8.1 METAMORFOZELE LIBERALISMULUI NEOCLASIC l1f8fd
Adaptarea liberalilor neoclasici la sit, din per, interbelica - incercare de examinare autocritica a propriei paradigmei => au acceptat cu pre multa usurinia ideea pasivitaiii statelor.
Au recunoscut excesul de subiectivitate in anal, ec, importania exagerata acordata psihologiei sI comportamentului individual al ag, ec, precum si aversiunea lor faia de informaiiile concrete fata de studiul ist, al ec. Mai multe miscari de adaptare la ceriniele realitaiii:
- preocup, pt, perfeci, calculatorului ec, raiional, prin crearea ecometriei; - efortul neoliberalilor germani de a depasi razboiul steril al metodelor;
- combatarea vehelmenta a proprietaiii colective sI a interveniiei excesive a statului in ec;
- combatarea idei pasivitatii statului liberalin cadrul Colocviului W.Lippmann;
Reprezentanii: F.A.Heyec, W.Eucken, L.Robins, A.Allais, Anghel Rugina.

8.2 TEORIA CATALAXIEI
- concepiia lui F.A.Hayek despre bazele ec contemporane de pia. Hayek
- reprez, sc, de la Viena. Lucrare: “Calea spre servitute” (1944);
- sinteze concepiiei neoliberale a lui H, “Lege, legislaiie si libertate” (1973-1979).
¥N centrul preocuparilor lui stau principiile sI logica unei civilizaiii a libertaiii;
- e adept al individualismului, in centrul societ, sa stea individualul activ; - obiectul stiinielor sociale e comportamentul uman, urmarile neinteniionate ale aciiunilor individuale;
- elem central in stiiniele sociale e elem subiectiv. 1.Conceptia lui H, despre liberate sI statul de drept:- libert, e valoarea suprema intr-o societ, moderna sI prospera;
- libert, e chiar mai imp, decat prosperitatea ec;
- asigurarea libertaiii pt toii indivizii dintr-o societ, pp, existenta ordini legate care poate fi asigurata in 2 feluri: prin voinia unei persoane si prin domnia legii => atunci ordinea in societ, e mai stabila;
- H, este adeptul unui stat activ,in limite, domenii sI forme strict determinate de lege;
- rolul statului de drept consta in a asig, o serie de servicii publice;
- garaniia funciionarii eficiente a statului de drept este separaiia dintre puterea legislativa, executiva sI judecatoreasca.
2.Th, catalaxiei sau concepiia lui H, despre ec, de pia, sI ordinea liberala din cadrul ei: - ec de pia, e un mecanism care se autoregleaza.
Ordinea sI organizarea ec, se realiz, prin intermrediul concureniei daca indivizii sunt liberi sa faca tranzaciii cu cine vor ei.
Elem, aleator al operaiiunilor de schimb pe pia, consta in faptul ca bunurile sau serviciile oferite de anumiii ag, ec, pot sa aiba o val, > sau mai < pt ceilalii agenii; - propune schimbarea termenului “economie de piaia” cu “catalixie” care vine de la a schimba.
Prin catalixie se inielege ordinea sau organizarea care ia nastere prin adaptarea reciproca a numeroase economii individuale pe piaia. Pr2 sunt releele acestei reiele complexe de activitaii.
3.Concepiia lui H, despre pol, ec, sI critica adusa tuturor formelor de interveniie a statului in ec: - corolarul practic al th, catalixiei e recunoasterea rolului activ, dar limitat al statului in ec;
- H, sugereaza denaiionalizarea banilor. El este adeptul catalixie monetare; - in ce priveste pol, H, considera doua din cele 3 categ, de impozite: impozite pt acoperirea chelt2 de administraiie sI pentru b, corective; - respinge impoz, percepute pt dreptate sociala sI statul bunastarii;
- H, e adept al mainii invizibile a lui A.Smith sI al th, pieielor a lui J.B.Say; - dezaproba sI critica orice forma de control sI de conducere centralizata a ec, de catre stat. Concluzii: - lucrarile lui H, pun in discuiie numeroasele probl2, de interes real, constituie o pledoarie elocventa pt libertate sI iniiiativa creatoare in ec.

8.3 SCOALA MONETARISTA (CHICAGO) SI CONTRIBUTIA LUI M. FRIEDMAN
Sc, de la Chicago infiiniata de F.Knight (1885-1973) in per, interbelica. Lucrari: “Eseuri in stiinia ec, pozitiva” (1953), “Capitalism si libertate (1962), “Libertatea de a alege (1980), “Inflaiie sI somaj (1976).
1.Conceptia lui M.Friedman despre suveranitatea consumatorului ca o caracteristica eseniiala a ec, de pia - “In capitalism sI libertate” sI Liberattea de a alege” F, se refera la mec, de funci, a ec, de pia, sI legatura lui cu libertaiile cetaienesti. F, spune ca cheia bunei funciionari a ec, de pia e libertatea de alegere a oamenilor sau suveranitatea consumatorilor. Impulsul activitaiii ec, porneste de la consumatori prin capac, lor de a alege mf2, pe care le vor cumpara.
Elem cheie al ac, mecanism sunt pr2, care indeplinesc funciiile: - transmiterea de informaiii; - constituirea unui stimulent pt adoptarea acelor metode de produciie care sunt cel mai putin costisitoare disponibile pt scopurile cu cea mai inaltavaloare; - determina cat primeste fiec, din produs , repartiiia venitului.
2.Critica adusa de F, dirijismului, sI recunoasterea unor merite ale teoriei Keynesiste: - F, critica interveniia statului in ec, dar acepta unele forme de interveniie a statului in ec;
- ideea lui F: opiiunile oamenilor pt consum sunt influeniate in fiec, mom, de 2 elem: niv, si dinamica venit, prezent sI niv, venit, permanent sau de aprecierile oamenilor cu privire la venitul durabil la care se asteapta din averea lor pe t, lung. F, a urmarit sa determ, evol, seculara si caracterul ciclic al fciiei consumului. 3.Th, sI pol, monetara in opera lui F:
- Concepiia lui F, despre bani are ca pct, de plecare th, cantitativa asupra banilor si pr2, asa cum a fost reformulata de Fischer in 1907. Ac, a pornit de la formula: MV=PQ unde Q= vol, mf2 sI M= masa monet, V=vit, de rotaiie, P= indicele pr2;
- a izolat sub forma unei constante k=V/Q => formula cantitaiii de bani neces/ cerute la un mom, dat, d=Md =kP;
- in ceea ce priveste fluctuaiiile cererii globale, monetaristii susiin ca ac, vor fi determ, numai de schimburile de masa sau de vit, de circulaiie a banilor; - fluctuaiiile ofertei de bani sunt corelate cu flexibilitatea relativa a salariilor sI pr2;
- momentaristii considera sect, partic, din ec, de pia, ca fiind relativ stabil => vit, de rotaiie a banilor e stabila;
- considera ca inflaiia e un fen, monetar, iar F, condid, ca pericolul princip, pt, ec, deriva din cresterea inflaiiei sI nu din somaj cum considera Keynes; - coniinutul pol, monetare preconizata de monetaristi in frunte cu F, este combaterea inflaiiei sI asigurarea stabilitaiii pr2, considerand nu numai justificat ci sI util somajul. F, introduce noi, de rata naturala a somajului

8.4 CONTRAREVOLUTIA MONETARISTA SI REVIGORAREA NEOCLASICISMULUI
- neoliberalii au lansat o contrarevoluiie monetarista menita sa dea o explicaiie neoclasica sI problemelor puse discuiie de Keynes. Un ex, de th, elab, in contextul contrarevoluiiei monetariste e th, dezechilibrelor ec, dat prezeniei banilor in ec, de pia, a lui R.W.Clower. Th, ec, bazata pe oferta:
Reprezentanii: A.Laffer, J.Kinniski, N.Ture. - th, susiine ca politica dirijista a avut efect negativ asupra rezultatelor ec, din SUA in ultimele 2 decenii in sensul ca a descurajat munca ducand la scaderea productivitaiii muncii. Ea propune abandonarea th, ec, neokeynesiste bazata pe analiza cererii sI renuniarea la politica dirijista.
Continutul pozitiv al po, ec, preconizat de ac, ganditori e stimularea investiiiilor in vederea cresterii ec, fol, ca princip, instrument scaderea impozitelor pe avere sI pe venituri. Th asteptarilor sau anticiparilor raiionale: - initiata de Lucas, Sargent, Wallaces, Barro;
- adepii th, ratex considerate ca deciziile in ec, tb, luate in mod individual sI ca pe baza mecanism, piei, se pot rezola cel mai bine prol2, ec, contemporane, fara interveniia statului. Indivizii cunosc si fol, toate inform, sI th, ec, pe care se intemeiaza mas, de pol, ec, a,i, ei pot sa ia decizii ec, eficiente.
Ei susiin flexibilitatea pr2 sI a salariilor; somajul e in cea mai mare mas, voluntar.

8.5 OPINII DESPRE TRANZITIA DIN EUROPA DE ESTLA EC DE PTA Revenirea fostelor i, comunistre la ec, de pia descentralizata s-a facut pe proprietatea privata sI libera iniiiativa a ag, ec, in cadrul concureniei de pia. Dificultaii: - legate de structurile sociale sonomice; - costuri sociale imense. Concluzia umanista - pt eficientizarea economiei romanesti actuale este nec, liberalizarea sI privatizarea ei.
Reprezentanii: M.Friedman sugereaza o terapie de soc privatizarea totala sI importum masiv de capital strain. Preconizeaza: o ec, sociala de pia adica imbinarea ec, libere pe pia, cu unele masuri de proteciie sociala pt, gr2, sociale dezavantajate. A.N.Rugina - sa se realizeze in Rom, o noua ordine monetara, fin, ec, sI soc, bazata pe libertate, justiiie locala, egalitate sI stabilitate de durata. Lionel Storelu - ec, de pia a castigat sI ec, dirijista a pierdut.