Rolul si structura Guvernului. Aspecte istorice

In orice epoca istorica, in orice societate organizata statal, au existat persoane investite cu autoritate administrativa, care conduceau in nume propriu sau in numele sefului de stat diferite domenii de activitate economico-sociale. Initial aceste persoane formau consiliile private sau cabinetele care il ajutau pe monarh in activitatea de conducere statala. Membrii consiliilor private erau subordonati monarhului si depindeau de acesta. y1v3vu
Incepand cu secolele al XVII-XVIII-lea, in special dupa revolutiile burgheze din Europa si dezvoltarea regimurilor politice constitutionale bazate pe afirmarea principiului separatiilor puterilor in stat, puterea executiva la nivel central este executata in special de cabinetele ministeriale, Guverne, in general independente de autoritatea regala care de altfel s-a diminuat considerabil.
In epoca contemporana, in majoritatea statelor conducerea administratiei publice la nivel central si asigurarea realizarii programelor politice revine guvernelor formate din ministrii. Notiunea de ministru in sens modern nu se confunda cu notiunea de dregator sau consilier al monarhului, deoarece ministru este titular de departamente, are o competenta materiala si teritoriala stabilite de lege sau de constitutie. Ministrii sunt membri ai guvernului, care la randul lui este condus de un prim-ministru. In sistemele constitutionale contemporane rolul primului ministru si al guvernului este sporit in ceea ce priveste realizarea politicii interne si externe, inclusiv sub aspect legislativ. Se constata o implicare din ce in ce mai accentuata a executivului in realizarea functiei legislative in stat, aceasta nefiind un monopol al Parlamentului.
Guvernul si ministerele, prin atributiile lor fac parte din categoria organelor administrative ale statului. Guvernul exercita puterea executiva la nivel central, asigura realizarea programului de guvernare si conduce administratia publica a statului. Institutia sefului de stat face parte din sistemul administratiei publice centrale iar in regimurile constitutionale prezidentiale si semiprezidentiale este si sef al executivului, de regula alaturi de primul- ministru.
Dreptul administrativ este ramura care reglementeaza in perioada contemporane organizarea si functionarea guvernului si al ministerelor. Majoritatea constitutiilor cuprind reglementari in legatura cu autoritatea administrativa centrala. Reglementarile sunt diferite in functie de traditie sau de regimul politic-respectiv constitutional existent. Indiferent de aspectele specifice, in constitutiile contemporane, administratia ministeriala este reglementata prin norme de principiu sub aspect functional si organizational.
In Romania aparitia ministrilor implicit a ministerelor precede aparitia Guvernului in sensul de organe de stat, subiecte in raporturile de drept administrativ in nume propriu. In acest sens Regulamentele organice se refera la ministrii si la Sfatul administrativ, care nu era inca un Guvern ci o institutie intermediara. Dupa unirea Principatelor, Statutul dezvoltator al conventie de la Paris face referire la Consiliul de Ministrii, organ administrativ central care alaturi de domnitor si parlament exercita puterile publice. Constitutia din 1866 stabilea ca puterea executiva se exercita de domn prin intermediul ministrilor. Se facea referire la reguli despre numirea si revocarea ministrilor, responsabilitatea acestora. Domnul era iresponsabil, actele sale trebuind sa fie semnate de ministrii.
Constitutia din 1923 arata ca Guvernul exercita puterea executiva in numele regelui. Ministrii numiti alcatuiesc Consiliul de Ministrii. Acesta este prezidat de primul ministru care are si atributia de a forma Guvernul. Se face distinctie intre Guvern care este organ central al administratiei publice si Consiliul de Ministrii care este un organ de deliberare.
Potrivit Constitutiei din 1938, Guvernul ca institutie administrativa centrala nu este reglementat. Se fac referiri numai la Consiliul de Ministrii ca organ cu un caracter deliberativ. Numai ministrii si nu guvernul exercita puterea executiva in numele regelui. Constitutiile din 1948 si 1952 stabilesc ca Guvernul este organul suprem executiv si atributia principala a acestuia este de a conduce administrativ statul. Constitutia din 1952 renunta la orice dualitate stabilind ca organ executiv suprem Consiliul de Ministrii. Aceeasi Constitutie realizeaza o reglementare mai ampla a atributiilor Consiliului de Ministrii si pentru actele pe care le emite. Se mentioneaza toate ministerele subordonate Consiliului de Ministrii.
Constitutia din 1965 stabileste de asemenea ca organul suprem al administratiei de stat este Consiliul de Ministrii. Se refera si la structura acestui organism si a Biroului sau executiv.
Dupa 22 decembrie 1989 si pana la adoptarea Constitutiei din 1991 s-au mentinut dispozitiile constitutionale din 1965 cu privire la Guvern si ministere in masura in care erau compatibile cu noile acte cu caracter constitutional. Primul act constitutional post revolutionar care s-a referit la organizarea Guvernului a fost legea nr.10/1989. alte dispozitii privind organizarea si functionarea Guvernului au fost cuprinse in D.L. 92/1991 pentru alegerea Parlamentului si D.L. 104/1990 care se referea la activitatile pentru care Guvernul adopta hotarari.
Primul act normativ cadru de organizare si functionare a Guvernului a fost legea 37/1990 care nu a fost modificata dupa adoptarea Constitutiei din 1991. aceasta lege se referea la organizarea, atributiile si functionarea Guvernului. Atributiile Guvernului in diferite sectoare de activitate, precum si organizarea ministerelor au fost stabilite prin diverse acte normative.
In prezent sediul materiei privind organizarea si functionarea Guvernului si administratiei publice centrale este reprezentat de:
1. Constitutia Romaniei Titlul III, cap. III ,art.101-109, cap. IV -; Raporturile Parlamentului cu Guvernul, art.110-114, Administratia publica centrala -; art.115-118
2. legea 90/2 aprilie 2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor.
Potrivit dispozitiilor art.101 din Constitutie si art.1 punct 1 din legea 90/2001, Guvernul este autoritatea publica a puterii executive care functioneaza in baza votului de incredere acordat de parlament si care asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice. In ceea ce priveste natura juridica a Guvernului -; este organul central, al administratiei de stat care exercita puterea executiva.
Din coroborarea dispozitiilor constitutionale cu alte dispozitii normative pot fi retinute urmatoarele caracteristici ale Guvernului si administratiei centrale:
1. administratia centrala cuprinde urmatoarele categorii de organe a) Guvernul b) ministerele subordonate Guvernului c) autoritati administrative centrale autonome fata de Guvern d) alte organe centrale care pot fi organizate fie in subordinea Guvernului, fie a unor ministere
2. Ministerele se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza potrivit legii
3. Autoritatile administrative autonome se pot infiinta prin lege organica
4. Alte organe de specialitate se pot infiinta de catre Guvern sau ministere in subordinea lor, numai daca o atare competenta le este recunoscuta prin lege si numai dupa ce au primit aviz consultativ din partea Curtii de Conturi

