaza prin bursa nu se poate stabili in fiecare moment, partea corespunzatoare asociatului retras se stabileste intre intelegerea asociatului in cauza si toti ceilalti asociati. Stabilindu-se insa desemnarea unui expert aceasta presupune ca asociatii ceilalti si-au luat obligatia sa accepte, sa realizeze valoarea stabilita de catre acel expert (isi asuma acest risc).
Observam ca numai in subsidiar, daca asociatii nu se inteleg nici in privinta valorii partilor sociale si nici in privinta desemnarii unui expert => se ajunge la tribunal.
Obligatiile asociatilor in raport cu societatea. Aceste obligatii trebuie sa rezulte clar din lege, din actul constitutiv sau dintr-o conventie aparte incheiata intre asociat si acea societate. Obligatiile asociatilor fata de societate trebuie sa fie stabilite cu claritate si sa aiba un temei juridic precis, la dispozitie a legii, actului constitutiv.
In privinta obligatiilor patrimoniale, in primul rand trebuie sa distingem operatia de aport la capitalul social. Aceste obligatii de aport sunt prevazute la art.15 din legea SC. Aceste obligatii difera sub aspectul formelor de SC. Unele obligatii sunt admisibile la orice forma de SC. Altele insa sunt admise numai la unele forme de SC. Obligatia de aport la capitalul social presupune sa se participe la castig sub forma de dividende, la pierderi -; daca societatea se dizolva si a participa la impartirea activului societatii in urma procesului de lichidare a patrimoniului in subsidiar fata de plata creantelor celorlalti debitori.
In orice procedura plata cotei la capitalul social catre asociati se realizeaza dupa plata creditorilor societatii. Sub aspectul obiectului legea diferentiaza 3 ipoteze:
-aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de societate. Aceasta obligativitate nu priveste insa aportul fiecarui asociat, ci structura patrimoniului societatii in momentul constituirii acesteia.
Din aceasta prevedere (art. 15) => obligatia pentru societate de a avea in patrimoniul sau, la constituire, numerar. Legea nu prevede cat sa reprezinte banii din valoarea patrimoniului urmand sa se aprecieze acest procent de catre judecatorul delegat la autorizarea societatii. Din punct de vedere al asociatilor nu inseamna ca fiecare asociat, el insusi direct si personal, trebuie sa aiba aport in numerar, unii din asociati vor trebui sa aiba aport in numerar, iar altii pot avea si aport in natura. Din punct de vedere al aporturilor in natura, legea prevede ca acestea sunt admise la toate formele de societati (daca legea nu le interzice se pot constitui aporturi in natura la orice forma de societate).
Legea prevede ca la aporturile in natura asociatul este obligat sa predea acele bunuri in momentul constituirii societatii, in stare de utilizare.
Sunt aduse si aporturi in creante (in dreptur, sume de bani pe care un asociat le-ar avea fata de un debitor al sau). Aporturile in creante nu sunt admise la SA constituite prin subscriptie publica, la societatile in comandita pe actiuni sau SRL.
Aporturile in creante sunt admise la societatile de persoane. Recuperarea acestor creante poate fi dificila uneori, nu se pot sti cat de serios (solvabil) va fi acest debitor, insa stim ca la societatile de persoane oricum exista raspundere solidara si nelimitata a asociatilor pentru obligatiile societatii.
Chiar daca vor lipsi din capitalul social, creantele, creditorii nu par pagubiti pentru ca vor putea urmari pe oricare din asociati. De ce totusi aportul in creante ar fi posibil la SA care nu se constituie prin subscriptie publica; exista o explicatie -; daca SA se constituie prin subscriptie publica inseamna ca sunt necesare sume de bani si nu poate suporta riscul unei eventuale intarzieri sau insolvabilitati din partea debitorului.
Raspunderi:
-neindeplinirea obligatiei de aport in numerar se sanctioneaza cu plata de despagubiri si de dobanzi pentru perioada de intarziere, daca in urma somatiei la notificari nu se efectueaza varsamintele corespunzatoare, aceasta neexecutare se sanctioneaza cu anularea actiunilor la SA sau cu excluderea din societate la SRL sau societatea de persoane.
Pentru SA exista si posibilitatea excluderii silite a actionarilor care nu si-au efectuat varsamintele la termenul prevazut in lege sau actul constitutiv. Trebuie retinut ca termenul de efectuare a varsamintelor in numerar este stabilit imperativ de lege. La SA varsamintele se pot efectua in cel mult 1 an de la inmatricularea societatii.
Actul constitutiv poate prevede un termen mai mic de un an daca societatea ar avea nevoie de acea suma de bani. Nu este admisibil ca actul constitutiv sa prevada un termen mai mare de 1 an sau dupa implinirea termenului stabilit de lege, administratorii sa acorde ei amanari, prelungiri.
In interesul societatii de a avea la dispozitie acele sume de bani, termenul de 1 an are caracter imperativ. Pentru SRL, in mod indirect, legea interzice stabilirea unor termene de efectuare a varsamintelor in numerar dupa momentul inmatricularii.
De aceea partile sociale trebuie sa fie achitate integral pana in momentul inmatricularii societatii. Daca nu se efectueaza aceste varsaminte, legea prevede ca SRL sa nu poata functiona pana cand nu vor avea intregul capital efectiv, faptic varsat.
Daca se constituie un asociat la SRL, societatea nu poate sa-si inceapa activitatea, ori trebuie sa-l someze sa efectueze varsamantul ori sa-l excluda. La aportul in natura, indiferent de forma de societate, legea prevede in mod imperativ obligativitatea predarii in totalitate a acestor bunuri pana in momentul inmatricularii societatii. Chiar daca din punct de vedere fizic, natural, bunurile ar fi divizate din punct de vedere juridic, obligatia trebuie sa fie achitata integral.
Neindeplinirea acestei obligatii se sanctioneaza cu plata de despagubiri pentru ca societatea a fost lipsita de utilizarea acelor bunuri prin neindeplinirea obligatiei de aport la capitalul social. In ceea ce priveste aportul in natura, bunurile vor fi predate in stare de utilizare = folosirea generala a acelor bunuri, nu o eventuala folosire speciala.