Ca urmare a decontarilor dintre platitorii si beneficiarii de suma care au conturi deschise la societati bancare distincte, obligatiile initiale se transfera la nivelul bancilor devenind obligatie a bancii platitorului fata de banca beneficiarului de suma. x2s20se
Aceste operatiuni de plati de decontare se pot stinge fie prin decontari brute, fie prin decontari nete. Cele brute presupun ca platile sunt efectuate de banci operatie cu operatie, instrument cu instrument. Decontarile nete fac apel la operatiunea primita compensare, adica se va plati doar soldul-diferenta dintre valoarea de platit si respectiv valoarea de incasat.
Din punct de vedere tehnic prin compensare se intelege o operatiune de comparare a doua marimi de sensuri diferite si stabilirea unui segment neacoperit de operatiunea de sens invers.
Din punct de vedere bancar, compensarea presupune compararea platilor si incasarilor unei banci fata de o alta sau fata de totalitatea celorlalte banci din economie, stabilindu-se in final un sold unic pentru acea banca de platit sau de incasat.
Compensarile, la randul lor pot fi bilaterale sau multilaterale => din definitie. Compensarile bilaterale presupun compararea platilor si incasarilor unei banci catre o alta banca. Compensarile multilaterale presupun compensarea platilor si incasarilor unei banci fata de toate celelalte banci din economie. In acest caz, in sistemul bancar alaturi de verigile cunoscute (Banca de emisiune si bancile comerciale) mai apare o veriga distincta care se ocupa tocmai de operatiunile de compensare si care poarta numele de casa de compensatie. Aceasta poate fi independenta de banca centrala sau poate functiona ca o structura organizatorica autonoma in cadrul bancii de emisiune (acest model a fost adoptat si de sistemul bancar roman).

20 30 PA = 50 + 60 = 110
IA = 30 + 30 = 60
50 30 30 60 PA = 50
60 decontare bilaterala
80 110 PB = 30 + 80 = 110
IB = 20 + 50 = 70
20 A PB = 40 decontarea bruta 50
270 PC = 20 + 30 = 50
40 csc 90 IC = 80 + 60 = 140
B C IC = 90
Compensarea multilaterala CSC -; casa de compensare 90

Din punct de vedere tehnic operatiunea de compensare presupune parcurgerea a 3 etape (multilaterala):
-inventarierea
-soldarea
-stingerea soldurilor
Inventarierea este etapa in care bancile din sistemul bancar isi schimba reciproc prin intermediul CSC mesaje (documente) privind operatiunea de plati si incasari ale zilei respective. In aceasta etapa se va stabili totalul sumelor debitoare de platit pentru fiecare banca fata de sistemul bancar si totalul sumelor creditoare (de incasat) ale fiecarei banci fata de intregul sistem bancar.
A B C D E Total plati
A - 40 30 60 50 180
Plati B 50 - 40 70 30 190
Debit C 20 70 - 50 40 180
D 50 90 40 - 10 190
E 80 50 30 70 - 230
Total incasari 200 250 140 250 130 970

Soldarea -; in aceasta etapa se va stabili soldurile rezultate din compensare pentru fiecare banca fata de sistemul bancar, adica soldurile debitoare (de platit) si creditoare (de incasat). Se va stabili si gradul de compensare -; cat dintotalul platilor si incasarilor s-a stins prin apelul la aceasta procedura.

Banca Suma de platit Suma de incasat Solduri Sold unic debitoare creditoare Debit Credit D - C
A
B
C
D
E 180
190
180
190
230 200
250
140
250
130 40
100 20
60
60
- +20
+60
-40
+60
-100
Total 970 970 140 140 0

Stingerea - trebuie decontate (platite) soldurile debitoare de catre CSC bancilor care inregistreaza solduri creditoare (de incasare). La inceput bancile sunt anuntate asupra naturii soldului rezultat la CSC, daca este de incasat sau de platit, precum si asupra marimii acestuia. Bancile care inregistreaza solduri debitoare, de platit, trebuie sa faca rost de resursele necesare efectuarii platilor.
Daca o singura banca anunta ca nu poate face fata platilor, nu-si poate stinge soldul debitor, ea va fi exclusa din compensare si intreaga procedura a compensarii trebuie reluata fara acea banca.
Procedura de stingere a soldurilorpresupune parcurgerea urmatoarelor etape, sau apelul la una din urmatoarele solutii:
-va fi luat in considerare soldul existent, in conturile deschise de banci la casa de compensatie, sold rezultat in urma operatiunilor de plati din zilele precedente;
-bancile cu solduri debitoare pot contracta imprumuturi pentru a-si stinge aceste solduri. Aceste imprumuturi au dobanzi cu mult superioare mediei pietei si au termene foarte scurte. Cele mai multe sunt pe termen de o zi, (next tomorow) sau chiar pentru 12 ore, pana a doua zi dimineata (over night).
Sunt si cazuri in care aceste credite pot fi pe 7 zile sau chiar o luna.
Aceste credite pot fi acordate bancilor cu solduri debitoare, de platit de catre:
-banca de emisiune -; creditul se numeste lombard, over draft sau descoperit de cont.
Este acordat de banca de emisiune in anumite conditii (banca sa nu fie in situatie de insolvabilitate), sa nu fi terminat toate liniile de credit deschise la banca de emisiune si respectiv sa poata sa garanteze acest credit cu titluri emise de stat.
-alte banci comerciale -; adica acele banci care inregistreaza la sfarsitul zilei la CSC solduri creditoare, de incasari si care acum cauta plasamente avantajoase pentru acestesolduri (lichiditati).
Aceste relatii dintre bancile comerciale, in care ele se imprumuta reciproc formeaza piata monetara, pe care se vehiculeaza imprumuturi la dobanzi aproape duble fata de media pietei.

Banca Sold din compensare
- debit + credit Sold initial la CSC Solduri nete la CSC Operatii pe piata monetara Solduri finale la CSC
1 2 3 = 1 + 2 4 5 = 3 + 4
A
B
C
D
E +20
+60
-40
+60
-100 +10
+20 +30
+60
-40
+60
-80 -30 -30
-40 -40
+40 +40
-50 -50
+30+50 +80 0
20
0
10
0
Total 0 +30 +30 0 30
B imprumuta pe C cu 40
A imprumuta pe E cu 30
Compensarile in Romania -; au fost introduse in 1995, baza legala fiind Regulamentul 10 / aprilie 1995 al BNR. Sistemul de compensare a apartinut BNR prin directia de decontari, iar in prezent se afla in proces de autonomizare formandu-se un centru national de plati si compensari.
Sistemul se desfasura conform principiului -; un cont o banca, adica fiecare banca din sistemul bancar roman era reprezentat la BNR printr-un singur cont. Acesta fiind operational atat la nivelul centralelor, cat si a sucursalelor. Sistemul procesa documente de debit, de plati (ordine de plata) si documente de credit (de incasari cec, ulterior si cambii, bilete la ordin).
Concret, o compensare in Romania se desfasoara astfel:
-la inceput se schimbau intre bancile participante documente de plati sau incasari, apoi urma compensarea propriu-zisa desfasurata pe parcursul a 2 ore in care se stabileau pentru toate bancile participante sumele de platit si de incasat precum si soldurile prin compensare.
-la sfarsit avea loc transmiterea soldurilor la nivelul centralelor unde se stabileau soldurile totale si se proceda la stingerea acestora.
Remarca: In Romania cecurile, urmare a fraudelor care au avut loc cu aceste documente, au un circuit mai complex decat ar fi normal. Bancile mai intai trebuie sa vada daca emitentii de cecuri au suficiente disponibilitati in conturi, pentru a onora aceste instrumente. De aceea dupa sedinta de compensare uma o sedinta de schimbare a cecurilor intre banci ce se vor compensa in zilele urmatoare. Era necesar un astfel de schimb al cecurilor pentru a nu se introduce in compensare cecuri ce nu ar putea fi onorate.

Avantajele compensarii:
-reduc lichiditatile necesare efectuarii platilor din economie
-dau posibilitate efectuarii rapide a platilor (bancilor nu le mai este necesar valori mari pentru a face platile si pentru ca BNR stabileste termene fixe in care sa se desfasoare compensarile.
-introduc concurenta intre banci in ceea ce priveste efectuarea platilor
-reduc sumele in tranzit, aflate in decontare, din bilantul bancilor.

Operatiuni cu strainatatea:

1.Tehnica de efectuare a platilor cu strainatatea
2.Modalitati de plata in relatiile economice internationale
In relatiile internationale dintre banci, platile si incasarile din punct de vedere tehnic se efectueaza prin intermediul contului “Disponibil la banci in strainatate” sau “Cont corespondent la banci in strainatate”.
Aceste cont functioneaza in contabilitatea altor banci (la cea romana si cea straina). Acest cont are 3 functii:
-reflecta mijlocul valutar, disponibilitatile in valuta ale bancii romane depuse intr-un cont la o banca straina, deci acest cont va avea functia contabila de activ la banca romana reflectand creante asupra strainatatii, iar la banca straina va fi un cont de pasiv reflectand obligatii ale bancii din strainatate fata de banca din Romania.
-reflecta relatiile de decontari intre cele 2 banci -; platile si incasarile in valuta ce au loc intre cele 2 banci si care sunt rezultate din participarea la relatiile economice internationale. Din punct de vedere al bancii romane, contul va inregistra pe debit incasarile in valuta si pe credit platile in valuta.
Deci cum este posibil caintr-o zi platile in valuta sa fie mai mari ca incasarile in valuta plus soldul initial al contului => contul poate sa fie bifunctional.
-reflecta creditul valutar -; cu cat crediteaza banca din strainatate banca romana, va reflecta creditul valutar cand platile zilei depasesc ca marime incasarile cu sold initial.
Acest credit valutar, numit si credit tehnic are marimi mici si care se stabilesc cand se incheie relatia de corespondenta. Acest conturi se defalca in analitic pe banci corespondente si pe valuta.
Asa cum banca romaneasca si-a deschis un cont la o banca din strainatate, e posibil ca si banca din strainatate sa-si deschida un cont la o banca romaneasca. Pentru a distinge cele 2 categorii de conturi se vor utiliza termeni:
-conturi nostra -; pentru conturile deschise de banca romaneasca la bancile din strainatate
-conturi lorro -; pentru conturile bancilor din strainatate la bancile romanesti.
Modalitati de plata utilizate in relatiile economice internationale

1.Acreditivul documentar
2.Incasoul documentar
1.Acreditivul documentar -; angajamentul pe care si-l asuma o banca (banca ordonatoare), care actioneaza la cererea si in conformitate cu instructiunile unui client al sau numit ordonator, prin care: a.Efectueaza plati catre un tert sau la ordinul acestuia sau accepta cambiile trase de acesta, de tert sau plateste aceste cambii; b.Autorizeaza o alta banca sa efectuze plati catre un tert sau sa accepte ori sa plateasca cambiile emise de tert; c.Autorizeaza o alta banca sa negocieze, sa cumpere documente emise de tert, documente ce atesta efectuarea exportului.
La un acreditiv documentar vom avea intotdeauna urmatorii participanti:
-importatorul -; il vom desemna cu termenii de ordonator sau emitent. Este persoana care initiaza acreditivul, intocmind o nota sau o cerere de deschidere a acreditivului pe care o remite bancii sale si in care precizeaza conditiile in care banca sa va efectua platile catre un tert (exportator), plati care se vor face numai dupa ce exportatorul depune la banca documentele din care sa rezulte efectuarea exportului.
In cererea de deschidere a acreditivului importatorul ordonator va face mentiuni referitoare la participantii la acreditiv, valoarea acreditivului, moneda in care el a fost deschis, termenul de valabilitate si cel de plata, natura angajamentului bancar, domicilierea lui, caracterul transferabil al lui, alte conditii ce particularizeaza acreditivul.
-banca importatorului numita banca ordonatoare sau banca emitenta. Este cel mai important participant la acreditiv, pentru ca ea isi asuma obligatia de plata in favoarea exportatorului, adica se obliga sa-l plateasca pe exportator daca el respecta conditiile din cererea de deschidere a acreditivului si documentele depuse de exportator, respectiv conditiile din acreditiv.
Angajamentul pe care si-l asuma banca ordonatoare poate fi direct -; banca importatorului este si banca platitoare, aceasta insemnand ca exportatorul va fi platit numai dupa ce acele documente ce atesta efectuarea exportului ajung la banca importatorului, care in conditiile angajate direct este si banca platitoare (punctul a. din definitie).
Angajamentul poate fi indirect -; banca importatorului nu va face ea insasi platile, ci va autoriza o alta banca sa efectueze platile inclusiv sa le verifice, sa vada daca respecta cerintele din cererea de deschidere a acreditivului.
De regula banca importatorului -; banca ordonatoare va delega (autoriza) pentru a se efectua platile pe banca exportatorului (b. si c. din definitie).
-exportatorul -; numit beneficiar pentru ca el va incasa sumele platite de banca in cadrul acreditivului. Incasarea acestor sume se va face numai dupa efectuarea exportului si numai dupa ce exportatorul depune la banca documentele ce atesta efectuarea exportului si numai daca acestea respecta cerintele importatorului ordonator descrise in cererea de deschidere a acreditivului.

-banca exportatorului -; corespunzator functiilor pe care le indeplineste poate fi: banca notificatoare, banca platitoare sau banca negociatoare (corespunzator a., b., c. din definitie).
Banca exportatoare este banca notificatoare cand banca importatorului, banca ordonatoare isi asuma un angajament de plata direct (banca importatorului face platile) => banca exportatorului ca banca notificatoare face oficii de intermediere (de remitere):
-va aviza exportatorul de deschiderea acreditivului
-va prelua documentele de la exportator care atesta efectuarea exportului si le va remite bancii importatorului bancii ordonatoare care le va plati.
-va participa la virarea sumei de bani respectiv contravaloarea exportului de la banca importatorului dupa ce acesta la platit pe exportator.
Banca exportatorului -; banca platitoare cand banca ordonatoare, banca importatorului si-a asumat un angajament de plata indirect, adica a autorizat o alta banca, care este chiar banca exportatorului pentru efectuarea platilor catre exportator, beneficiar.
Deci in aceste conditii banca exportatorului, ca banca platitoare, dupa ce preia de la exportator documentele ce atesta efectuarea exportului le va verifica pentru a vedea daca ele respecta cerintele importatorului ordonator descrise de acesta in cererea de deschidere a acreditivului si daca exista coresp. -; banca exportatorului va efectua plata (b. din definitie).
Banca exportatorului este banca negociatoare atunci cand banca ordonatoare si-a asumat un angajament de plata indirect autorizad banca exportatoare sa cumpere documentele de la exportator daca acestea respecta conditiile din cererea de deschidere a acreditivului, dupa care banca exportatorului va revinde ulterior aceste documente catre banca importatorului.
Acest mecanism al vanzarii-cumpararii documentelor ce atesta efectuarea exportului apare de regula in cazul scrisorilor de credit comerciale.
In anumite acreditive apare si un al 5-lea participant -; banca confirmatoare -; acea banca care isi asuma un nou angajament de plata in favoarea exportatorului, angajament care dubleaza (intareste) angajamentul pe care si-l asuma banca importatorului.
De regula banca comfirmatoare apare atunci cand banca importatorului, ce si-a asumat angajamentul principal de plata, este o banca putin cunoscuta exportatorului sau acesta nu are incredere suficienta in banca importatorului, motiv pentru care va solicita importatorului ca angajamentul asumat initial de banca importatorului sa fie intarit, suplimentat de angajamentul unei alte banci.
Rolul de banca confirmatoare il poate avea banca exportatorului sau o banca terta cunoscuta foarte bine de catre exportator.
Pentru caexportatorul sa primeasca contravaloarea marfurilor vandute, el trebuie sa depuna la banca sa o serie de documente, conform cerintelor importatorului, deschise de acesta in cererea de deschidere a acreditivului. Din acest set de documente:
-facturi comerciale (pot fi atasate facturi pro-forma si consulare)
-documente de transport -; conosamentul, scrisoare de transport rutier, feroviar, etc.
-polita de asigurare
-certificate (ale marfurilor, de origine, de calitate)
-specificatii ale marfurilor si ambalajelor, descrise marfurile sau ambalajele, ce fac obiectul exportului
Caracteristicile acreditivului:
-formalismul -; caracterul documentar al modalitatilor -; bancile fac plati in acreditiv in conditiile in care ele nu vad marfurile, ci doar ocumentele ce atesta exportul.
-angajamentul bancar ferm -; exportatorul va fi platit, el stie acest lucru pentru ca in favoarea sa o banca sau 2 si-au asumat o obligatie ferma de plata, evident in conditiile in care el respecta cerintele din cererea de deschidere a acreditivului.
-siguranta pentru toti participantii -; sunt siguri ca vor primi plata prestatiilor lor astfel: in favoarea exportatorului exista angajamentul bancii importatorului. Importatorul stie ca va plati doar marfurile de care are nevoie in cererea de deschidere a acreditivului, iar banca careia i-a ordonat sa faca platile vede daca a fost livrata marfa de care importatorul are nevoie, pentru ca in document sunt mentionate specificatii.
Banca importatorului -; banca ce avanseaza sumele de bani, este sigura ca isi va recupera aceste sume, pentru ca prin intermediul ei circula setul de documente originale ce dau dreptul la proprietate asupra marfii si pe care ea le va remite importatorului numai dapa ce acesta plateste.
-independenta acreditivului de contract de comert incheiat intre exportator si importator.
Cei 2 participanti exportatorul -; beneficiar si importatorul -; ordonator nu pot face referire pe parcursul derularii acreditivului la vreuna din clauzele contractului incheiat intre cei 2, pentru ca banca nu are cunostinta de prevederile contractului respectiv, iar contractul nu face parte din setul de documente depus de cei 2 participanti. pentru a se evita aparitia pe parcursul derularii acreditivului a unor situatii dificile este recomandat ca toate clauzele specifice contractului de comert sa fie mentionate in aceeasi termeni si in cererea de deschidere a acreditivului.
-complexitate deosebita - rezultate din circuitele duble si triple precum si din formalitatile ce presupun acreditivul.
-costuri ridicate -; cea mai scumpa modalitate de plata. Pe langa comisioanele aferente virarii sumei de bani, reprezentand contravaloarea exportului, apar si comisioane de garantare, de confirmare, de modificare a clauzelor ce vor ridica foarte mult costul modalitatii. Aceste costuri, de regula, sunt suportate de importator -; ordonator, pentru ca el e cel ce initiaza modalitatea si exportatorul va suporta o serie de comisioane, precum cele de virare a sumei de bani de la banca importatorului in propria tara cand banca ordonatorului isi asuma cu angajament de plata direct.
-adaptabilitate si suplete -; rezulta din faptul ca in practica exista numeroase tipuri de acreditive ce pot fi utilizate in diversele situatii practice ce apar in economia reala.
Tipologia acreditivelor
I. In functie de natura angajamentului bancar:
-acreditive revocabile
-acreditive irevocabile
Acreditivele revocabile -; presupun ca modificarea clauzelor se face fara a mai consulta si pe exportator.
Acreditivele irevocabile -; modificarea clauzelor se face cu acordul ambilor parteneri. Un acreditiv neprecizat = irevocabil.
II. Dupa domiciliere (dupa tara in care se fac platile in functie de angajamentul bancar al bancii ordonatoare):
-in tara exportatorului
-in tara importatorului
Acreditivele din tara exportatorului -; presupun ca platile le va face banca exportatorului, care devine banca platitoare sau banca ordonatoare si-a asumat un angajament de plata indirect. Avantajos pentru exportator pentru ca primeste plata imediat ce depune banii la banca sa, poate corija eventualele erori aparute, intrarile de valuta in tara vor fi mai mari, iar riscurile privitoare la valabilitatea acreditivului sunt foarte mult reduse. Sunt dezavantaje pentru exportator -; intra in posesia banilor mai tarziu, riscurile privind termenul, posibilitatea corectiilor nule, incasari diminuate.
Remarca: Si in acest caz se poate remedia neajunsurile acreditivelor -; banca exportatorului poate solicita procedura rambus telegrafic.
Desi banca exportatorului este banca notificatoare, pe propria raspundere verifica documentele si-l plateste pe exportator dupa care va instiinta banca importatorului, care in acest caz este si banca platitoare ca a facut plata, ca documentele sunt conforme si solicita rambursarea sumei de bani virate exportatorului.
III. Dupa modul de acoperire (dupa avansarea sumei de bani):
-acreditive acoperite anticipat
-acreditive neacoperite
Acreditivele acoperite anticipat -; presupun ca importatorul avanseaza de la inceput din disponibilitatile proprii sumele de bani din care se vor face platile in acreditiv.
Acreditivele neacoperite -; sumele din care se fac platile sa fie acoperite din resurse bancare urmarind ca ulterior bancile ce au avansat suma de bani sa-si recupereze aceste valori de la importator.
IV. Dupa modul de efectuare a platilor:
-acreditive cu plata la vedere -; cu plata imediat ce documentele sunt prezentate la banca
-acreditive cu plata diferata - plata se face la un anumit numar de zile dupa ce documentele ajung (depuse) la banca platitoare.
-acreditive cu plata prin cambii -; in setul de documente depus de exportator la banca sa existe si o cambie care poate fi scontata de exportatorul beneficiar al acreditivului inainte ca documentele sa ajunga la banca platitoare.
-acreditive cu plata prin negociere -; a se vedea rolul bancii exportatorului de banca negociatoare
V. Dupa modul de utilizare :
-acreditiv cu plata integrala (la o singura livrare a marfii consemnandu-se intreaga suma din acreditiv
-acreditiv cu plata partiala - se consuma pe masura ce au loc livrarile marfurilor de catre exportator.
-acreditive utilizabile in transe -; acreditivul este impartit in parti, transe, o transa consumandu-se la fiecare livrare. Orice livrare neefectuata conduce la pierderea transei din acreditiv.
-acreditivul revolving -; se deschide pentru o singura parte din suma totala, dupa consumul ei urmand deschiderea unei noi transe.
Avansul pentru imprumut -; nu-si imobilizeaza de la inceput intreaga suma de bani reprezentand valoarea acreditivului.
VI. Dupa transferabilitate: a.Transferabilitate b.Netransferabilitate a.Presupune ca beneficiarul principal (exportatorul) poate solicita bancii platitoare sa efectueze plati prin acreditiv si catre alti beneficiari secundari ce pot fi furnizori ai beneficiarului principal, comisioanele de utilizare a acreditivului catre beneficiarii secundari sunt platite de beneficiarul principal. b.Invers ca la a.
Acreditivele cu clauza rosie -; pot fi utilizate prin avansuri, adica exportatorul inainte de a livra marfa poate solicita bancii platitoare sa-i efectueze plati avand caracterul unor avansuri.
Acreditive subsidiare presupun deschiderea pe baza unor acreditive principale ce apar in relatiile de export-import, a unor acreditive secundare interne in care exportatorul face plati din acreditiv fata de furnizorii sai din tara.
Acreditivul back to back -; presupune ca se cupleaza intre ele 2 acreditive, ambele specifice relatiei export-import. Mai precis pe baza unui acreditiv de export se deschide un acreditiv de export. Exportatorul din primul acreditiv unde era beneficiar, devenind in al doilea ordonator. Sunt specifice reexporturilor.