Procedura de investire a Guvernului

In conformitate cu dispozitiile art.85(1) si 102 din Constitutia Romaniei, procedura de investire a Guvernului Romaniei se realizeaza in patru etape:
1. desemnarea candidatului la functia de prim-ministru de catre seful statului
2. desemnarea echipei ministeriale, elaborarea programului de guvernare si solicitarea votului de incredere a Parlamentului
3. acordarea votului de incredere in Parlament
4. numirea Guvernului de catre seful statului
In operatiunile de desemnare a candidatului la functia de prim-ministru, partidele politice au calitatea de subiecte in raporturile de drept public, respectiv de drept constitutional si drept administrativ prin posibilitatea de a fi consultate. Candidatul la functia de prim-ministru este obligat ca in 10 zile sa intocmeasca programul de guvernare si lista Guvernului. Termenul de 10 zile semnifica limita de la care Presedintele Romaniei poate retrage candidatului mandatul acordat.
In cazul in care nu se obtine votul de incredere in Parlament, Presedintele Romaniei dupa consultarea cu partidele parlamentare, desemneaza un alt candidat pentru functia de prim-ministru care va proceda in mod similar pentru obtinerea votului de incredere.
In conformitate cu dispozitiile art.89 din Constitutia Romaniei, Presedintele Romaniei poate sa dizolve Parlamentul daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura. Spre deosebire de interpretarile teoretice anterioare ale dispozitiilor art.101(3) si art.116(1) din Constitutia Romaniei, potrivit carora lista Guvernului nu poate cuprinde decat numarul de ministrii corespunzator ministerelor existente organizate prin lege, dispozitiile art.36 din legea 90/2001 stabilesc ca ministerele si ministrii se aproba de Parlament prin acordarea votului de incredere asupra programului de guvernare si a intregii liste ministeriale. Prin urmare pot fii infiintate noi ministere chiar prin lista guvernului propusa de primul-ministru cu ocazia solicitarii votului de incredere in Parlament. In acelasi sens sunt si dispozitiile art.37 din legea 90/2001, potrivit carora in timpul mandatului sau, primul-ministru poate solicita Parlamentului modificarea structurii Guvernului prin organizarea sau reorganizarea ministerelor. Aceste operatiuni de organizare sau reorganizare a structurii Guvernului nu se confunda cu remanierea guvernamentala. Dispozitiile art.36 si 37 din legea 90/2001 au in vedere structura institutionala a Guvernului, respectiv ministerele, pe cand remanierea guvernamentala se refera la revocarea sau numirea unor ministrii in calitate de conducatori ai ministerelor.
Dupa obtinerea votului de incredere a Guvernului, Presedintele Romaniei numeste Guvernul printr-un decret prezidential. In mod normal, mandatul Guvernului este de 4 ani si corespunde in linii generale duratei legislaturii parlamentare. Potrivit art.109(1) din Constitutia Romaniei, Guvernul isi exercita mandatul pana la data validarii viitoarelor alegeri parlamentare generale.
Mandatul Guvernului poate inceta si inainte de aceasta data ca urmare a demiterii sale, care poate interveni in urmatoarele situatii:
1. adoptarea unei motiuni de cenzura de catre Parlament
2. in urma pierderii de catre primul-ministru a calitatii de membru al Guvernului

Componenta Guvernului

Principalele norme aplicabile sunt dispozitiile art.95(2), 101(3) si 105 din Constitutia Romaniei si dispozitiile art.2-10 din legea 90/2001. guvernul este alcatuit din primul-ministru si ministrii. Mai pot face parte din Guvern si ministrii delegati cu insarcinari speciale pe langa primul-ministru, daca sunt prevazuti in lista Guvernului prezentata Parlamentului pentru acordarea votului de incredere. In consecinta dispozitiile art.3 din legea 90/2001 sunt strict limitative, in sensul ca alte persoane care indeplinesc functii si demnitati publice nu mai pot face parte din Guvern.
Ministrii delegati sunt membrii ai Guvernului numai daca au fost nominalizati pe lista Guvernului si au obtinut votul de incredere in Parlament. In cazul in care sunt desemnati ministrii delegati in alte conditii decat cele prevazute de art.3 din legea 90/2001, acestia nu pot fi membrii Guvernului.
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a deveni membru al Guvernului sunt urmatoarele:
1. sa fie desemnat pe lista guvernamentala supusa votului de incredere in Parlament cu ocazia acordarii investiturii Guvernului sau ca urmare a procedurii de remaniere guvernamentala, potrivit art.85(2) din Constitutia Romaniei si art.10 si 38 din legea 90/2001
2. sa detina cetatenia romana si domiciliul in tara
3. sa se bucure de exercitiul drepturilor electorale
4. sa nu fi suferit condamnari
5. sa nu se gaseasca intr-una din cauzele de incompatibilitate prevazute de lege
Dispozitiile art.4 din legea 90/2001 se refera in concret la cazurile de incompatibilitate, care sunt:
• exercitare altei functii publice de autoritate cu exceptia celei de deputat sau senator
• exercitarea unei functii de reprezentare profesionala salarizata in cadrul organizatiilor cu scop comercial
• exercitarea de acte de comert, cu exceptia vanzarii de actiuni sau alte titluri de valoare
• exercitare functiei de administrator ori de cenzor la societatile comerciale ori de membru al consiliilor de administratie ale regiilor autonome, companiilor nationale si societatilor nationale
• exercitarea unei functii publice in serviciul unei organizatii straine cu unele exceptii
Se constata ca spre deosebire de unele sisteme constitutionale si politice contemporane, in sistemul roman nu exista incompatibilitate intre calitatea de membru al Parlamentului si aceea de membru al Guvernului. Aceasta situatie ar putea fi o premisa pentru asigurarea stabilitatii guvernamentale si caracterului mai eficient de activitate a celor doua institutii politice dar ridica unele probleme in legatura cu respectarea principiului separatiei puterilor in stat. Constatarea starii de incompatibilitate se face de primul-ministru la propunerea acestuia. Presedintele Romaniei declara vacanta functia de membru a Guvernului.
Calitatea de membru a Guvernului inceteaza in urmatoarele situatii:
• demisie
• deces
• pierderea drepturilor electorale

• condamnare penala
• prin demitere. Potrivit art.8(2) din legea 90/2001 un membru al Guvernului poate fi demis de presedintele Romaniei la propunerea primului-ministru daca a fost condamnat penal printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, sau o alta situatie, aceea sa fi fost declarata in tot sau in parte ca fiind dobandita in mod ilicit, printr-o hotarare irevocabila
• interventia starii de incompatibilitate
• in situatia revocarii. Revocarea are loc exclusiv in caz de remaniere guvernamentala care nu poate fi considerata mereu ca o sanctiune aplicata ministrului. Remanierea guvernamentala poate sa aiba loc si din considerente politice. Procedura remanierii guvernamentale este prevazuta de art.85(2) din Constitutia Romaniei si de dispozitiile art.7-10 din legea 90/2001. in acest caz revocarea din functia de membru al Guvernului se face de Presedintele Romaniei prin decret, la propunerea primului ministru. Totodata numirea in functia de membru al Guvernului in caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta al postului se face de asemenea de Presedintele Romaniei la propunerea primului-ministru.
Legea 90/2001 se refera si la situatii in care primul-ministru sau un alt membru al guvernului este in imposibilitatea de a-si exercita atributiile. In aceasta situatie daca imposibilitatea nu depaseste 45 de zile, Presedintele Romaniei va desemna un alt membru al Guvernului sa indeplineasca atributiile de prim-ministru pe aceasta perioada pe aceasta perioada. La propunerea primului-ministru poate fi numit in acelasi conditii un alt membru al Guvernului pentru a exercita atributiile unui alt ministru.
In cazul in care primul-ministru isi pierde calitatea de membru al Guvernului ca urmare a uneia din situatiile aratate mai sus, Guvernul este considerat ca demisionat. Pana la numirea noului Guvern, Presedintele Romaniei desemneaza un ministru care sa exercite atributiile primului-ministru. De remarcat ca primul-ministru poate fi demis sau revocat din functie de catre Presedintele Romaniei, chiar daca a intervenit vreuna din situatiile prevazute de art.5-8 din legea 90/2001. Demiterea primului-ministru poate interveni numai in situatia in care Parlamentul acorda un vot de neincredere Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura. Aceste aspecte ar trebui sa fie mai clar prevazute intr-o viitoare legislatie.

