GATT a fost institutionalizat incepand cu 1 ianuarie 1948 avand ca obiectiv liberalizarea comertului international. r1h19hb
Principiile fundamentale ale GATT:
1.Principiul nediscriminarii in relatii economice reciproce intre partile contractuale. Aplicarea acestui principiu prevedea obligativitatea tuturor semnatarilor sa-si aplice si sa-si acorde reciproc si neconditionat clauza natiunii celei mai favorizate si clauza regimului national in materie de impunere
2.Interzicerea restrictiilor cantitative si a altor bariere cu efect echivalent.
3.Atunci cand se justifica folosirea restrictiilor cantitative aceasta sa se aplice nediscriminatoriu.
4.Folosirea ca unic instrument pentru protejarea economiei nationale doar a tarifului vamal, cu conditia sa nu contina taxe vamale prohibitive.
5.Folosirea consultarilor bi sau multilaterale ca metoda de solutionare a diferendelor comerciale.
6.Interzicerea sau limitarea folosirii subventiilor de export ca metoda de imperfectare a concurentei.
7.Adoptarea deciziilor in cadrul GATT s-a facut prin consens general, iar in probleme de procedura prin vot.
Derogari (exceptii) de la principiile fundamentale GATT: a.Admiterea crearii de uniuni vamale si zone de liber schimb. b.Permisiunea functionarii sistemelor preferentiale aflate in vigoare la data semnarii acordului. c.Negocierea de protocoale comerciale preferentiale cum ar fi SGP sau SGPC (sistemul global de preferinte comerciale). d.Autorizarea tarilor in dezvoltare de a promova chiar masuri contrare textului GATT, daca sunt cerute de dezvoltarea lor economica.
Forme de aderare la GATT, tipuri de membri
1.Aderarea obisnuita (ordinara), care presupunea negocieri intre candidat si GATT si incheierea unui acord de aderare cuprinzand drepturi si obligatii pentru parti.
2.Aderarea la prezentare - folosita de fostele colonii care inainte de castigarea independentei, beneficiau de prevederile GATT prin intermediul metropolei.
3.Aderarea provizorie - are o etapa intermediara cand negocierile de aderare intrau in impas.
4.Aderarea pe baza de angajament special.
Tipuri de membri: a.Membri cu drepturi depline (parti contractante). b.Membri de factori. c.Membri provizorii. d.Membri pe baza de angajament special.
In 1964 la solicitarea tarilor in dezvoltare s-a adaugat o a 4-a parte la textul GATT, care cuprindea prevederi specifice ale acestor tari.
Angajamentele asumate de tarile dezvoltate in favoarea tarilor in dezvoltare:
1.Angajamentul de mentinere (de nemajorare) a obstacolelor comerciale practicate in cazul importurilor provenite din tarile in dezvoltare.
2.Angajamentul ca pe parcusul rundelor de tratative sa se reduca mai mult obstacolele tarifare si netarifare la produsele care prezinta interes pentru exporturile tarilor in dezvoltare.
3.Sa nu pretinda reciprocitate deplina din partea tarilor in curs de dezvoltare pentru concesiile acordate.
In cadrul GATT au avut loc 8 runde multilaterale de negocieri.
Pe parcursul rundelor de tratative in domeniul tarifar s-au folosit urmatoarele tehnici de negociere: a.bimultilateralismul (tehnica negocierii produs cu produs). b.reducerea liniara a taxelor vamale. c.reducerea progresiva a taxelor vamale. d.metoda culoarelor tarifare. e.tehnica armonizarii disparitatilor tarifare.
Concesiile negociate ale rundelor de tratative au imbracat urmatoarele forme:
1.In domeniul tarifar:-reduceri
-eliminari ale taxelor vamale
-consolidari
2.In domeniul netarifar:
-inlaturarea unor bariere netarifare
-atenuarea efectului lor protectionist
-forma codurilor de conduita sau a acordurilor plurilaterale.
Runda Uruguay a fost declansata in 1986 cu ocazia reuniunii ministeriale de la Punta del Este. Negocierile rundei au fost concepute pe 2 grupe mari: a.comertul cu bunuri b.comertul cu servicii
Au fost create 15 subgrupe de negocieri. Pentru prima data la o runda
GATT s-a luat in discutie ca domenii noi urmatoarele:
-comertul cu servicii
-investitiile legate de comert
-drepturile de proprietate intelectuala
-functionarea sistemului comercial multilateral.
La finele rundei Uruguay in 1993, cea mai mare parte din acorduri s-a definit prin globalism, adica trebuiesc insusite integral de catre membri GATT. Cu toate acestea au mai ramas plurilaterale aplicabile doar semnatarilor urmatoarele angajamente comerciale.
1.Acordul privind comertul cu avioane civile. globale
2.Aranjamentul cu privire la carnea de vita si amimalele vii (vitele).
3.Aranjamentul cu privire la produsele lactate -plurilaterale
La aceasta runda s-a decis crearea OMC care sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 1995. Membru fondator al OMC putea deveni orice membru cu drepturi depline al fostului GATT care a participat la negocieri si-a insusit integral toate rezultatele rundei si si-a manifestat aceasta optiune in termen de 90 de zile de la incheierea rundei.
Trasaturi ale Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC):
1.Este o organizatie internationala independenta care nu face parte din Sistemul Natiunilor Unite.
2.Este un forum multilateral in care se rezolva periodic problemele comertului international.
3.Colaboreaza cu celelalte organisme internationale pentru a rezolva problemele comerciale conexe cu cele investitionale, stiintifice, industriale, financiare.
Organul suprem de decizie al OMC este “Conferinta ministeriala” care se intruneste la fiecare 2 ani la nivel de delegatii compuse din mai multi membri ai guvernelor nationale.
Organul executiv este “Consiliul general” care are in subordine un comitet pentru comertul cu marfuri si un comitet pentru comertul cu servicii. Acest consiliu general se ocupa cu solutionarea diferendelor si de gestionarea mecanismului de examinare a politicii comerciale.