q1h20hu

Primele legate de capital sunt fonduri proprii constituite ca diferenta intre valoarea de emisie si valoarea contabila sau valoarea de aport (dupa caz) si valoarea nominala a actiunilor.
Contul utilizat -104- evidentiaza in credit primele constituite cu ocazia infiintarii societatii sau a cresterii capitalului social . In debit se inregistreaza diminuarea primelor de capital prin incorporarea lor in rezerve sau capital social.
1) constituirea primelor de capital val. emis. 456 = % val. contab. 1011 (1012) -valoarea nominala val. de aport 104 -prima de capital
2) incorporarea primelor de capital in capitalul social sau in rezerve
104 = %
1011
104
Contabilitatea diferentelor din reevaluare
Diferentele din reevaluare reprezinta plusul de valoare calculat in urma reevaluarii elementelor de activ.
Modul de calcul difera in functie de faptul ca mobilizarile sunt sau nu amortizabile. Daca avem a face cu imobilizari neamortizabile diferenta din reevaluare se calculeaza comparand valoarea actuala cu valoarea contabila.
Daca este vorba de imobilizari amortizabile diferenta din reevaluare se calculeaza de regula comparandu-se valoarea actuala ramasa cu valoarea contabila ramasa.
Valoarea ramasa este diferenta dintre valoarea actuala si amortizarea calculata tinandu-se seama de fie de ponderea amortizarii in valoarea contabila a mijloacelor fixe, fie gradul de uzura aperciat.Valoarea contabila ramasa se calculeaza din conturile 202 si 201.
Diferenta contabila din reevaluare se regularizeaza potrivit prevederilor regula Legii Contabile fie pe seama rezervelor, fie pe seama capitalului social, fie pe seama altor componente ale capitalului propriu. Contul utilizat este 105 (diferenta din reevaluare) -;evidentiaza in credit diferenta calculata, iar in debit diferenta regularizata.
Ex. Societatea X detine un utilaj procurat in luna decembrie a exercitiului n . Pretul de cumparare 2 mil. , durata de functionare 5 ani. Amortizarea se calculeaza in regim liniar. La finele exercitiului n+2 ( dupa 2 ani de functionare) consideram ca are loc reevaluarea. Stabilindu-se ca valoarea ramasa actualizata este de 1 500 000lei.
2 mil : 5 ani = 400 000/an
400 000 * 2 ani = 800 000 valoarea ramasa contabila
2000000 -; 800 000 = 1 200 000 diferenta din reevaluare
1 500 000 -; 1 200 000 = 300 000
Operatiile contabile :
1) achizitionarea mijlocului fix
2 440 000 % = 404
2 mil 212
440 000 ( 22%) 4426
1) a. plata mijlocului fix
404 = 5121
2) in n+1 se calculeaza si se inregistreaza amortizarea in suma de 400 000 lei
6811 = 281 400 000 lei
3) in n+2 se repeta operatia n+1 iar la finele exercitiului n+2 se inregistreaza diferenta din reevaluare de 300 000
212 = 105 300 000 lei
Durata ramasa de functionare dupa reevaluare este de 3 ani. Amortizarea mijloacelor fixe se calculeaza tot dupa metoda liniara dar se ia ca baza de calcul valoarea actuala ramasa.
Vom avea in fiecare an 1 500 000 : 3 = 500 000 n+3 = 500 000 681 = 281 500 000
Concomitent cu inregistrarea amortizarii are loc amortizarea diferentei de reevaluare pe toata durata ramasa de functionare in fiecare an regulariz suma de 100 000 (300 000 : 3)
Daca regularizarea se face pe seama rezervelor in n+3 regularizarea imbraca forma :
105 = 1068 100 000 lei
Contabilitatea rezervelor
In principiu rezervele reprezinta beneficii capitalizate. Ele se constituie ca regula din beneficiul obtinut si ca exceptie din alte resurse ( diferenta din reevaluare, prime de capital )
Ca structura rezervele cuprind :
- rezerve legale (1061) care se constituie anual intr-o proportie de cel putin 5% din beneficiul brut pana cand ele ajung la un nivel de 20% din capiatlul social. Sunt utilizate pentru protejarea capitalului social cand exercitiul financiar se incheie cu pierderi.
