c9k8ky
A. Istoric
B. Abordari
C. Informatia contabila si utilizatorii ei
D. Coordonatele organizarii contabilitatii
E. Sistemul entitatilor juridice in cadrul carora se organizeaza contabilitatea
ISTORIC
Contabilitatea este o practica sociala de milenii:
Cu peste 20.000 ani in urma vanatorii consemnau uciderea animalelor prin crestaturi facute pe oase sau pe peretii grotelor
In antichitate grecii, persii, incasii tineau socotelile cu ajutorul unor sfori innodate, de diferite culori
Pastorii isi numarau turmele gravand linii verticale pe bucati de lemn
Brutarii din Franta actuala foloseau aceeasi metoda pentru a marca painea vanduta pe datorie
ISTORIC
In Mesopotamia, acum 4 - 5.000 de ani, asiro-caldeenii foloseau tablite de lut pentru inventarierea depozitelor, operatiilor financiare ale templelor; posedau tehnica calcularii dobanzilor pentru sumele imprumutate, urmareau categoriile de obiecte vandute, numele participantilor la tranzactii, totalul vanzarilor
Grecii si romanii foloseau tablite de lut, de marmura si tablite de lemn cerate
In Egipt, scribii tineau socotelile pe frunze de papirus, apoi pe pergament si pe hartie

ISTORIC
Evolutia schimburilor comerciale a impulsionat dezvoltarea tehnicilor contabile: de la simple insemnari s-a trecut la contabilitatea memoriala, contabilitatea in partida simpla si contabilitatea in partida dubla:
Contabilitatea memoriala cea mai veche era tinuta de bancherii din Florenta din anul 1211 - se foloseau termenii: “dare”, “avere” care ulterior sunt denumite debit si credit
Ordinele religioase (ex. al Templierilor) si marile seniorii care posedau bogatii imense, devin centre de credit si utilizeaza o “contabilitate de casa” -; platile si incasarile se efectuau in numerar iar casierul dadea socoteala de unde au venit si unde au mers banii, care este “soldul”

ISTORIC
Contabilitatea in partida simpla
Mai intai se inregistrau raporturile cu “terte” persoane -; conturi de persoane
Ulterior, prin introducerea creditului comercial, se utilizeaza conturi de terti (furnizori, clienti) dar si conturi de valori - de stocuri (materiale, marfuri)
Contabilitatea in partida dubla (CPD)
Este atestata in 1494 atunci cand Luca Paciolo, calugar franciscan, a publicat la Venetia o enciclopedie matematica care cuprindea un capitol intitulat “Tratat de conturi si inscrisuri” unde prezenta principiile fundamentale ale contabilitatii in partida dubla
Intre secolele XVI si XVIII, CPD se generalizeaza in Europa, apar lucrari de specialitate si este studiata in structurile de invatamant
Sec XIX si inceputul sec XX, CPD se dezvolta impulsionata de dezvoltarea societatilor de capital unde se separa proprietarii de administratori -; cei din urma trebuie sa dea rapoarte amanuntite

ABORDARI
Prima definitie a contabilitatii apartine lui Luca Paciolo: “tot ceea ce, dupa parerea negustorului ii apartine pe lume, precum si toate afacerile mari si marunte, in ordinea in care au avut loc”
Odata cu dezvoltarea raporturilor de piata, CPD s-a constituit intr-un sistem complex de coduri, norme si regulamente; a determinat formarea unui corp de specialisti detasati de activitatea productiva, avand ca unica sarcina efectuarea unor operatiuni (tranzactii si operatii) in vederea urmaririi activitatilor desfasurate de o entitate juridica si prezentarii rezultatelor
In epoca moderna, definitia (continutul) CPD difera in functie de urmatoarele abordari: arta, stiinta, tehnica
ABORDARIContabilitatea ca arta
Arta = indeletnicire care cere multa indemanare si anumite cunostinte
Contabilitatea
Notiunea de arta nu corespunde C in sens estetic ci maiestriei profesionistului contabil de a reprezenta realitatea economica
“arta liberala” -; creatie a spiritului uman cu utilitate in cunoasterea realitatii inconjuratoare
“arta tinerii conturilor”, “tehnica contabila este o arta”
Istoric privind definirea C ca arta: aparitia partidei duble in Evul mediu -; asoc prof aveau regulamente restrictive de admitere; se pastra secretul asupra artei de a tine registrele
ABORDARIContabilitatea ca si stiinta
Stiinta
= priceperea, arta si tehnica care necesita cunostinte si reguli (sens literar vechi)
= ansamblu de cunostinte teoretice sau studii de valoare universala caracterizate printr-un obiect si metoda determinate, bazate pe relatii obiective si exprimate prin legi verificabile sau nu
= sistem de cunostinte avand un obiectiv determinat si o metoda proprie
Teorie = realizare (stiintifica) recunoscuta de o comunitate stiintifica si care asigura un limbaj comun de comunicare si o relativa unanimitate asupra judecatilor profesionale

ABORDARIContabilitatea ca si stiinta
Contabilitatea are teorii multiple istoric: pana in epoca contemporana cunostintele teoretice au influentat in mica masura practicile contabile; actualmente a crescut importanta cercetarii in C (realizata mai ales in mediul universitar) este fundamentala: C ca fenomen istoric, social si organizational aplicativa: perfectionarea procedeelor si metodelor normativa: studii vizand emiterea normelor si reglementarile profesionale
incadrare: stiinta teoretico-aplicativa (b) care apartine stiintelor de gestiune (d5)

ABORDARIContabilitatea ca si stiinta
ABORDARIContabilitatea ca tehnica
Tehnica
= ansamblu de procedee care apartin unei meserii sau unei arte, care sunt utilizate pentru obtinerea unui rezultat determinat
= aplicarea cunostintelor teoretice
= parte a stiintei
Contabilitatea ca tehnica: partea aplicativa a teoriei contabile tehnica cu care se exprima in etalon banesc realitatea economica: culegerea, prelucrarea, transmiterea, utilizarea si stocarea informatiilor

INFORMATIA CONTABILA SI UTILIZATORII EI
Contabilitatea:

Parte a sistemului informational economic (s.i.e.) = ansamblu organizat de informatii economice obtinute prin prelucrarea datelor furnizate de anumite surse si necesare organizarii activitatii economice
Definitie a C: procesul de identificare, masurare si comunicare a informatiilor economice care permite informarea corecta si luarea de decizii de catre utilizatori
Sursa a s.i.e., rezultand informatiile contabile
INFORMATIA CONTABILA SI UTILIZATORII EI
Caracteristicile informatiilor contabile:
Inteligibilitatea = pot fi intelese usor de catre utilizatori
Ei trebuie sa aiba suficiente notiuni economice, de contabilitate
Relevanta = influenteaza deciziile economice ale utilizatorilor, facilitand evaluarea evenimentelor trecute, prezente si viitoare
Informatia sa fie oportuna
Este data de natura si importanta (marimea) informatiilor
Importanta -; pragul de semnificatie: omisiunea sau declararea eronata a informatiilor au influenta asupra luarii deciziilor
Credibilitatea = nu contin erori semnificative, nu sunt partinitoare iar utilizatorii pot avea incredere in ele
Verificabile -; prin normalizare contabila
Neutre -; sincere, obiective
Fiabile -; sa prezinte fidel realitatea
Complete -; fara omisiuni
Prudente -; estimarea unor riscuri
INFORMATIA CONTABILA SI UTILIZATORII EI
Comparabilitatea
In timp: la aceeasi entitate (E), de la un an la altul
In spatiu: intre E
Utilizatorii informatiilor contabile:
Managerii -; luarea deciziilor de gestiune
Investitorii prezenti si potentiali -; riscul si profitul prezentat de investitia lor prezenta/viitoare
Personalul/sindicatul -; stabilitatea locului de munca si rentabilitatea E, nivelul si modalitatile de remunerare, avantaje legate de pensionare
Creditorii (financiari) -; solvabilitatea si lichiditatea E pe care au creditat-o si de la care asteapta rambursarea sumelor avansate si incasarea dobanzii

INFORMATIA CONTABILA SI UTILIZATORII EI
5) Furnizorii (creditorii comerciali) -; aprecierea situatiei financiare si continuitatea activitatii E (solvabilitatea, lichiditatea) in vederea stabilirii riscurilor si strategiilor viitoare legate de acest client
6) Clientii (debitorii comerciali) -; continuitatea activitatii E pentru garantarea propriilor aprovizionari
7) Guvernul si institutiile publice -; scopuri fiscale (determinarea bazei impozabile, controlul activitatii E), calcularea venitului national si a altor indicatori macroeconomici, elaborarea previziunilor macroeconomice
8) Publicul
- analisti financiari: consultanta privind acordarea imprumuturilor, achizitia de titluri, stabilirea diagnosticului financiar global
- responsabili politici ai comunitatilor locale: contributia E la bugetul local, evolutia fortei de munca
- agentii de mediu: politici antipoluante promovate, respectarea legislatiei de mediu
COORDONATELE CONTABILITATII- functii, feluri Functiile contabilitatii:
Inregistrare si prelucrare a datelor = reprezentarea tranzactiilor si operatiilor economice dupa principii si reguli proprii
Tranzactii economice -; operatii derulate intre participantii la diferitele faze ale circuitului economic
Operatii economice -; decontari in interiorul unei E, ajustari contabile
Tranzactiile si operatiile economice derulate de o E fac obiectul inregistrarii in contabilitate (TOE)
Informare = furnizarea informatiilor privind structura si dinamica averii si rezultatelor E
Control gestionar = verificarea modului de pastrare si utilizare a valorilor materiale si banesti ale E, controlul respectarii disciplinei financiare
Juridica = mijloc de proba in justitie, dovada realizarii unor TOE (stabilirea raspunderii, solutionarea litigiilor)
Previzionala = stabilirea tendintelor viitoare ale activitatii E
COORDONATELE CONTABILITATII- functii, feluri Felurile contabilitatii:
A.Criteriul modului de organizare: a) Contabilitate financiara = ofera informatii managerilor dar mai ales tertilor
- organizata pe baza unor norme unitare la nivel national (eventual regional/international)
- utilitate: stabilirea periodica a averii si rezultatelor E, verificare si proba in justitie, gestiunea E, raportari macroeconomice b) Contabilitate de gestiune = destinata doar managerilor
- organizata in functie de necesitatile fiecarei E
- utilitate: calcularea costului de productie, stabilirea rentabilitatii pe produs/activitate, elaborarea unor bugete periodice (aprovizionare, desfacere, trezorerie)

Obs: daca cele doua sunt organizate intr-un singur circuit -; sistem de contabilitate monist; cazul organizarii distincte -; sistem de contabilitate dualist
COORDONATELE CONTABILITATII- functii, feluri B. Criteriul momentului realizarii: a) Contabilitate curenta = inregistrarea curenta, zilnica, pe parcursul exercitiului financiar a TOE in cadrul E economico-sociale independente (intreprindere, universitate, spital)
Exercitiu financiar = perioada de delimitare cronologica dpdv contabil (de regula, anul calendaristic)
Perioada de gestiune = interval de timp urmarit dpdv contabil care poate sa se suprapuna cu exercitiul financiar sau sa difere de acesta (luna, trimestrul) b) Contabilitate periodica -; realizata la incheierea exercitiului financiar in cadrul E macroeconomice si sociale (grupuri de societati, directii financiare judetene, departamente, ministere)
- serveste realizarii contabilitatii nationale
Sistemul entitatilor juridice in cadrul carora se organizeaza contabilitatea
C este delimitata in spatiu pe entitati juridice (E)
Entitate juridica = ansamblu economico-social autonom posesor al unei averi (patrimoniu) distincte de cea a proprietarilor sai (actionari, asociati, stat)
Clasificarea E: entitati economice, entitati publice, asociatii/fundatii

A. Entitati economice = persoana fizica (independenta) sau juridica (unul sau mai multi proprietari) care detine patrimoniu propriu si se conduce dupa principiul gestiunii economice (obtinerea de profit)
Obiect de activitate: productie, comert, transport, asigurari, constructii, activitati libere (expert contabil, notar, medic)
Clasificare:
Forma de proprietate: de stat (publice) -; sa, srl; private (particulare -; soc de persoane sau de capital); cu capital mixt
Sistemul entitatilor juridice in cadrul carora se organizeaza contabilitatea
Mod de organizare:
Regii autonome: apartin statului, ramuri strategice (exploatarea bunurilor aflate in proprietatea statului)
Societati comerciale: infiintate prin acte administrative sau asociatii de persoane fizice/juridice in vederea efectuarii de acte de comert
Entitati cooperatiste: societati de persoane care administreaza bunuri si muncesc impreuna dupa reguli statutare
Forma de constituire:
Societati de capital: sa, sca
Societati de persoane: srl, scs, snc
Marime dpdv contabil:
Intreprinderi mari: CA > 7,3 mil EUR, TA > 3,65 mil EUR, NS peste 50
Intreprinderi mici si mijlocii: nu intrunesc criteriile de mai sus
Marime dpdv fiscal:
Intreprinderi platitoare de impozit pe profit
Microintreprinderi -; platitoare de impozit pe venit

Sistemul entitatilor juridice in cadrul carora se organizeaza contabilitatea
B. Entitati (institutii) publice = E cu activitate social-culturala create de stat; nu efectueaza activitati economice; in principiu, activitatea lor nu genereaza venituri din care sa-si asigure autofinantarea -; finantate de la buget
Ex. unitati de invatamant (liceu, universitate), sanatate (spital, sanatoriu), cultura (teatru, muzeu)
C. Asociatii si fundatii = E cu scop cultural, de caritate, politic, profesional, social, religios, uneori economic; isi acopera cheltuielile din contributia membrilor dar si din venituri obtinute din activitati economice
Ex. partid politic, sindicat, asociatie profesionala (CECCAR), fundatie, asociatie nonprofit