y4q3qn

1.Necesitatea integrarii monetare europene
2.Integrarea monetara europeana si sistemul monetar international
3.”Sarpele” monetar
4.Etapa sistemului monetar european (SME) si ECU
1.Necesitatea integrarii monetare europene
Integrarea monetara este absolut encesara pentru integrare, in general
In cadrul U.E. nu s-a putut trece dintr-o data la procesul de integrare => o perioada de tranzitie (aproximativ 30 -; 40 ani).
2.Integrarea monetara europeana si sistemul monetar international (SMI)
SMI isi are inceputurile in 1945 -; acordul de la Bretton Woods, care a insemnat pentru prima oara in istoria monetara capitalista crearea unui sistem monetar international, care presupune:
-principiul fixitatii ratelor de schimb: se fixa o marja de fluctuatie de ?1% fata de moneda de referinta. Moneda cheie era dolarul american. In cazul degradarii cursului de schimb, bancile nationale ale statelor erau obligate sa intervina (sa cumpere sau sa vanda valuta).
-libera convertibilitate a dolarului in aur => a avut un mare rol in crearea increderii fata de moneda americana. Dolarul -; instrument de schimb international si instrument de rezerva.
Sistemul a functionat fara probleme pana la sfarsitul anilor ’60, apoi au aparut probleme legate de evolutia economiei americane, care a afectat pozitia dolarului si cauze externe pentru ca intre timp raportul de forte au inceput sa se modifice. |arile occidentale aveau o economie slabita, in timp ce economia americana avea o pozitie intarita (in urma razboiului). Intre timp tarile occidentale si-au refacut economia => cursurile lor de schimb fata de dolar au inceput sa se amelioreze. Ele au avut libera convertibilitate a monedelor => autoritatile americane au suspendat libera convertibilitate a dolarului in aur => scaderea cursului dolarului (o lipsa de incredere in el a populatiei).
1971 -; prabusirea SMI de la Bretton Woods
-dolarul a fost devalorizat cu 7,89% (in august)
-decembrie -; acordul de la Washington, care decide largirea marjei de fluctuatie de la ?1% la ?2,25%. Aceasta reflecta o stare de criza a sistemului.
Rata de schimb = cantitatea de coneda nationala necesara pentru achizitionarea unei unitati de moneda straina (sau invers).
Paritate -; rata de schimb oficiala, ea este stabilita in raport cu un etalon.
Factorii care determina rata de schimb valutar :
-rata inflatiei
-rata dobanzii rata inflatiei influenteaza rata de schimb pe termen lung, in timp ce rata dobanzii influenteaza rata de schimb pe termen scurt.
Exemplu : Germania si Franta -; se pleaca de la acelasi cos de bunuri
GER = 1 DM FR = 3FF
Raportul de schimb: 3FF:1DM
Preturile cresc in Franta mai mult ca in Germania. In Franta se tripleaza, in Germania se dubleaza. => GER = 2DM, FR = 9FF
Rata de schimb = 4,5 FF : 1 DM
=> In tara in care rata inflatiei este mai puternica, rata de schimb tinde sa scada.
In ce priveste rata dobanzii, daca intr-o tara rata dobanzii creste, moneda nationala se apreciaza si rata de schimb creste.
Devalorizare / Revalorizare => decizie oficiala a autoritatilor monetare care vizeaza modificarea paritatii monedei.
Apreciere / Depreciere => rezultatul unor factori conjuncturali de pe piata valutara.
Art.105 si 107 ale Tratatului de la Roma
-necesitatea asigurarii stabilitatii monetare pe termen lung
-o politica a ratelor de schimb care sa tina seama de interesele comune.
3.Analiza ”sarpelui” monetar
1970 -se anunta criza sistemului de la Bretton Woods
-sefii de stat ai tarilor membre Comunitatii Economice Europene (CEE) au aprobat planul WERNER, care a fost considerat la vremea respectiva na’terea conceptului de integrare monetara europeana.(Werner era primul ministru al Luxemburgului).
Planul prevedea :
-libera circulatie a capitalurilor
-integrarea pietei bancare si a celei de capital
-paritate monetara irevocabil fixa
-coordonarea politicilor monetare si a celor bugetare
Meritele planului:
-nasterea conceptului de uniune monetara europeana
-afirmarea ideii de solidarizare pe plan monetar european = > a fost impulsionat procesul de coeziune intre statele membre intr-un moment in care pe plan mondial se prabusea sistemul de la Bretton Woods.
Acest plan este aprobat de catre bancile centrale europene in reuniunea de la Bazel din Elvetia (1972). Acordul respectiv inseamna nasterea ”sistemului sarpelui monetar ”.
+2,25% curs plafon Washington 1971 : ?2,25%

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 4,50%
?2,25%

-2,25% curs planseu
Ecart maxim = 4,50%
Acest moment al sarpelui monetar reprezinta prima etapa a procesului de integrare monetara europeana. Daca in practica moneda nationala tindea sa respecte aceste limite => interventia in tandem : cate 2 banci din tarile in cauza (banci centrale) intervin pe piata bancaraa tranzactionand valuta (in exemplu nostru Germania cumpara FF, iar Franta vinde DM).
Durata sistemului : pana 1978 -; 1979. (primul mecanism european pus in practica)

4.Etapa SME si ECU
ECU = European Currency Unit
Consiliul European (9 state membre) -; Bruxelles ’78 -; aproba propunerea comisiei executive de creare a SME. El intra in functiune din 1979.
SME = mecanism de stabilizare a raportului de schimb intre statele membre.
Specialistii considera SME drept o perioada de tranzitie spre uniunea monetara si moneda unica EURO.
SME s-a caracterizat prin ECU, al carui curs se calcula zilnic ca o medie ponderata a unui cos valutar format din monedele nationale ale statelor membre.
ECU avea 3 functii: a)unitate de cont, jucand rolul de instrument de exprimare a valorii si de masura. In aceasta calitate el folosea la calculul bugetului comunitar (al veniturilor si cheltuielilor), la calculul preturilor produselor agricole si la plata salariilor functionarilor. b)instrument de reglementare (rol limitat). Aceasta functie se manifesta in momentul interventiei bancilor centrale in tandem pentru mentinerea cursului bilateral de schimb.
Criterii de ponderare :
-in functie de prezenta tarii respective in comunitatea internationala
-dimensiunea PIB-ului c)activ de rezerva (rol limitat) : ECU reprezinta doar 9% la acea vreme.
Cursul pivot -; fiecare moneda din sistem avea propriul curs pivot. Acest curs era determinat de banca sa centrala si trebuia sa fie mentinut in limitele marjelor de fluctuatie autorizat. Putea fi exprimat:
-in ECU
-in moneda nationala
Curs pivot in ECU = valoarea monedei nationale exprimate in ECU
Curs pivot in moneda nationala = cate unitati de moneda nationala alcatuiau un ECU.
Exemplu: la 1 februarie 1993 cursul pivot in:
-moneda nationala : 1 ECU = 6,54988 FF
-ECU 1 FF = 0,15267
Pragul de divergenta - folosea bancilor centrale ca semnal de alarma, de prevenire. El arata care este momentul interventiei pe piata valutara pentru restabilirea marjelor de fluctuatie si anume atunci cand 3/4 din marja de fluctuatie oficiala era atinsa.
Acest prag de divergenta se poate calcula astfel: cursul pivot al unei monede la un momentdat reprezenta 20% din valoarea unui ECU. In aceste conditii ecartul maxim de fluctuatie a monedei respective fata de ECU reprezenta 2,25% (100 -; 20) = 1,80%.
Pragul de divergenta = 3/4 din ecartul maxim = 1,80 * 75% = 1,35% (75% = 3/4)
Noutati fata de perioada sarpelui monetar :
-rata de schimb valutar nu se mai forma in raport cu dolarul, ci in raport cu ecu
-pe parcurs in cosul valutar au intrat noi monede.
Obstacole intampinate de SME si ECU :
-in perioada 1979 -; 1992 s-au inregistrat repetate devalorizari si revalorizari (revalorizari : DM, guldenul olandez ; devalorizari : majoritatea monedelor, chiar si francul francez, dar mai ales lira italiana).
-in 1993 SME cunoaste o adevarata criza care conduce la o noua modificare a cursului de schimb care inregistreaza un adevarat salt : de la ?2,25% la ?15%.
Statele membre au iesit din aceasta criza relativ repede. Dupa iesirea din aceasta criza si pana la 31 decembrie 1998 (momentul lansarii monedei EURO), ecu a pastrat un raport de schimb favorabil in raport cu dolarul, astfel incat la 31 decembrie 1998 cursul de schimb ecu / dolar era de 1 :1,17.
Aceasta perioada de tranzitie catre moneda unica EURO reprezinta o experienta reusita reprezentand un pas mare catre integrarea monetara propriu-zisa => un raspuns dat necesitatii coordonarii interventiilor pe pietele valutare, astfel incat sa devina tot mai eficace.
In 1992 -; tratatul de la Maastricht este semnat. Un an mai tarziu intra in functiune.

-rata de schimb
-paritate
-rata dobanzii
-rata inflatiei
-sarpele
-curs pivot
-prag de divergenta
-moneda cheie
-devalorizare / revalorizare
-ecu