Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
 
despre:
 
TURISMUL FENOMEN ECONOMIC, SOCIAL SI CULTURAL
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

I. CONCEPTE SI DEFINITII u6l12lj
II. LOCUL SI ROLUL TURISMULUI IN ECONOMIA NATIONALA
III. FACTORII DEZVOLTARII TURISMULUI
IV. FORME DE TURISM
V. CIRCULATIA TURISTICA
I. Termenul de turism isi are originea in semnificatiile urmatoarelor cuvinte latinesti: tornare = a se intoarce si turnus = o miscare circulara ce nu presupune schimbarea rezidentei.
Turismul este o latura a sectorului tertiar al economiei, unde activitatea prestata are ca scop organizarea si desfasurarea calatoriilor de agrement, recreere sau deplasarilor de persoane la diferite congrese si reuniuni, include toate activitatile necesare satisfacerii nevoilor de consum si de servicii ale turistilor. loisir = petrecerea timpului liber lessure = activitatea prestata in timpul liber
Definitie negativista: Turismul este o cheltuiala neutila si nefasta, consecinta a tendintei spre risipa si distrugere a bogatiei materiale in scopul satisfacerii placerii, dar care nu poate restabili echilibrul afectiv al individului alienat.
Turismul include activitatea unei persoane care calatoreste in afara mediului sau obisnuit pentru mai putin de o perioada suficienta de timp si al carui scop este altul decat exercitarea unei activitati remunerate la locul de vizitare.
Activitatea turistica are un caracter dinamic, ea modificandu-se odata cu schimbarile ce au loc in cadrul economiei nationale.
Turismul este o ramura de interferenta (are legaturi cu multe alte sectoare de activitate economica) si o ramura de consecinta (se sprijina pe rezultatele obtinute in alte ramuri de activitate).
Subiectii relatiilor turistice
Conform recomandarilor Conferintei Mondiale a Turismului, in activitatea turistica se utilizeaza cu termenul de vizitator. Vizitatorul reprezinta orice persoana care se deplaseaza intr-un loc, altul decat acela al mediului sau obisnuit pentru mai putin de 12 luni si al carui scop de calatorie este altul decat exercitarea unei activitati remunerate la locul vizitat. Acest termen de vizitator include alti 2 termeni specifici, respectiv turistul si excursionistul.
Turistul este acea persoana care calatoreste pentru cel putin 24 de ore si care innopteaza intr-o unitate de cazare.
Excursionistul reprezinta acel vizitator temporar al carui sejur este mai mic de 24 de ore.
Turismul intern, national si international
Turismul intern reprezinta o activitate turistica practicata in interiorul unei tari si vizeaza atat turismul realizat de rezidentii acelei tari care viziteaza propria lor tara, cat si turismul receptor care include vizitele nonrezidentilor pe teritoriul acelei tari.
Turismul national reprezinta activitatea turistica inclusa in categoria de turism intern, la care se adauga turismul emitator, care se refera la rezidentii acelei tari care viziteaza alte tari.
Turismul international include turismul receptor sau exportul de turism si turismul emitator sau importul de turism.
II. Turismul reprezinta o ramura a economiei nationale care se integreaza
in sectorul tertiar (sectorul serviciilor). El detine un rol important in viata economica si sociala, actionand ca un element dinamizator al sistemului economic global, ca un mijloc de diversificare a structurii economice, de reducere a decalajului inter-regional si deasemenea actioneaza ca un element de educare si instruire.
Importanta sociala poate fi pusa in evidenta prin urmatoarele aspecte:
-Turismul contribuie la mentinerea echilibrului biologic si fiziologic al omului contemporan.
-Turismul reprezinta un mijloc de educare, de ridicare a nivelului de cultura. Contribuie la refacerea formei de munca, faciliteaza schimbul de idei si confruntarea de opinii care conduce la largirea orizontului cultural.
