Finisarea se realizeaza prin: a.operatii mecanice; b.operatii fizice; c.operatii chimice. a.Finisarea realizata prin operatii mecanice cuprinde: h3g8ge
Decalotarea (taierea) -; se realizeaza prin operatii de taiere mecanica sau decalotare termica cu ajutorul flacarei acetilenice. Se aplica la obiectele realizate prin suflare mecanica (manuala).
Slefuirea -; indepartarea surplusurilor de sticla precum si realizarea unor ornamente sub numele de slif.
Defecte: -slif asimetric;
-slif incomplet;
-slif patruns.
Cizelare (gravare) -; sculptarea in adancime sau la suprafata a unor desene (modele). Aceasta operatie mareste foarte mult valoarea artistica si estetica.
Matizare (sablare) -; se realizeaza cu ajutorul nisipului proiectat la o presiune de 3-4 atmosfere. Se confera aspect translucid sau mat. b.Pictarea -; consta in aplicarea cu ajutorul unor paste formate din pigmenti de sticla si ceramica prin diferite metode:
-manuala;
-pulverizare;
-cu sablonul (marci si desene mici);
-serigrafie (se realizeaza cu cilindri metalici gravati);
-sitografie (imprimare cu ajutorul unor site);
-decalcomanie sunt decoruri cu pigmenti speciali care se depun pe un suport provizoriu de hartie si apoi in conditii speciale se transfera pe obiectul de sticla.
Indiferent de metoda urmeaza arderea decorului la temperaturi de 500?C cu scopul de a mari rezistenta la actiuni mecanice si chimice. c.Finisarea prin operatii chimice se realizeaza prin:
Corodarea chimica sau corodare decorativa - se aplica pentru obiecte de sticla Gallee. Se utilizeaza acid florhidric (HF) de densitate 1,13. Luand contact cu sticla, dupa un anumit timp dizolva straturile superficiale.
Matizarea chimica are ca scop realizarea unui aspect translucid sau mat cu ajutorul HF, floruri si sulfati.
Lustruirea chimica se realizeaza prin folosirea unui amestec de HF, acid sulfuric si apa, care in contact cu sticla formeaza sulfati insolubili ce va ataca proeminentele ramase de la cizelare, imbunatatind luciu.

Tipuri de sticla

Dupa structura deosebim:
1.Sticla silicatica: are ca vitrefianti dioxid de siliciu.
2.Sticla boratica: are un continut ridicat de compusi ai borului.
3.Sticla fosfatica: foloseste un continut ridicat de fosfati.
4.Sticla borosilicatica: contine ca vitrifianti cei 2 compusi bor si dioxid de siliciu.
5.Sticla alumino-boro-silicatica: contine ca vitrifianti Al, SiO2, bor.
Dupa compozitia chimica:
1.Sticla unitara - contine numai oxizi acizi (sticla de cuart, 98% SiO2).
2.Sticla binara - contine oxizi acizi si oxizi alcalini (silico-sodica).
3.Sticla ternara - sticla silicocalcosodica.
Dupa proprietati si destinatie:
1.Sticla comuna este o sticla silicocalcopotasica sau silicocalcosodica. Cuprinde mai multe subtipuri dupa continutul de oxizi de fier:
-sticla alba: are maxim 0,04% oxizi de fier;
-sticla semialba cu nuanta verzuie, are oxizi de fier 0,04 -; 0,2%;
-sticla colorata;
-sticla opaca.
2.Sticla cristal -; contine oxizi de plumb:
-cristal usor: 9 -; 18% PbO;
-cristal semigreu: 18-30% PbO;
-cristal greu: 30-50% PbO.
3.Sticla optica foarte omogena si cu continut foarte redus de oxizi de fier 0,03%. Se produce in 2 tipuri:
-sticla crown -; indicele de dispersie mare;
-sticla flint -; indicele de dispersie mic.
4.Sticla speciala
-sticla termorezistenta utilizata pentru articole electrotehnice;
-sticla de laborator este o sticla chimic si termic rezistenta;
-sticla securit are o mare rezistenta la lovire si prin spargere formeaza bucati cu muchii rotunjite;
-sticla termoabsorbanta contine adaosuri de oxizi metalici care au capacitatea de a absorbi radiatii calorice;
-sticla armata contine in interiorul ei o retea de sarma metalica;
-sticla stratificata rezulta din lipirea a 2 sau mai multe straturi pe o placa sau cu un material elastic transparent. (Ex: polivinil butirat: duplex, triplex.)
5.Sticla pentru fibre:
-tip A -; silicocalcosodica;
-tip C -; borosilicatica;
-tip E -; aluminoborosilicatica;
-tip S -; speciala.