- rezerve statuare (1036) care se constituie anual insa din beneficii nete
- alte rezerve (cont 1068) sunt prevazute de lege sau de statutul societatii si pot fi constituite facultativ din beneficiile nete sau din alte resurse.
Atit rezervele de stat cat si alte rezerve se utilizeaza pentru acoperirea pierderilor din rascumpararea actiunilor proprii pentru finantarea unor investitii relansate si pentru acordarea de dividende actionarilor in exercitiile incheiate cu pierderi.
Contul utilizat este 106 ( cu cele 3 conturi de gradul 2)
1. Constituirea rezervelor
- daca se constituie din profit
129 = 106
- daca se constituie din primele de capital
104 = 106
- daca se constituie din diferenta de reevaluare
105 = 106
2. Utilizarea rezervelor
- daca sunt utilizate pentru acoperirea pierderilor din exercitiilor anterioare
1061 = 107
- daca sunt utilizate pentru acoperirea pierderilor din rascumparare de actiuni proprii (minusuri de valoare dintre pretul de rascumparare si valoarea nominala )
1068 = 502
- daca sunt utilizate pentru acordarea de dividende in exercitiul urmator
1068 = 457 ( dividende de plata )
Contabilitatea rezultatului reportat
Rezultatul reportat exprima rezultatul financiar sau partea din rezultatul financiar din exercitiul precedent a carei repartizare sau recuperare a fost amanata de AGA.
Contul utilizatorului -; 107- cont bifunctional. Pentru evidentierea operatiilor contabile tinem seama ca la finele unui an se intalnesc 2 situatii : a. Rezultatul financiar sa fie pozitiv (exprima profit) apare ca sold credit al contului 121. Profitul este supus repartizarii pe destinatiile legale. Daca actionarul hotaraste ca o parte din profitul net realizat sa se reporteze pentru exercitiile viitoare operatiunile se contabilizeaza :
129= 107
Profitul reportat in contul 107 poate fi utilizat :
-pentru cresterea rezervelor 107 = 106
-pentru acordarea de dividende 107 = 457
-pentru cresterea capitalului social 107 = 1012 b. Exercitiul financiar sa se incheie cu pierderi care apar evidentiate ca sold debit al contului 121 . Daca nu exista alte surse de a fi acoperite, ele sunt reportate pentru a fi acoperite in exercitiul urmator
107 = 121
In exercitiul urmator pierderile reportate se pot contabiliza astfel :
-daca se diminueaza rezultatul intrepr 106 = 107
-daca pierderile reportate sunt acoperite din profitul curent 121 =107
-daca pierderile diminueaza capitalul social 1012 = 107
Contabilitatea fondurilor proprii au scop determintat
Fonduri constituite cu scopul de a sustine financiar actiunile intreprinderii sau pentru stimularea personalului.
Fac parte fondurile prevazute in grupa a 11-a
-fonduri de participare la profit 112
-alte fonduri 118
Fondul de participare la profit se constituie din profitul net al exercitiului curent repartizat pe aceasta destinatie si se utilizeaza pentru acordarea de premii din beneficii tuturor salariatilor.
1) Considerand ca o societate a repartizat din profitul net pentru fonduri de participare la profit suma de 400 000 lei operat se evidentiaza
129 = 112 400 000
2) Considerand ca toata suma se utilizeaza in exercitiul curent pentru acordarea de premii salariatilor, obligatiile de plata se contabilizeaza
112 = 424
3) Premii sunt impozabile si impozitul datorat bugetului se evidentiaza
424 = 444 100 000
4) Suma neta de plata de 300 000 se plateste salariatilor
424 = 5311
Alte fonduri - 118 - acest cont tine evidenta unor fonduri speciale cum sunt fondul destinat cresterii surselor proprii de finantare din profitul net realizat -; fondul baracamentelor si amenajarilor provizorii, fondul de organizare de santier. Fondul se constituie in principal din profitul net realizat si din alte surse.
Dupa utilizare, fondul consumat se transfera la capitalul social sau in anumite cazuri se transfera la venituri exceptionale din operatia de gestiune ( 7718 )
Ex. Metodologic operatiile contabile sunt :
1) Repartizarea din profit a unei sume stabilite de adunarea generala pentru majorarea fondului
129 = 118
2) Considerand ca fondul este utilizat pentru construirea unor mijloace fixe in productie proprie, toate cheltuielile ocazionate se contabilizeaza in conturile de cheltuieli din clasa 6, creditandu-se conturile corespondente felului cheltuielilor efectuate sau platilor efectuate clasa 6 = %
601 = 301
641 = 421
628 = 401
Acestea se vor concretiza din punct de vedere material cu mijlocul fix realizat. …… ca sa se evidentieze intrarea mijloacelor fixe este necesar sa se calculeze costul de productie, cost care nu poate fi calculat decat cu ajutorul datelor contabile de gestiune.
Dupa calcularea costului de productie cu ajutorul datelor contabile de gestiune se inregistreaza receptia mijloacelor fixe prin 212 = 722
118 = 1012
Contabilitatea subventiilor pentru investitii sunt sume obtinute de la buget sau de la alte intreprinderi interesate, fiind destinate achizitionarii sau construirii de active imobilizate sau finantarii unor activitati pe termen lung. Sunt asimilate investitiile si activele imobilizate primite cu titlu gratuit prin donatie precum si cele constatate in plus la inventar.
Subventiile pentru investitii sunt decontate asupra veniturilor pe masura amortizarii activelor imobilizate finantate pe aceasta cale sau pe masura vanzarii activelor imobilizate finantate pe aceasta cale sau pe masura vanzarii activelor imobilizate finantate pe aceasta cale pentru valoarea neamortizata.
Contul utilizat -;131 care evidentiaza in credit subventiile primite sau de primit iar in debit subventiile decontate asupra veniturilor exceptionale 4727. Atunci cind subventiile se primesc de la stat ulterior calcularii lor se utilizeaza si contul 445 (subventii).
In debitul acestui cont sunt evidentiate subventiile de primit de la buget (131) sau subventiile pentru exploatare (741).
In credit inregistram sumele incasate de la buget.
Ex. O societate calculeaza o subventie pentru investitii de 4 mil care urmeaza sa fie incasata de la buget. Ulterior incaseaza subventia.
1) subventia calculata
445 = 131 4 mil
2) subventia incasata
5121 = 445
Daca subventia s-ar fi incasat direct, operatia contabila este
5121 = 131
Consideram ca societatea cumpara un mijloc fix la pretul de 4 mil cu TVA 22%. Durata de functionare este de 5 ani, iar amortizarea se face in regim liniar.
3) cumpararea mijlocului fix
4 880 000 % = 404
4 000 000 212
880 000 4426
4) plata furnizorului pentru mijlocul fix
404 = 5121
5) calculul si inregistrare amortizarii pentru primul an de functionare
6811 = 281 800 000 ( 4 mil : 5ani)
6) concomitent cu amortizarea se transfera la venituri valoarea
131 = 7727 800 000

Contabilitatea provizioanelor reglementate
Calculul si inregistrarea in contabilitate a provizioanelor sunt o consecinta a aplicarii principiului prudentei. In esenta ele sunt valori calculate pe seama cheltuielilor servind pentru autofinantarea intreprinderilor.
Constituirea de provizioane are implicatii fiscale :
-in perioada cand se constituie, se majoreaza cheltuielile deci se reduce profitul si implicit baza de impozitare;
-in perioada cind se diminueaza sau se anuleaza, se majoreaza veniturile, profitul si impozitul pe profit.
Practicarea provizioanelor trebuie facuta cu atentie pentru a nu fi afectata gestiunea intreprinderii in perioadele urmatoare. Indiferent de felul provizioanelor, metodologia contabila de constituire si de regularizare este identica.
La constituire : se debiteaza un cont de cheltuieli
La anulare sau diminuare se crediteaza un cont de venituri
Cheltuieli = P
P = venit
Ceea ce difera de la o categorie la alta de provizioane sunt metodologia de calcul, conturile de cheltuieli, venituri si provizioanele utilizate si deductibilitatea fiscala a acestora.
Provizioanele reglementate sunt destinate finantarii cheltuielilor determinate de cresterea preturilor aferente stocurilor de calculul amortizarii derogatorii si de calculul fluctuatiilor de curs valutar.
Provizioanele reglementate nu au regim legal stabilit in Romania. In planul de conturi insa, este prevazut contul 141, cu precizarea ca instrumentarea contului se face potrivit dispozitiilor legale. In occident provizioanele reglementate se calculeaza si se inregistreaza si prezinta urmatoarele caracteristici :
-au un regim fiscal propriu fiind contabilizate numai ca urmare a unor dispozitii legale;
-sunt facultative;
-sunt deductibile integral din baza de impozitare;
-sunt contabilizate pe seama cheltuielilor si a veniturilor exceptionale, deci ele nu afecteaza rezultatul curent al exercitiului
6874 - cheltuieli privind provizioanele reglementate
7874 - venituri privind provizioanele reglementate
141
Provizioane pentru cresterea de preturi se constituie pentru cresterea de preturi doar a anumitor elemente din stocuri asigurand fondurile necesare refacerii stocurilor la nivelul preturilor noi.
In Franta provizioanele se constituie pe o perioada care nu poate depasi 2 exercitii financiare consecutive. Conditia este ca marimea cresterilor de preturi sa nu depaseasca 10%, iar stocurile sa nu se incadreze in categoria bunurilor susceptibile de a genera fluctuatii de curs valutar. Provizioanele constituite sunt reluate la venituri incepand cu al 6-lea an de la constituire.
Provizioane reglementate pentru avertismente derogatorii ( vezi Contabilitatea Imobilizarilor Corporale)
Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli
Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt destinate pentru a acoperi riscurile si cheltuielile pe care evenimentele survenite le fac probabile, au obiectul determinat cu precizie, dar marimea cheltuielilor sau a pierderilor precum si realizarea lor sunt incerte.
Potrivit regulamentului legii contabile se constituie urmatoarele feluri de provizioane pentru riscuri si cheltuieli : a. pentru litigii, amenzi, penalitati, despagubiri, daune si alte datorii incerte; b. pentru cheltuieli legate de activitatea de service in perioada de garantie si alte cheltuieli privind garantia acordata clientilor; c. pentru cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii (reparatii capitale, revizii tehnice); d. pentru pierderile latente aferente datoriilor in devize; e. pentru alte riscuri si cheltuieli specifice anumitor sectoare de activitate.

Caracteristici :
- toate provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt obligatorii;
- deductibilitatea fiscala poate fi totala sau partiala;
- calculul si inregistrarea reparatiilor de constituire, suplimentare, diminuare sau anulare se fac la finele fiecarui exercitiu in urma operatiei de inventariere cind se compara provizionul necesar cu provizionul existent.
In toate cazurile in care avem de a face cu o depreciere, provizionul calculat = provizionul necesar. n+1 devine provizionul existent; la 3 dec. n+1 se calculeaza din nou, provizionul necesar se compara cu provizionul existent si daca provizionul necesar este mai mare are loc operatia de suplimentare iar invers, are loc operatia de diminuare.
Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli - 151 se dezvolta pe conturi de gradul 2 indicand fiecare felul provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli. Unele sunt pentru riscuri, altele pentru cheltuieli.
Ex. 1. Pentru riscuri
Daca la finele unui exercitiu o societate comerciala este in litigiu cu o alta societate comerciala, iar procesul urmeaza sa aiba loc in exercitiul urmator, ea isi poate constitui un provizion a carei marime este estimata in functie de cheltuielile posibile.
Provizionul calculat (necesar) 400 000 se contabilizeaza :
6812 = 1511 400 000
In n+1 presupunem ca se efectueaza cheltuielile de judecata platite din contul n in suma de 500 000
622 = 5121 350 000
La finele exercitiului n+1 se compara provizionul necesar care este zero cu provizionul existent de 400 000 => necesitatea anularii provizionului
1511 = 7812 400 000
2. Pentru cheltuieli
Consideram ca o societate cumpara in exercitiul n o instalatie pentru care se prevede in exercitiul n+2 o reparatie capitala estimata la 5 100 000.
In n+2 se efectueaza reparatia de catre un tert, valoarea fiind de 6 mil lei (+TVA 22%). Sumele anuale 5 100 000 : 3 ani = 1 700 000/an
In n n+1 681 = 1513 cate 1 700 000 n+2
In n+2 se inregistreaza factura primita de la terti pentru reparatia de 6 mil

7 320 000 % = 401
6 000 000 611
1 320 000 4426
La finele exercitiului n+2 cu ocazia analizei provizionului are loc operatia de anulare :
1513 = 7862 5 100 000

Contabilitatea datoriilor pe termen lung
Datoriile exprima in general resursele straine apartinand intreprinderilor pe o perioada mai mult sau mai putin indelungata.
Se impart in doua categorii :
-datorii pe termen scurt (pana intr-un an);
-datorii pe termen mediu si lung (peste 1 an).
Fac parte :
-imprumuturi din emisiuni de obligatii;
-credite bancare pe termen mediu si lung;
-datorii legate de participatii;
-alte imprumuturi si datorii asimilate;
-dobanzi aferente.
Contabilitatea imprumuturilor pentru emisiunea de obligatii
Aceste imprumuturi sunt emise de societati private sau publice care au accese pe piata financiara. Ele sunt divizate in parti egale denumite obligatiuni . Vanzarea obligatiunilor se face prin intermediul unei institutii financiare sau direct de catre societatea emitatoare catre public.

Imprumuturile sunt garantate cu activele societatii. Rambursarea poarta denumirea de amortizare si poate fi facuta la termen (in totalitate) sau esalonat. Rambursarea poate fi facuta fie prin rascumparare la bursa, fie prin procedeul tragerii la sorti.
Pe perioada de creditare (de la obtinterea imprumutului si pana la rambursare) societatea emitatoare datoreaza societatii cumparatoare dobanzi.
Dobanda obligatiunii se calculeaza fie pe baza unei rate fixe, fie pe baza unor rate variabile, revizuibile la anumite intervale de timp sau indexate.Calculul se face in functie de valoarea nominala a obligatiilor. Dobanda se inscrie anual intr-un cupon care este atasat la fiecare obligatiune.
Pentru contabilizare este necesar sa fie cunoscute urmatoarele notiuni :
1. Valoarea nominala a obligatiunii reprezinta marimea de referinta a unei fractiuni din imprumutul obligator, se exprima printr-o suma de ordinul miilor intregi si in functie de ea se calculeaza dobanda.
2. Pretul de emisiune al obligatiei este pretul la care se emit si se vand obligatiunile. El este egal cu valoarea nominala sau mai mic decat valoarea nominala pentru a atrage cumparatorii.
3. Pretul de rambursare al obligatiunii este pretul platit la scadenta cumparatorului si poate fi egal cu valoarea nominala sau mai mare decat valoarea nominala.
4. Prima de rambursare este suplimentul platit de societatea emitatoare obligatarilor si se calculeaza ca diferenta intre pretul de rambursare si pretul de emisie.
Precizari :
1. Cheltuielile facute cu emisiunea de obligatii sunt asimilate cheltuielilor de constituire a societatii si se amortizeaza prin inducerea esalonata in cheltuieli de exploatare pe perioada de rambursare a imprumuturilor.
2. Prima de rambursare se amortizeaza pe perioada de creditare si sunt considerate cheltuieli financiare.
3. Dobanda calculata se plateste la scadenta si se include pe cheltuiala anuala proportional cu timpul in care se calculeaza, fiind considerata cheltuiala financiara.
Conturile utilizate
161 -in credit inregistram imprumuturi la nivelul valorii de rambursare iar in debit imprumutul rambursat la aceeasi valoare.
169 -;prime privind rambursarea operatiunilor- cont de activ. In debit avem primele calculate cu ocazia vanzarii obligatiunilor (valoarea rambursarii = valoarea de emisie). In credit avem amortizarea primelor pe seama cheltuielilor financiare (6868).
1681 -; In credit avem dobanzi calculate datorate constituite ca cheltuieli fixe (666). In debit -; dobanzi platite cu ocazia rambursarii ratelor privind imprumutul.
201 -; cheltuieli cu emisiunea de obligatiuni, care pe masura amortizarii se transforma in cheltuieli de exploatare (6811 = 2801), iar dupa amortizare are loc operatia de diminuare a activitatii cu cheltuieli amortizate (2801 = 201).
461 - tine evidenta relatiilor cu persoana cumparatoare de obigatiuni, creantele fiind evidente la nivelul valorii de emisie.