Ambalajul din punct de vedere tehnic este alcatuit dintr-un ansamblu de materiale destinate protectiei calitative si integritatii produselor, facilitarii operatiilor de circulatie tehnica a marfurilor. Din punct de vedere economic, ambalajul este un produs finit oarecare cu o anumita destinatie, in care s-au investit cheltuieli cu materii prime. Un ambalaj trebuie: n3o5oq
-sa protejeze corespunzator;
-sa fie usor, netoxic, ieftin si rezistent;
-sa faciliteze operatiile de manipulare, transport si stocare a marfii.
De aici rezulta 3 functii ale ambalajului:
1.Conservarea si pastrarea intacta a calitatii produselor contra actiunii factorilor externi si interni.
2.Inlesnirea manipularii, depozitarii si transportului produselor.
3.Sa fie un promotor al vanzarii marfurilor.
Materialele din care sunt alcatuite ambalajele:
-sticla (20%) considerata materialul ideal pentru ambalare, deoarece ofera o protectie buna; datorita transparentei putem vedea ce cumparam. Ca dezavantaj: greutate mare; casanta.
-metalul (10%) utilizat pentru cutiile de conserve alimentare, elimina riscul spargerilor si pierderilor pe traseu, dar produsele pastrate timp indelungat pot imprumuta gust de metal.
-mase plastice (20%) sunt usoare, pot lua forme diferite, dar pot modifica gustul produselor.
-hartia, cartonul, lemnul.
-sticla + plastic, carton + plastic
Modalitati moderne de ambalare
-Ambalarea celulara-asezarea produsului intre 2 pelicule din material plastic transparent, presate din loc in loc, formandu-se compartimente in care sunt asezate medicamente sau produse alimentare.
-Ambalarea cu pelicule aderente-aplicarea pe produs a unui strat rezistent si impermeabil care dupa uscare protejeaza suprafata produsului.
-Ambalarea cu gaze inerte - se extrage oxigenul din interiorul ambalajului si se introduce azot alimentar. Se aplica la produse usor alterabile.
-Ambalarea sub vid- urmareste inlaturarea actiunii degradante a oxigenului asupra produsului prin reducerea presiunii aerului din interiorul ambalajului cu ajutorul unor aparate speciale.
-Ambalare in sistem bryovac- o varianta a ambalarii sub vid. Produsele se introduc in pungi din folie bryvac, se videaza si apoi se introduc in apa fierbinte, ceea ce determina constrangerea foliei intre 50% si 85% => etanseizarea produselor.
-Ambalare in sistem aerosal- introducerea unui produs impreuna cu un gaz lichefiat sau comprimat intr-un recipient rezistent, de unde poate fi evacuat prin deschiderea unei valve datorita suprapresiunii din interior.
Marcarea produselor
Marca este un semn distinctiv folosit de intreprinderi pentru a deosebi produsele sau serviciile lor de cele identice sau similare care se fabrica de altii.
In prezent marca este considerata ca element fundamental al strategiei comerciale a intreprinderii, indeplinind alaturi de functiile clasice (identificarea produselor si serviciilor; garantarea unui nivel calitativ constant) si functii moderne (de concurenta a marcilor; de reclama a marcilor).
Marca poate fi ilustrata prin:cuvinte, litere, cifre, reprezentari grafice, combinatii ale acestor elemente, prin forma sau ambalajul sau prin prezentare sonora. In Romania exista peste 20000 de marci inregistrate; in SUA 400000; Japonia 700000. La noi in tara, institutul specializat in inregistrarea macilor este Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM).
In contextul preocuparii privind facilitatea schimburilor economice internationale s-a pus problema stabilirii unor reguli comune de protectie a proprietatii individuale si deci si a marcilor. O astfel de conventie s-a incheiat in 1884 la Paris, semnata in 1920 si de Romania.
Pentru a fi competitiva o marca trebuie sa indeplineasca conditiile:
-sa fie clara, expresiva si sa se pronunte esor in toate limbile
-sa aiba un caracter distinctiv si de noutate
-sa fi usor de memorat
-sa transmita corect mesajul avand o semnificatie legata de produsul sau de serviciul pe care il reprezinta.
Clasificarea marcilor:
1.Dupa destinatie:
-marca de produs sau de fabrica (ROLAST)
-marca de comert (TRIVALE)
-marci de servicii (DIALOG; MUNTENIA).
2.Dupa compozitia lor:
-marci simple-un simplu element
-marci compuse.
3.Dupa semnele de reprezentare:
-marci sub forma de cuvinte (LUX)
-marca sub forma de litera (LG; BMW)
-marci sub forma de cifre +cuvinte: (NOKIA 103).
-marci sub forma de reprezentari grafice (MERCEDES, NIKE)
-marci sub forma de semnaturi (GILLETE; FORD)
-marci sub forma de prezentare sonora (COCA-COLA)
-marci sub forma de pictograma.
Pastrarea produselor alimentare este o faza a procesului tehnico-economic prin care acestea isi mentin caracteristicile de calitate. Dupa obtinerea lor, acestea trebuie pastrate in spatii fixe sau mobile pe perioade diferite de timp,in functie de necesitatile pietei. Atunci cand conditiile nu sunt corespunzatoare, pastrarea poate duce la degradarea produsului.
Factorii care influenteaza calitatea marfurilor pe timpul pastrarii:
-factori interni (compozitia chimica, proprietatile fizice si structura anatomica).
-factori externi (parametrii atmosferici ai mediului inconjurator; compozitia aerului; microorganisme; starea de igiena a depozitului; natura produselor invecinate si radiatiile de munca).
Existenta unui echilibru intre factorii interni si externi determina regimul optim care asigura pastrarea marfurilor pe un timp mai indelungat.
Principalele modificari ale calitatii marfurilor in timpul pastrarii:
1.modificari fizice-determinate si de factorii interni si externi. Ele produc procese ca: inghetarea, topirea, evaporarea.
2.modificari chimice-determinate si de factorii interni si externi (rancezimea grasimii, oxidarea pigmentilor, corodarea ambalajelor metalice).
3.modificari biochimice-determinate de actiunea enzimelor care exista in produsele alimentare si faciliteaza desfasurarea urmatoarelor procese biochimice:
-respiratia care poate fi aeroba sau anaeroba
-maturatia care poate fi favorabila proprietatilor organoleptice sau poate duce la stricarea produselor alimentare.
- ??? are loc dupa moartea organismelor, modificand gustul si proprietatile.
-modificari microbiologice- au loc datorita acþiunii microorganismelor (bacterii, drojdii ºi mucegaiuri) ºi enzimelor asupra unor substanþe din produsele alimentare (glucide, lipide) pe care le transforma prin procesele de mucegaire, putrefacþie, fermentaþie.
Mucegairea are loc de obicei pe suprafaþa produselor bogate in zaharuri ºi proteine ºi care sunt umede.
Fermentaþia este consecinþa acþiunii microorganismelor existente pe alimentale bogate in hidraþi de carbon ºi apa in mediul acid. Poate fi:
-fermentaþie alcoolica- sta la baza obþinerii unor produse alimentare, dar poate sa apara ºi in condiþiile pastrarii necorespunzatoare a legumelor ºi fructelor.
-fermentaþia acetica determina alterarea vinului, a berii, a produselor lactice acide, atunci cand acestea nu sunt ambalate corespunzator, iar temperatura este intre 25? ºi 35? C.
-fermentaþia lactica sta la baza obþinerii produselor lactate acide, a obþinerii conservelor prin murare, dar pentru produsele lactate pastrate timp indelungat au efect negativ.
-fermentaþia butirica are efect negativ asupra muraturilor ºi laptelui cand capata gust de amar.
Putrefacþia este un proces microbiologic declanºat de bacteriile de putrefacþie care hidrolizeaza substanþele proteice, dand naºtere la toxine, gaze ºi substanþe daunatoare organismului uman.
Perisabilitaþile (pierderi naturale) sunt pierderi cantitative in greutate sau volum, care au loc in produsele alimentare sub acþiunea factorilor de mediu ºi a operaþiilor specifice tehnico-economice. Se exprima sub forma de procente, care pot ajunge pana la maxim 2% din volumul cantitaþii sau volumului produselor. Nivelul perisabilitaþilor depinde de dotarea spaþiilor de depozitare, a mijloacelor de transport, de respectarea regimului optic de pastrare, de clima, de anotimp sau de ambalare. Tipuri de perisabilitaþi:
-evaporare (mezeluri, faina, griº)
-respiraþie (legume)
-volatizare (bauturi alcoolice)
-fragmentare sau pulverizare (paste fainoase)
-spargeri, scurgeri (oua)
-porþionare, debitare (branzeturi)
-mucegairi (citrice).