Primul-ministru

Are indiscutabil rolul cel mai important in Guvern si contribuie in mod deosebit la coordonarea si realizarea politicii interne si externe a statului, la infaptuirea programului de guvernare, fiind responsabil de acest lucru. Impreuna cu Presedintele Romaniei conduce activitatea executivului. Aceste aspecte sunt confirmate si de dispozitiile art.13 care referindu-se la rolul primului-ministru stabileste ca acesta conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia. De asemenea el reprezinta Guvernul in relatiile acestuia cu alte autoritati publice, precum si in relatiile externe. In acelasi timp este vicepresedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Aceasta pozitie supraordonata a primului-ministru, in cadrul Guvernului precum si rolul sau in formarea, organizarea si conducerea executivului este evidentiata de urmatoarele atributii mai importante:
• Propune lista Guvernului si solicita votul de incredere Parlamentului
• Solicita Parlamentului organizarea si reorganizarea Guvernului.
• Face propuneri Presedintelui Romaniei in caz de remaniere guvernamentala, demitere sau numire a unui ministru. Presedintele nu ar putea proceda la remaniere fara propunerea primului-ministru.
• Stabileste atributiile aparatului de lucru din subordinea sa directa
• Are un rol esential in exercitarea initiativei legislative a Guvernului si propune proiecte de hotarari, de ordonante si programe economico-sociale.
• Exercita controlul administrativ ierarhic asupra oricarei institutii administrative prin corpul de control. Poate exercita control administrativ si asupra altor autoritati publice, cu exceptia institutiei parlamentare si a instantelor judecatoresti.
• Contrasemneaza decretele emise de presedintele Romaniei. Aceasta este o conditie de valabilitate a decretelor daca legea prevede acest lucru.
• Conduce sedintele de Guvern cu exceptia celor in care participa si Presedintele Romaniei.
• Poate constitui consilii, comisii sau comitete interministeriale.
• Raspunde la interpelarile adresate Guvernului in Parlament sau poate desemna un alt membru al Guvernului sa faca asta.
• Numeste sau elibereaza din functie persoanele care indeplinesc functii sau demnitati publice, conducatorii organelor de specialitate din subordinea Guvernului cu exceptia acelor persoane care au calitatea de membru al Guvernului, persoanelor din aparatul propriu, secretarul general al Guvernului, secretarii de stat.
• Semneaza hotararile si ordonantele de Guvern.
In exercitarea atributiilor sale primul-ministru emite decizii care sunt de regula acte administrative individuale, unilaterale de putere. Intre primul-ministru si membrii Guvernului nu sunt relatii administrative de subordonare ci relatii de coordonare si colaborare. In consecinta primul-ministru nu poate sa exercite atributiile specifice care revin unui ministru potrivit legii, decat in situatia in care exercita interimatul in functia acestuia.

Aparatul de lucru al Guvernului

In conformitate cu dispozitiile legii 90/2001, aparatul de lucru al Guvernului este alcatuit din :
1. aparatul de lucru al primului-ministru
2. secretariatul general al Guvernului
3. departamente si alte structuri organizatorice stabilite prin hotarare a Guvernului
Aparatul de lucru al primului-ministru este alcatuit din mai multe compartimente, dintre care mentionam: corpul de consilieri ai primului-ministru, corpul de control, cancelaria, compartimentul cu probleme speciale. In conformitate cu art.21(4) din legea 90/2001, personalului din aparatul de lucru al primului-ministru nu i se aplica prevederile legii privind statutul functionarului public. Aceasta inseamna ca membrii acestei structuri functionale nu au calitatea de functionari publici ci indeplinesc o functie de demnitate publica, fiind selectionati pe criterii politice.
Secretariatul general al Guvernului asigura derularea operatiunilor tehnice aferente actelor de guvernare, rezolvarea problemelor organizatorice, juridice, economice si tehnice ale activitatii Guvernului, precum si reprezentarea Guvernului in fata instantelor de judecata. Organizarea si atributiile acestui compartiment se stabilesc prin hotarare de Guvern. Acest compartiment este condus de secretarul general al Guvernului care poate avea si rang de ministru, putand fi ajutat la randul sau de alti secretari generali adjuncti.

Fiecare componenta din cadrul aparatului de lucru al primului-ministru cat si din secretariatul general au personalitate juridica de drept public si in consecinta capacitate juridica de drept administrativ in nume propriu. Personalul din cadrul secretariatului general al Guvernului au calitatea de functionari publici si li se aplica statutul functionarului public. In acest sens sunt deosebit de importante prevederile art.22(5) din legea90/2001 care stabilesc ca Secretariatul General al Guvernului asigura continuitatea derularii operatiunilor tehnice aferente actelor de guvernare, constituind elementul de legatura si stabilitate al guvernarii. Legea 90/2001 foloseste notiunea de acte de guvernare intelegand prin aceasta deciziile politice apartinand executivului prin care asigura la cel mai inalt nivel conducerea politicii interne si externe, respectiv realizarea programului de guvernare.
Actele de administrare carora li se aplica regimul juridic de drept administrativ sunt realizate de compartimentele si structurile de lucru ale Guvernului in primul rand de secretariatul general al Guvernului. Aceasta activitate care in esenta sa este o activitate administrativa trebuie sa se bucure de stabilitate, chiar daca politica guvernatilor se schimba, datorita unor cauze multiple (demiterea guvernului, remaniere guvernamentala..). Legea 90/2001 realizeaza o distinctie in literatura de specialitate mai veche intre activitatea de guvernare prin excelenta politica si activitatea de administrare realizata de Guvern, realizata sub regim juridic de drept administrativ.
A treia structura organizatorica a Guvernului este departamentul, care este o structura fara personalitate juridica si fara unitati in subordine. Este subordonat primului-ministru, avand rolul de coordonare si sinteza in domenii de interes general in conformitate cu atributiile Guvernului. Infiintarea, modul de organizare si functionare precum si atributiile departamentului se aproba prin hotarare a guvernului. Aceasta atributie a executivului reprezinta un aspect al principiului autonomiei guvernamentale in ceea ce priveste propriile structuri functionale. Departamentul este condus de un demnitar care in exercitarea atributiilor poate emite ordine, care sunt acte administrative de putere, cu un caracter administrativ. Conducatorul departamentului nu este functionar public, dar personalul care alcatuieste departamentul are calitatea de functionar public. Departamentul nu are capacitate juridica de drept administrativ si nu poate participa in nume propriu la raporturi juridice de drept administrativ.

Functiile si atributiile Guvernului

Legea 90/2001 face o distinctie intre cele doua categorii juridice privind activitatea guvernului. Functiile guvernului decurg din rolul acestui organism administrativ de a realiza programul de guvernare si corespund conceptului administrativ de sarcini ale institutiei administrative. Functiile definesc rolul guvernului ca organ politic dar si ca institutie administrativa coordonatoare a intregii politici interne si externe a administratiei publice. Pentru realizarea functiilor sale, guvernul are atributii stabilite de lege, care formeaza competenta materiala a executivului.
Principiul legalitatii aplicat exercitarii functiilor si atributiilor specifice este de natura sa constituie o garantie pentru eliminarea manifestarii discretionare a puterii executivului si in acelasi timp considerarea principiilor autonomiei si oportunitatii decizionale in sfera mai larga a legalitatii. Respectarea principiului legalitatii functiilor si atributiilor guvernului se realizeaza prin mecanismele de control aplicabile activitatii executivului, controlul putand fi:
• controlul Parlamentului asupra executivului
• controlul jurisdictional, in special in forma contenciosului administrativ.
Functiile guvernului sunt limitativ prevazute de art.1(5) din legea 90/2001 si acestea sunt:
1. functia de strategie prin care se asigura elaborarea strategiei de punere in aplicare a programului de guvernare.
2. functia de reglementare prin care se asigura elaborarea cadrului normativ si institutional necesar in vederea realizarii obiectivelor strategice.
3. functia de administrare a proprietatii statului prin care se asigura administrarea proprietatii publice si private a statului, precum si gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil
4. functia de reprezentare prin care se asigura in numele statului roman reprezentarea pe plan intern si extern.
5. functia de autoritate de stat, prin care se asigura urmarirea si controlul aplicarii si respectarii reglementarilor in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale, precum si in domeniile economice, sociale si a functionarii institutiilor si organismelor care isi desfasoara activitatea in subordinea sau sub autoritatea guvernului.
Atributiile guvernului sunt prevazute in Constitutie si in dispozitiile art.11-12 din legea 90/2001 dar pot fi cuprinse si in alte acte normative cu forta juridica a legii. Principalele atributii ale guvernului pot fi grupate in urmatoarele categorii:
1. atributii in raport cu Parlamentul a)in cadrul controlului parlamentar guvernul este obligat sa prezinte informatiile si documentele cerute de camere. b)guvernul si fiecare dintre membrii sai sunt obligati sa raspunda la intrebari si interpelari c)participa la realizarea functiei legislative parlamentare prin exercitarea initiativei legislative. d)isi poate angaja raspunderea pentru un program, o declaratie de politica generala sau pentru un proiect de lege
2. atributii privind conducerea generala si controlul administratiei publice: a)exercita conducerea generale a administratiei publice b)asigura executarea de catre autoritatile administratiei publice a legilor si a celorlalte dispozitii normative date in aplicarea acestora c)conduce si controleaza activitatea ministerelor si a celorlalte organe centrale de specialitate din subordinea sa d)asigura administrarea proprietatii publice si private a statului e)infiinteaza cu avizul Curtii de Conturi organe de specialitate in subordinea sa f)exercita controlul ierarhic asupra ministerelor, organelor de specialitate din subordinea sa, precum si a prefectilor g)in exercitarea controlului ierarhic, guvernul poate sa anuleze actele administrative ilegale sau inoportune emise de autoritatile administratiei publice din subordinea sa precum si a prefectilor h)numeste cate un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti i)colaboreaza cu autoritatile administrative autonome
3. atributii privind programul de guvernare a)aproba strategiile si programele de dezvoltare economica ale tarii, pe ramuri si domenii de activitate b)asigura realizarea politicii in domeniul social potrivit programului de guvernare c)coopereaza cu organismele sociale interesate in realizarea acestor atributii
4. atributii in domeniul apararii tarii, a mentinerii ordinii de drept a)duce la indeplinire normele adoptate potrivit legii, pentru apararea tarii, scop in care organizeaza si inzestreaza fortele armate b)asigura apararea ordinii de drept, a linistii publice si sigurantei cetateanului precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor in conditiile prevazute de lege c)acorda si retrage cetatenia romana
5. in domeniul politicii externe a)asigura realizarea politicii externe a tarii si in acest cadru, integrarea Romaniei in structurile europene si internationale b)negociaza tratate, acordurile si conventiile internationale care angajeaza statul roman c)negociaza si incheie, in conditiile legii conventii si alte intelegeri internationale la nivel guvernamental d)propune Presedintelui Romaniei acreditarea si rechemarea reprezentantilor diplomatici ai Romaniei
6. atributii in domeniul legislativ a)exercita initiativa legislativa. Initiaza proiecte de lege si le supune spre adoptare Parlamentului b)emite hotarari pentru organizarea executarii legilor c)emite ordonante, in baza unei legi de abilitare si ordonante de urgenta in baza delegarii de putere reglementate in art.114 din Constitutia Romaniei d)elaboreaza proiectele de lege ale bugetului de stat si bugetelor asigurarilor sociale de stat si le supune spre aprobare Parlamentului