-Turismul este considerat un factor de identificare a legaturilor dintre natiuni.
Importanta economica:
-Turismul contribuie la crearea de venit.
-Turismul contribuie la ridicarea social-economica a unor zone asigurand eliminarea decalajelor inter-regionale.
-Turismul valorifica acele elemente care n-ar fi putut fi puse in valoare in cadru altei activitati (turismul nu epuizeaza materia prima).
-Turismul reprezinta si o vocatie ecologica intru-cat in strategia dezvoltarii turistice se impun masuri de protejare a mediului si a valorilor fundamentale a existentei umane: parcurile, Delta Dunarii, etc.
-Turismul contribuie la cresterea incasarilor valutare fara a se efectua eforturi deosebite.
Pe plan international turismul are o contributie importanta la crearea produsului mondial global (7%), iar in ceea ce priveste exportul, turismul se situeaza pe locul 3 dupa exportul de petrol si autovehicule.
III. Criterii de clasificare a factorilor ce influenteaza evolutia turismului:
1.Dupa natura social-economica exista: a.Factori economici: -nivelul de dezvoltare economic;
-veniturile populatiei;
-preturile si tarifele;
-oferta turistica. b.Factori tehnici: -infrastructura generala;
-infrastructura turistica. c.Factori sociali: -timpul liber;
-urbanizarea;
-somajul. d.Factori demografici: -populatia privita in dinamica si structura. e.Factori psihologici: -nivelul de instruire;
-dorinta de cunoastere. f.Factori organizatorici si politici: -formalitati vamale;
-regimul vizelor;
-diversitatea aranjamentelor turistice;
-acordurile intre tari cu privire la circulatia turistica.
2.Dupa durata actiunii in timp: a.Factori permanenti: -timpul liber;
-veniturile;
-oferta turistica;
-baza tehnico-materiala. b.Factori conjuncturali: -conditiile meteo;
-crizele economice;
-calamitatile naturale.
3.Dupa importanta in determinarea fenomenului turistic: a.Factori primari: -timp liber;
-oferta;
-preturi;
-venituri. b.Factori secundari: -varietatea serviciilor suplimentare;
-cooperarea internationala;
-facilitati de viza.
4.Dupa influenta asupra loturilor corelative ale pietei: a.Factori ai ofertei: -dotarea bazei tehnico-materiale;
-diversitatea serviciilor. b.Factori ai cererii: -urbanizarea;
-veniturile;
-timpul liber.
Factorii reprezentativi care influenteaza fenomenul turistic sunt urmatorii:
1.Nivelul de dezvoltare economic ilustrat de PNB/loc.
2.Preturile si tarifele se costituie intr-un factor de stimulare, ele influentand fie intreg produsul turistic, fie componentele din ansamblul produsului turistic.
3.Oferta turistica cu principalele sale componente naturale si antropice, la care se adauga baza tehnico-materiala.
4.Progresul tehnic influenteaza deplasarea in interes turistic prin cresterea gradului de mobilitate a populatiei, ca urmare a perfectionarii cailor si mijloacelor de transport.
5.Mutatiile demografice legate de cresterea numerica a populatiei, de diferentierea in structura pe grupe de varsta, medii socio-profesionale.
6.Procesul de urbanizare influenteaza direct circulatia turistica, determina modificari in structura nevoilor populatiei.
7.Timpul liber - activitatea turistica se desfasoara in timpul liber.
8.Moda, traditiile, manifestarile stiintifice si culturale.
IV. Dupa locul de provenienta a turistilor exista:
1.Turism national. emitator (pasiv, de trimitere) = import de turism
2.Turism international receptor (activ, de primire) = export de turism
Dupa gradul de mobilitate al turismului se practica:
1.Turism de sejur: - rezidential (stationarea in zona mai mult de 1 luna)
- de durata medie (cand stationarea este mai mica de 30 zile)
- scurt (1-3 zile)
2.Turism itinerant presupune o miscare permanenta.
3.Turismul de tranzit este motivat de necesitatea cunoasterii unei tari.

Alte forme de turism:
1.Dupa momentul ºi modul de angajare a prestaþiilor turistice, exista:
-turism organizat (contractual);
-turism neorganizat;
-turism semiorganizat.
2.Dupa modul manifestarii cererii sau dupa sezonalitate:
-turismul de vara;
-turismul de iarna;
-turismul ocazional (de circumstanþa).
3.Dupa motivaþia care genereaza calatoria se practica:
-turismul de odihna ºi recreere;
-turismul de agrement;
-turismul balnear;
-turismul sportiv;
-turismul de reuniuni;
-turismul de afaceri;
-turismul ºtiinþific;
-turismul cultural.
4.Dupa caracteristicile social-economice ale cererii:
-turismul particular;
-turismul social;
-turismul de masa.
5.Dupa varsta participanþilor:
-turism pentru tineret;
-turism pentru adulþi;
-turism pentru varsta a III-a.
6.Dupa perioada cand se desfaºoara:
-turism de week-end (itinerant);
-turism de vacanþa.
7.Dupa mijlocul de transport folosit:
-drumeþia;
-turism rutier;
-turism naval;
-turism aerian.
V. Circulaþia turistica
Circulaþia turistica include totalitatea tranzacþiilor comerciale cu servicii ºi marfuri care premerg, insoþesc ºi decurg din calatoriile turistice.
Metodologia de masurare statistica a activitaþii de turism stabileºte modul de organizare a cuantificarii circulaþiei turistice prin 4 categorii de unitaþi de observare: a.Punctele de frontiera; b.Unitaþile cu activitate de cazare; c.Agenþiile de turism; d.Bugetele de familie.
Prin intermediul acestor unitaþi de observare este cuantificat obiectul observarii statistice, adica traficul de turiºti ºi excursionoºti, activitatea de cazare, modul de participare a populaþiei la turismul organizat sau individual. Se mai cuantifica numarul turiºtilor, consumul turismului, se mai stabilesc zonele emiþatoare de turiºti, veniturile obþinute din activitaþi secundare.
Cuantificarea turismului internaþional cu ajutorul urmatorilor indicatori:
-numarul de turiºti straini intraþi intr-o þara, detaliaþi pe þari de provenienþa ºi pe mijloace de transport utilizate;
-numarul de turiºti autohtoni plecaþi in strainatate;
-numarul de zile-turist, detaliat pe þari de provenienþa, forme de turism ºi forme de cazare;
-incasari valutare din turismul internaþional;
-incasari valutare rezultate din vanzarile de marfuri directe;
-plaþile in valuta pentru plecarile in strainatate ºi pentru acþiunile promoþionale organizate pe piaþa externa.
Turismul intern cuprinde:
-numarul de turiºti la odihna, tratament, participanþi la excursii interne;
-numarul de inoptari pe forme de cazare;
-incasarile din turismul intern.
Circulaþia turistica se masoara in vederea stabilirii eficienþei economice a activitaþilor turistice, a unei societaþi comerciale, a unei zone sau þari, cu ajutorul urmatorilor indicatori fizici:
-numarul de turiºti care poate fi inregistrat sub forma sosirilor ºi plecarilor;
-numarul de zile-turist obþinut ca produs intre numarul de turiºti ºi durata activitaþii turistice exprimata in zile;
-numarul mediu de turiºti care exprima circulaþia turistica medie intr-o perioada ºi se calculeaza prin raportarea numarului total de zile-turist la numarul de zile luat in calcul.
-numarul de innoptari;
-durata medie a sejurului calculata ca raport intre numarul total de zile-turist ºi numarul total de turiºti;
-calitatea ofertei turistice;
-motivaþiile care stau la baza deplasarii turistice;
-nivelul veniturilor alocate activitaþii turistice.
Densitatea circulaþiei turistice se calculeaza ca raport intre numarul turiºtilor ce viziteaza o zona sau numarul total de zile-turist ºi numarul populaþiei autohtone receptoare. Dimensiunea circulaþiei turistice reflecta atractivitatea teritoriului vizitat de turist.
Intensitaþile circulaþiei turistice sau preferinþa relativa a turiºtilor se obþine ca raport intre numarul total al turiºtilor dintr-o zona A, care se deplaseaza spre zona B ºi populaþia rezidenta a þarii A.
Indicatorii valorici ai circulaþiei turistice cuantifica efectul consumului turistic ºi efortul depus in vederea organizarii fenomenului turistic.
Efectul se masoara prin volumul vanzarilor in cazul turismului intern ºi volumul incasarilor valutare in cazul exportului, iar efortul se cuantifica prin totalul cheltuielilor pentru consum turistic in cazul turismului intern ºi prin totalitatea cheltuielilor valutare in cazul turismului internaþional.
Acest indicator poate fi detaliat in incasarea medie pe zi-turist sau incasarea medie pe o camera, pe un pat sau un loc la o masa.
Turismul internaþional se concentreaza in Europa 50%, America 20%, Asia de Est 15%, Africa 3%, Orientul Mijlociu 2% ºi Asia de Sud mai puþin de 1%. Principalele þari emiþatoare de turism sunt Germania, SUA, Franþa, Canada, Olanda, Belgia, Luxemburg, Italia, Japonia, Elveþia. Ca þari receptoare de turiºti: Franþa, Spania, SUA, Italia,China, Ungaria, Mexic, Polonia ºi Austria
SERVICIILE TURISTICE
I. Turismul activitate specifica de servicii
II. Conþinutul ºi tipologia serviciilor turistice
III. Serviciile de transport turistic
IV. Serviciile de cazare
V. Serviciile de alimentaþie publica
VI. Serviciile de agrement
VII. Serviciile turistice complementare
Produsul turistic reprezinta unitatea organica a efectelor produse de resurse, bunuri ºi servicii.
Conþinutul activitaþii de turism include un ansamblu de prestaþii care se refera la organizarea calatoriei, la transport, odihna ºi divertisment.
Serviciile turistice reprezinta un ansamblu de activitaþi ce au ca obiect satisfacerea tuturor nevoilor in perioada in care turistul se deplaseaza ºi in legatura cu aceasta deplasare.
Principalele activitaþi incluse in prestaþia turistica sunt serviciile de cazare ºi masa, servicii de transport, servicii vizand producerea ºi vanzarea de bunuri pentru turiºti, servicii de divertisment ºi servicii de organizare a turismului.
Succesiunea prestaþiilor turistice este:
1.Acþiunea de informare turistica;
2.Contractarea aranjamentului ºi stabilirea programului de desfaºurare a acþiunii;
3.Transportul spre zona de destinaþie;
4.Cazarea ºi serviciile suplimentare oferite de unitaþile hoteliere;
5.Alimentaþia;
6.Agrementul in varietatea formelor sale;
7.Transportul turiºtilor pe ruta de intoarcere;
8.Activitatea de relaþii publice care urmareºte asigurarea climatului favorabil desfaºurarii consumului turistic.
Activitaþile incluse in conþinutul prestaþiei turistice se structureaza in 2: a.Servicii legate de organizarea voiajului b.Servicii de sejur.
In prima categorie includem serviciile de informare turistica, acele facilitaþi acordate calatoriei.
In a doua categorie includem serviciile de baza.
Dupa importanþa faþa de scopul calatoriei exista:
-servicii de baza;
-servicii complementare (informaþii turistice ºi activitaþi cultural-turistice).
Dupa structura produselor turistice oferite:
-servicii specifice in cuprinsul carora vom gasi alte subgrupe:
-servicii de baza;
-servicii complementare;
-servicii cu caracter special;
-servicii care vizeaza pregatirea consumului;
-servicii nespecifice:
-transport urban;
-telecomunicaþii;
-frizerie;
Dupa forma de manifestare a cererii:
-servicii ferme care de obicei sunt angajate inainte de momentul consumului;
-servicii spontane.
Dupa modalitatea de plata:
-servicii gratuite (cele de informare turistica);
-facilitaþi turistice;
-servicii cu plata.

 
 
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


 
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2014| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite