Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
 
despre:
 
DESPRE CENZORI
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 


Cenzorii -; desemnare, conditii de desemnare. j2c5cu
Sunt organismul de supraveghere a gestiunii patrimoniului societatii desemnati si subordonati in exclusivitatea AGA. Cenzorii nu sunt in nici un fel subordonati administratorilor, verifica modul de gestionare a patrimoniului societatii si eventual de a informa AG asupra operatiunilor patrimoniale, economice indeplinite de catre administratori.
La formele de societati de mai jos este obligatoriu sa aibe cenzor:
1. SC care pot functiona fara cenzor -; la aceasta desemnarea de cenzori este la aprecierea AG, in consecinta existenta cenzorilor poate sa fie inclusa in actul constitutiv. Acestea sunt societatile de persoane -; cel mul 15 asociati. Societatile de capitaluri si SRL, avand intre 16 -;50 asociati - la aceste forme de societati functionarea cu cenzori e obligatorie in temeiul legii, indiferent de ce s-ar prevedea in actul constitutiv.
Societatile incheiate pe incredere -; se considera ca nu ar fi necesar sa existe si cenzori.
Societatile din a doua categorie sunt societatile in care exista doar o legatura patrimoniala intre asociati, in sensul ca sunt foarte multi asociati si singura legatura este imprejurarea de a avea un aport patrimonial la capitalul societatii al aceeasi societati.
Pentru SRL este mai diminuata. Daca la o SC cu raspundere limitata nu sunt desemnati cenzori in temeiul actului constitutiv, fiecare asociat dobandeste un drept de control nelimitat asupra gestiunii societatii, ca si cum ar fi el insusi cenzor.
Legea prevede ca un numar minim de cenzori, cel putin 3 si tot atatia supleanti, adica cenzori de rezerva, care sa inlocuiasca pe ceilalti daca este nevoie. Cenzorii pot fi demisi sau nu pot functiona o anumita perioada. Nu pot cenzori o perioada.
Art. 157 -; in caz de impiedicare fizica a unui cenzor, supleantul cel mai in varsta il inlocuieste. Actul constitutiv poate prevedea alegerea unui numar oricat de mare de cenzori, dar sa fie impar.
Cine trebuie sa fie cenzori, sa indeplineasca unele conditii aratate de lege sau specificate expres prin actul constitutiv ? De lege: cenzorii sa aiba capacitate de exercitiu deplina si sa nu fi fost condamnat pentru infractiunile enumerate limitativ in art. 6 din legea SC.
La toate formele de SC cenzorii, de regula trebuie sa fie dintre asociati. pentru administratorii la societatile de capital si la SRL nu exista aceasta conditie. Administratorii pot fi asociati sai neasociati. De la aceasta regula exista o exceptie, situatia aparte a unuia dintre cenzori care poate sa fie prin exceptie din afara societatii, deci sa nu indeplineasca conditia de a fi asociat.