Functionarea Guvernului. Actele Guvernului

Guvernul ca organ colegial functioneaza in sedinte, care sunt convocate de primul-ministru si sunt organizate saptamanal sau ori de cate ori este nevoie. Sedintele sunt conduse de primul-ministru, cu exceptia sedintelor in care participa Presedintele Romaniei, sedinta fiind condusa de acesta. La sedintele guvernului participa:
• membrii guvernului
• presedintele Romaniei -; in situatia in care se dezbat probleme de interes general, privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice, sau la cererea primului-ministru
• invitati: conducatori ai unor organe de specialitate din subordinea guvernului ori a unor ministere, precum si orice alte persoane a caror prezenta se apreciaza a fi necesara la solicitarea primului-ministru
Sedintele de guvern se desfasoara in baza unei ordini de zi propusa de primul ministru. Pot fi dezbatute probleme ale politicii interne sau externe a tarii precum si aspecte privind conducerea generala a administratiei publice, adoptandu-se masurile necesare. Au drept de vot numai membrii guvernului. De asemenea conform art.26(2) din legea 90/2001 numai membrii guvernului pot propune proiecte de hotarari si de ordonante sau proiecte de legi in vederea exercitarii dreptului de initiativa legislativa guvernamentala. Potrivit art.27 din legea 90/2001 pentru adoptarea hotararilor si ordonantelor sunt necesare indeplinirea urmatoarelor conditii procedurale:
1. prezenta la sedinta a majoritatii membrilor guvernului, respectiv jumatate plus unu
2. actele de mai sus sunt adoptate prin consens, deci fara o procedura de vot propriu-zisa. In cazul in care nu se realizeaza consensul hotaraste primul-ministru, in acest sens el poate impune adoptarea unei hotarari sau ordonante chiar daca nu este apreciata de membrii guvernului, in totalitate sau in parte.
Actele guvernului pot fi grupate in:
1. acte cu un caracter preponderent politic: declaratii, programe politice
2. acte cu un caracter preponderent juridic: a)hotarari care pot avea dupa caz un caracter individual sau normativ dar sunt emise exclusiv in vederea organizarii executarii in concret a legii b)ordonante: au un caracter normativ, reglementeaza relatii sociale din domeniul legilor cu exceptia legilor organice si a legilor constitutionale. Pot fi emise exclusiv in baza unei legi de abilitare din partea Parlamentului potrivit delegarii legislative. c)ordonante de urgenta care pot fi emise in baza procedurii delegarii de putere prevazuta de art.114 din Constitutia Romaniei; au un caracter normativ si au forta juridica a legii si pot reglementa relatii sociale din domeniul legii ordinare sau organice. Adoptarea acestor ordonante trebuie sa justifice existenta unei situatii speciale, de urgenta, in caz contrar ele sunt neconstitutionale. Pentru a produce efecte juridice se depun imediat la Parlament, iar daca Parlamentul nu se afla in sesiune el se convoaca de drept.
Dispozitiile art.27(3) din legea 90/2001 impun si conditii de forma pentru valabilitatea actelor guvernului:
• hotararile si ordonantele se semneaza de catre primul-ministru si se contrasemneaza de ministrii care au obligatia punerii lor in executare
• se publica in Monitorul Oficial al Romaniei

Raspunderea Guvernului

Potrivit dispozitiilor art.31 din legea 90/2001, guvernul raspunde politic numai in fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate. Raspunderea politica se angajeaza ca urmare a exercitarii controlului parlamentar in urmatoarele modalitati:
1. acordarea votului de incredere guvernului nou format
2. motiunile simple
3. motiunea de cenzura
4. angajarea raspunderii la initiativa guvernului
5. intrebarile si interpelarile Parlamentului
Raspunderea politica a membrilor guvernului este solidara, dar fiecare membru al guvernului raspunde politic ti pentru activitatea sa proprie.
O alta forma de raspundere este cea juridica care poate fi:
• raspunderea penala a membrilor guvernului
• raspunderea administrativ-disciplinara potrivit legii 90/2001 si Constitutiei