Cel putin unul din cenzori trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil in conditiile legii. Cenzorii tocmai pentru obiectivitate, seriozitate, rigurozitate nu trebuie sa fie in anumite relatii cu administratorii.
Relatii de interese intre cenzori si administratori -; nu vor fi desemnati cenzori persoane ce primesc sub orice forma, pentru alte functii decat de cenzor, un salariu sau o remuneratie de la administratori sau de la societate, rudele si afinii lor pana la al 4-lea grad.
Legea interzice ca cenzorii sa fie intr-o asemenea relatie cu administratorii in alta sfera de activitate din afara societatii sau sa aiba o conventie civila cu administratorii. Este demisa nu de AG (persoana respectiva) ci in temeiul acestei prevederi. Dar totusi prin ignorarea acestor prevederi o persoana a fost numita cenzor, sanctiunea este prevazuta direct de lege: daca o persoana a fost aleasa cenzor de AGA ea decade din mandatul sau, este demisa in temeiul legii.
Obligatiile si raspunderile cenzorilor. Obligatiile aratate in diferite dispozitii ale legii 31/90 sau legea contabilitatii. Aceste dispozitii se refera la activitatea cenzorului, prevede expres ca bilantul contabil se prezinta AG insotit de un raport documentat al cenzorilor. Dispozitia care fundamenteaza activitatea cenzorilor se afla in art.158 al legii SC prin care se arata ca cenzorii sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii. De aici rezulta ca orice operatii care angajeaza fonduri presupune anumite cheltuieli facute de societate, trebuie sa fie verificate cu seriozitate de cenzor. Celelalte dispozitii sunt doar exemplificari ale atributiilor cenzorilor. De aceea, pentru a exercita controlul asupra diferitelor acte ale societatii, nu trebuie ca cenzorii sa invoce o dispozitie a legii. Daca operatiunea initiata de administrator priveste gestiunea patrimoniului societatii, rezulta conform art. 158 ca acea operatiune formeaza obiectul de supraveghere din partea cenzorilor.
Obligatia cenzorilor de a verifica faptele ce le sunt reclamate de catre actionari in functie de situatia constatata sa informeze administratorul general, iar daca situatia este grava cenzorii au obligatia sa convoace in mod special AGA. Potrivit art. 160, cenzorii au obligatia sa verifice faptele ce le sunt reclamate de catre actionari. Legea prevede ca orice actionar are dreptul sa reclame o problema, iar cenzorii verifica. Pentru a verifica anumite fapte trebuie sa existe niste limite: sa precizam faptele pe care actionarii au dreptul sa le reclame cenzorilor si acestia au obligatia sa verifice.
Conditiile ce trebuiesc indeplinite: a. Imprejurarile invocate de asociati sa fie ele insele negative, ilegale, prejudiciabile pentru societate. Nu pot fi invocate imprejurari care au o anumita probabilitate, pot fi verosimile, in general ar duce la ideea ca societatea ar fi prejudiciata. Ex: actiune ilegala: administratorii ar folosi masinile societatii in interes personal in mod constant. b. Faptele acestea trebuie sa fie de natura economica, contabila sa aiba legatura cu gestionarea patrimoniului. Nu pot fi reclamate fapte de natura tehnica, situatiile care nu au dus inca la prejudicii de natura economica pentru societate. In principiu, deci aceste fapte trebuie sa fie economice, in sfera de pricepere, de pregatire a cenzorilor. Ex: s-ar invoca pierderi cu rebuturi sau cu un consum mare de combustibil, de energie, pentru ca utilajele nu au fost utilizate, modernizate, de aici apar consecinte economice negative, pierderi, costuri exagerate.
Nu ar putea fi insa reclamate situatii tehnice exclusive, care sa fi dat efecte economice negative in gestiunea societatii. Ex: s-ar reclama ca utilajele achizitionate recent de administratori sunt in principiu depasite din punct de vedere moral, iar sub aspect tehnic nu sunt cele mai moderne din acel sistem de activitate. c. Faptele sa fie negative, prejudiciabile si sa nu reprezinte doar solicitarea unor elemente date in sinea lor, neutre, dar care analizate pot duce la ideea unor situatii prejudiciabile pentru cenzori, invocarea costurilor mari cu energia, a unui volum mare de marfuri care nu au desfacere asigurata si sunt produse pe stoc. Aceste fapte pot fi reclamate cenzorilor si supuse modificarii. Asemenea informatii ar insemna exercitarea unui drept de control a actionarilor asupra gestiunii societatii. Drept de control are oricare, dar se exercita numai in limitele aratate, permise de lege.
Modul de lucru al cenzorilor: ca limita minima trebuie sa fie 3 cenzori, porivit legii, sau un numar mai mare si impar prevazut prin actul constitutiv. Desi sunt mai multi cenzori, legea nu prevede functiile acestora, constituirea lor intr-un anumit organism. De aceea, cenzorii, in temeiul legii nu formeaza comisie de cenzori (folosite in practica) fara a avea o baza legala. Pentru ca cenzorii nu formeaza un organism colegial, deciziile lor nu se iau pe baza unanimitatii, ci fiecare cenzor trebuie sa-si exprime opinia despre problemele asupra carora trebuie sa se decida. Atunci unanimitatea poate sa rezulte din situatia de fapt. In asemenea situatie se intocmeste un singur raport catre AG sau catre administratori. Totusi daca unul din cenzori are alta parere, nu inseamna ca el, ajungand in minoritate nu mai are dreptul sa-si exprime opinia, sa o comunice AGA.
Daca nu se realizeaza unanimitatea, atunci se impune prezentarea separata chiar si a unui singur cenzor in AGA. Aceasta solutie este cuprinsa in art. 160 din legea SC, potrivit careia pentru indeplinirea atributiilor prevazute in art. 158 (adica prezentarea bilantului AGA insotit de raportul cenzorilor) cenzorii vor delibera impreuna. In caz de neintelegere vor intocmi rapoarte separate, vor trebui prezentate AGA.
Cenzorii au o anumita pozitie in SC tocmai pentru a realiza o supraveghere serioasa a gestiunii societatii. Acestor drepturi ale cenzorilor le corespund obligatii ale administratorilor tocmai pentru a asigura in mod practic conditiile de realizare a atributiilor cenzorilor. Printre acestea sunt: obligatii prevazute pentru administratori in art. 159 din legea SC. Potrivit acestui articol cenzorii au dreptul sa obtina in fiecare luna de la administratori o situatie despre mersul operatiunilor patrimoniale ale societatii. Administratorii lunar trebuie sa prezinte situatia patrimoniala. Ex: situatia debitorilor.
Administratorii au obligatia sa-i convoace pe cenzori la consiliul de administratie sau la comitetul de directii. Legea prevede ca cenzorii iau parte la adunarile administratorilor fara drept de vot. Exista obligatia administratorilor de a-i convoca din timp, precis. Exista obligatia administratorilor de a le prezenta materialul documentar, proiectele de decizie si orice documente ce vor constitui obiect de dezbatere in aceste intruniri.
O situatie deosebita ar implica pentru societatile care au un administrator unic, care nu se mai constituie intr-un organism colegial. Se prevede ca SA este administrata de unul sau mai multi administratori temporar si revocabil.
Daca este un singur administrator, deciziile nu pot fi supravegheate de cenzori. La SC unde este un singur administrator, acesta trebuie sa mentioneze deciziile sale intr-un registru special privind activitatea administratorului unic. Cenzorii trebuie sa aiba acces sa verifice in permanenta, oricand, deciziile formulate de administratori si consemnate in registrul special privind activitatea administratorului unic.
Intotdeauna deciziile se vor lua de catre toti cenzorii in numar stabilit de lege (3) sau de actul constitutiv (numar impar). Cerinta legii se realizeaza prin inlocuirea cenzorului in functiune de catre unul din cenzorii supleanti in ordinea varstei. Art. 157 prevede ca un cenzor nu poate sa exercite actiunea din diferite motive. Impiedicarea fizica este o situatie temporara, celelalte situatii sunt permanente, iremediabile.
Remunerarea cenzorilor. - Intotdeauna cenzorii sunt remunerati cu o indemnizatie fixa determinata prin actul constitutiv sau de AGA care i-a desemnat.

 
 
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


 
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2014| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite