Emisiunea monetara inseamna punerea in circulatie a banilor de hartie sau a hartiilor de valoare, adica a inscrisurilor care atesta participarea la formarea unui capital sau la acordarea unui imprumut (bancnota, cambie, obligatiune, actiune, CEC, titlu de credit, etc.) si sa dreptul posesorului sau de a incasa dividend sau dobanda. s5v20vc
Emisiunea monetara inseamna si sporirea de capital al societatilor anonime prin punerea in circulatie a actiunilor.
Punerea in circulatie de catre Banca Nationala a unei anumite sume de bani peste cea existenta deja in arterele de circulatie se opereaza in concordanta cu indicatorii productiei, circulatiei marfurilor, volumul prestarilor de servicii, cantitatea de bani existenta in canalele de circulatie (banci, agenti economici, CEC, populatie).
Emisiunea se produce numai in limita prevederilor din graficele de incasari si scoateri de la fondurile de rezerva ale sucursalelor Bancii Nationale .
Banca Nationala asigura tiparirea bancnotelor si baterea monedei metalice si ia masuri pentru pastrarea in siguranta a celor ce nu sunt puse in circulatie, precum si pentru custodia si distrugerea lor cand aceasta este necesara, distribuie emisiunea monetara realizata si administreaza rezerva de numerar sub forma de bancnote si monede metalice.
Banca Centrala detine monopolul emisiunii monetare. In principiu, moneda se emite in concordanta cu dezvoltarea economica: productia industriala, agricola, activitatea comerciala, servicii, s.a.
Emisiunea de moneda peste necesitatile economice (supraemisiunea de moneda) poate duce la inflatie, deci emisiunea suplimentara poate fi inca un argument in favoarea asigurarii independentei Bancii Centrale. Exista cel putin trei argumente in favoarea necesitatii existentei Bancii Centrale independente cu privire la reglementarea masei monetare:

-argumentul banului ca bun public de care se pot bucura toti, potrivit principiului non-excluziunii (interdictie-excludere) spre deosebire de bunul privat;
-argumentul supraofertei de masa monetara, potrivit caruia bancile pot crea bani pur si simplu, creditand conturile clientilor lor, actiune care nu costa nimic si, fara reglementari, masa monetara se poate extinde fara limite, determinand o inflatie masiva;
-argumentul industriei tinere. Banii si sistemul bancar sunt esentiale pentru cresterea economica deoarece intreprinderile au nevoie de credite pentru a-si finanta investitiile.
Un sistem bancar dezvoltat poate sprijini cresterea economica prin credite care finanteaza investitiile in noi ramuri industriale sau intreprinderi particulare la inceput de activitate.
Reglementarea circulatiei numerarului la nivelul economiei nationale atribuie Bancii Nationale un rol important in domeniul emisiunii banesti in ideea asigurarii si mentinerii stabilitatii banilor potrivit cerintelor economiei nationale.
Operatia de emisiune poate fi considerata numai in cazul cand numerarul pus in circulatie de unele sucursale depaseste numerarul retras din circulatie de catre celelalte sucursale, aparand deci un excedent in circulatie la nivelul intregii economii nationale.
Numerarul cuprinzand biletele de banca si moneda metalica poate sa existe fie in fondurile de rezerva, fie in circulatie. Cel existent in fondurile de rezerva, fiind doar o rezerva pentru emisiunile viitoare nu poate fi considerat bani efectivi ci semne banesti. In aceasta calitate apare numai numerarul existent efectiv in sfera circulatiei.

2.1. Masa monetara

Definirea monedei reprezinta o problema importanta deoarece aceasta are efecte multiple asupra activitatii economice.

Un cadru care atribuie monedei un rol important in determinarea fluctuatiilor activitatii economice este, in conceptia multor monetaristi, teoria cantitativa, bazata pe ecuatia schimburilor, potrivit careia nivelul preturilor variaza direct proportional cu cantitatea de masa monetara.
Activele ce trebuie luate in considerare in structura masei monetare trebuie definite ca produse ce sunt detinute pentru serviciile care le ofera.
Agentii economici isi aloca averea monetara intre diferitele active disponibile in functie de preferintele personale pentru caracteristicile fiecarui tip de active si de profitul pe care-l poate obtine din plasamentul respectiv.
Tratarea activelor monetare in acest mod aduce suficiente argumente, atat pentru includerea lor in functia de utilitate pentru individul reprezentativ, cat si pentru analiza cererii de active in aproximativ acelasi fel in care poate fi studiata cererea pentru orice alta marfa.
Pentru a decide ce active pot fi grupate in categoria „moneda”, respectiv masa monetara, problema este de a afla ce bunuri si servicii sunt legate direct de acestea si care sunt cele prin care utilitatea lor nu reclama acest lucru.
Conditia necesara pentru definirea masei monetare si pentru evaluarea corecta a structurii unui agregat monetar este ca setul de produse monetare sa fie usor de identificat si separat de bunurile nemonetare.
Baza monetara: Tabel nr.3

Perioada Numerar in casieriile bancilor (mld.lei) Numerar in afara sistemului bancar (mld.lei)
Disponibilitati la BNR (mld.lei)
Baza monetara (mld.lei) Multiplicatorul bazei monetare (M1) Multiplicatorul bazei monetare (M2) media zilnica sfarsitul perioadei media zilnica sfarsitul perioadei media zilnica sfarsitul perioadei media zilnica sfarsitul perioadei mediu sfarsitul perioadei mediu sfarsitul perioadei

1996
1997
1998
1999
2000

2000 feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.

2001 ian. feb. mart.
175,6
330,8
518,1
810,9
1284,6

1004,1
1025,8
1226,0
1326,3
1314,6
1221,8
1263,7
1223,9
1438,2
1505,1
1802,1

1757,8
1512,4
1535,8
519,7
426,8
771,7
1274,0
2322,9

113,7
1152,2
1674,4
2169,0
1326,0
1793,6
1435,7
1398,5
1920,3
1485,6
2322,9

1804,2
1631,7
1787,7
3965,5
6675,4
10233,0
13696,9
20074,3

15686,4
16212,0
17468,4
18839,1
20743,2
21682,8
21835,5
21780,4
22720,0
22498,1
25590,2

23589,4
23039,5
23797,2
5382,7
9200,1
11525,0
17371,6
25741,7

16151,3
16069,7
19357,4
20180,4
21461,4
21860,4
21363,5
22765,0
22508,8
22808,1
25741,7

22978,7
23752,3
23774,0
1192,5
2187,5
5212,5
9646,7
21650,8

18967,2
20023,5
21141,2
21565,0
21993,5
22203,8
22752,0
22892,2
23164,1
23074,7
23888,5

25486,2
25612,2
26297,9
1974,9
960,1
6793,4
17336,4
23420,4

16625,6
19131,4
19722,9
19699,1
21389,3
22473,8
20851,6
22158,7
20820,8
21561,1
23420,4

24661,7
22359,9
25317,5
5333,6
9193,7
15963,6
24151,4
43009,7

35657,7
37261,3
39835,6
41730,4
44051,3
45108,4
45851,2
45896,5
47322,3
47077,9
51280,7

50833,4
50164,1
51630,9
7877,3
10587,0
19090,1
35981,9
51485,0

33911,6
36353,3
40754,8
42048,5
44176,7
46127,8
43650,8
46322,3
45249,9
45854,8
51485,0

49444,6
47743,9
50879,2
1,47
1,40
1,11
0,93
0,74

0,70
0,69
0,69
0,70
0,71
0,73
0,75
0,75
0,76
0,77
0,84

0,81
0,77
0,76
1,39
1,77
1,16
0,82
0,90

0,75
0,71
0,73
0,73
0,73
0,73
0,78
0,77
0,79
0,81
0,90

0,77
0,83
0,77
4,16
5,01
4,42
4,49
3,48

3,66
3,59
3,46
3,39
3,31
3,34
3,39
3,50
3,46
3,49
3,41

3,59
3,65
3,66
3,82
5,87
4,85
3,73
3,59

3,88
3,74
3,42
3,40
3,36
3,31
3,62
3,52
3,63
3,59
3,59

3,64
3,90
3,76
Sursa:Buletin lunar nr.2, februarie 2001

Masa monetara: Tabel nr.4

Perioada

Total M2 M1 CVASIBANII

Total Numerar in afara sistemului bancar
Disponibilitati la vedere
Total
Economii ale populatiei Depozite in lei pe termen si conditionate Depozite an valuta ale rezidentilor mld. lei mld. Lei mld. lei mld. lei mld. lei mld. lei mld. lei mld. lei

1996
1997
1998
1999

2000 feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.

2001 ian. feb.
30334,6
62150.4
92529.9
134122.5

131620.0
136104.6
139518.3
143046.0
148510.0
152889.8
158134.8
163269.6
164063.2
164560.2
185060.0

180108.1
186209.9
11173.4
18731.4
22109.7
29668.9

25471.5
25990.4
29691.8
30628.9
32268.9
33765.9
34150.0
35685.9
35642.5
37023.7
46331.1

37965.4
39512.4
5382.7
9200.1
11525.0
17371.6

10151.3
16069.7
193574
20180.4
21461.4
21860.4
21363.5
22756.0
22508.8
22808.1
25741.7

22978.7
23752.3
5790.6
9531.1
10584.7
12297.3

9320.2
9920.6
10334.4
10458.5
10807.6
11905.5
12786.5
12920.9
13133.7
14215.6
20589.4

14986.8
15760.1
19161.3
43419.3
70420.1
104453.6

106148.5
110148.5
109826.5
112407.2
118241.0
119123.9
123984.7
127583.7
128420.7
127536.5
138728.9

142142.6
146697.5
8808.1
20165.5
30966.7
39238.1

41922.1
42988.3
43038.8
42599.2
43252.9
43624.0
43090.1
42328.5
41095.0
40827.2
44548.7

45828.8
46923.1
3267.5
5567.5
9252.0
14733.9

15133.6
15905.8
15220.4
14792.6
15318.1
15233.1
16110.0
17039.5
16095.1
16345.3
19323.9

17778.6
19372.2
7085.6
17686.3
30201.5
50481.5

49092.9
51220.2
51567.3
55015.4
57670.0
60266.8
64784.6
68215.7
71230.7
70364.0
74856.3

78535.3
80402.2
Sursa: Buletin lunar nr.2, februarie 2001

Masa monetara se prezinta ca o marime eterogena constand din totalitatea activelor care pot fi utilizate pentru procurarea bunurilor si serviciilor si pentru plata datoriilor.
Altfel spus, masa monetara reprezinta ansamblul mijloacelor de plata, respectiv de lichiditate, existente la un moment dat in cadrul unei economii, care au capacitatea de a se schimba contra unor bunuri si servicii sau de a elibera de datorii pe posesorii ei.
Generalizand diferitele acceptiuni si interpretari date masei monetare, sferei sale de cuprindere, majoritatea monetaristilor au apreciat ca in structura acesteia pot fi incluse urmatoarele active: a) moneda efectiva sau numerarul (bilete de banca si moneda divizionara); b) moneda de cont, respectiv disponibilitati in conturi curente; c) depunerile la termen si in vederea economisirii; d) alte active, cu grad mai mare sau mai mic de lichiditate. a) Moneda efectiva este solicitata de agentii economici, nu in calitate de marfa, ci pentru bunurile si serviciile ce pot fi procurate in schimbul ei.

Atat timp cat bunuri si servicii pot fi achizitionate in schimbul acestui instrument monetar, agentii economici consimt sa se foloseasca de el in tranzactiile lor comerciale si financiare.
Fiecare moneda nationala este cotata pe piata la cursuri diferite in functie de puterea efectiva de cumparare.
Un sistem monetar poate functiona si in lipsa acoperirii in aur, cu conditia ca semnele monetare sa fie emise in corelare cu bunurile si serviciile create in economie.
Moneda efectiva reprezinta, deci, activul cel mai lichid, fiind, totodata, una din componentele importante ale masei monetare. b) Moneda de cont (disponibilitatile in conturi curente sau la vedere).
Acelasi grad de lichiditate il probeaza si disponibilitatile din conturile curente si asupra carora pot fi trase cecuri si efectua plati fara preaviz.
O suma depusa in cont poate fi considerata moneda intrucat titularul depozitului respectiv poate sa-si achite datoriile sau sa-si procure bunuri si servicii cu cecuri trase asupra sa.
Aceste disponibilitati in conturi la vedere au aceleasi calitati precum moneda efectiva, putand fi transformate, fara restrictii, una in cealalta. In practica din tarile dezvoltate, majoritatea tranzactiilor (peste 90%) se lichideaza cu ajutorul cecurilor. Nimeni nu mai contesta azi caracterul monetar al depunerilor la vedere.
Efectuarea platilor prin viramente economiseste numerarul, variatiile disponibilitatilor din conturile bancare generand in economie efecte asemanatoare cu cele ale modificarii cantitatii de aur-moneda sau de hartie-moneda in circulatie. c) Depozitele la termen si in vederea economisirii.
Alaturi de moneda efectiva si de cont, in structura masei monetare sunt incluse depozitele la termen constituite la banci, case de economii, etc., asupra carora nu pot fi trase cecuri si efectua plati imediate, dar care pot fi retrase dupa un preaviz.
Includerea lor in structura masei monetare este justificata de faptul ca din punct de vedere al influentei pe care o exercita aceste tipuri de plasamente asupra volumului si structurii cheltuielilor titularilor si, deci, asupra cererii

solvabile, practic nu exista nici o deosebire fata de depunerile la vedere.
In plus, depozitele la termen cresc astazi mult mai rapid decat cele la vedere, profitul fiind reprezentat de dobanda care o aduc titularului.
Putem spune ca, desi aceste active au un grad mai scazut de lichiditate, totusi ele au trasaturi si functionalitati asemanatoare cu ale monedei si, deci, pot fi incluse in structura masei monetare. d) Alte active.
In structura masei monetare sunt incluse si activele plasate in diferite titluri, emise si puse in circulatie pe piata financiar-monetara, ele avand un grad mai mare sau mai mic de lichiditate.
Unele dintre ele (indeosebi cele pe termen scurt) cum sunt cambiile, biletele de trezorarie, bonurile de casa si de tezaur au un grad de lichiditate mai ridicat decat cele pe termen mediu si lung (actiuni, obligatiuni, etc.).
Ceea ce-l atrage pe cel care realizeaza economii monetare in a le plasa in aceste titluri este tocmai caracterul lor negociabil, posibilitate de a le vinde oricand are nevoie de bani (lichiditati) pentru plata unor datorii, respectiv pentru achizitia anumitor bunuri sau servicii.
Modificarea masei monetare este functie de gradul de lichiditate, in raport de care avem trei situatii:
? o gama minima de active pe care detinatorii le pot transforma intr-un interval de timp relativ scurt in moneda, astfel incat prin asemenea operatiuni se modifica masa monetara. Este cazul bonurilor de tezaur emise de stat sau al obligatiunilor pe care detinatorii le pot prezenta oricand la ghiseele bancii centrale sau la casieriile statului spre incasare. Titlurile respective se cumpara de la emitent in schimbul unei sume de bani care iese din circulati diminuand masa monetara, in timp ce vanzarea lor duce la cresterea masei monetare.
? o gama medie de active, care pot determina lichiditatea detinatorilor, ca inlocuitori ai monedei fara a tine seama de gradul lor de negociabilitate sau de posibilitatea de realizare a acestor active, de faptul ca circula numai in interiorul tarii sau/si in afara ei, precum si de faptul ca vanzarea-cumpararea lor influenteaza marimea masei monetare.
Detinerea unor asemenea active permite efectuarea platilor si, deci,

asigura posesorilor o lichiditate apropiata de cea oferita pe scara larga pentru efectuarea platilor curente.
? o gama larga de active mai mult sau mai putin lichide, cuprinzand toate instrumentele financiare, pe langa cele amintite, care pot influenta lichiditatea si masa monetara. Ideea este de a lua in considerare nu numai diferitele forme de plasament monetar, ci si celelalte forme de avutie disponibile, care pot spori sau diminua lichiditatea agentilor economici si, deci de a influenta cererea de moneda si de bunuri a acestora.
In categoria lichiditatilor intra, in acest caz, obligatiunile si alte hartii de valoare, care, desi au scadenta mai indepartata si nu se folosesc curent ca mijloc de plata, pot fi negociate usor la bursa si transformate in moneda efectiva.

2.2. Organizarea si gestionarea fondului de rezerva si a casei de circulatie

In vederea asigurarii numerarului necesar desfasurarii normale a operatiunilor de casa, Banca Nationala constituie la nivelul centralei fondul de rezerva in bancnote si monede metalice gestionat de Directia Operatiunilor cu Numerar si Metale Pretioase.
Pentru derularea normala a operatiunilor cu numerar Banca Nationala constituie si la nivelul sucursalelor fonduri de rezerva. Volumul acestora se stabileste tinandu-se seama de posibilitatile de pastrare in deplina securitate a valorilor, de cerinta asigurarii necesarului de numerar pentru bancile comerciale, evolutia previzibila a numerarului din circulatie, de varfurile de plati ce apar in cursul lunii, de posibilitatile de alimentare cu numerar de la Centrala si de preluarea excedentului de la bancile comerciale si alti factori conjuncturali.
Propunerile sucursalelor privind volumul fondului de rezerva se transmit Directiei tezaure si operatiuni de casa, care le analizeaza si apoi le supune aprobarii conducerii Bancile Nationale.

Nu sunt incluse in plafonul stabilit bancnotele uzate aflate in fondurile de rezerva ale sucursalelor, acestea urmand a fi remise centralei in vederea distrugerii lor.
Dreptul de a dispune de fondul de rezerva constituit la sucursalele BNR il are directorul acestora sau inlocuitorul de drept, in limita volumului de scoateri stabilit lunar si aprobarilor suplimentare date de catre Directia tezaur si operatiuni de casa din centralele Bancii Nationale.
Numerarul din fondul de rezerva se pastreaza pe cupiuri:
-bancnotele, separat cele bune de cele uzate in pachete de catre 1 000 bilete;
-monedele metalice cu valoarea nominala de pana la 50 lei in saculeti de 500 si 1 000 de monede, iar cele de 100 lei, 500 lei si 1 000 lei in saculeti de 250 monede;
-valuta se pastreaza in pachete de 100, 500 si 1 000 bilete pe cupiuri pentru fiecare fel de valuta;
-metalele pretioase se pastreaza pe feluri de metale si titluri in casete.
Pentru integritatea si pastrarea in deplina siguranta a numerarului existent in fondul de rezerva constituit la sucursalele bancii raspund directorii si detinatorii de chei de la tezaur.
Pentru asigurarea securitatii valorilor, tezaurul trebuie sa fie prevazut cu mijloace automate de alarmare.
Directorul sucursalei si ceilalti detinatori de chei au datoria sa asigure tinerea corecta si la zi a evidentelor operative contabile si statistice in scopul reflectarii in orice moment si cu exactitate a existentei si miscarii numerarului si a celorlalte valori gestionate.
Alimentarea tezaurelor si a fondurilor de rezerva se realizeaza pe seama biletelor de banca si monedelor metalice realizate de catre Monetaria Statului si Imprimeria Nationala, care mai intai sunt evidentiate la nivelul BNR.
Casa de circulatie este reprezentata de casieria unitatii bancare prin care se efectueaza operatiile zilnice de incasari si plati in numerar pentru satisfacerea cererilor titularilor de conturi deschise la banca.
Din casa de circulatie se elibereaza numerarul necesar agentilor

economici in vederea efectuarii de catre acestea a platilor curente.
Sursele de numerar ale casieriilor societatilor bancare pot fi constituite din: a) Ridicari de numerar de la Banca Nationala. In caz de ridicare de numerar de la Banca Nationala, aceasta se realizeaza pe baza de „cec de numerar” (Formular anexa nr.5), intocmit de banca comerciala, iar operatiunile contabile sunt:
• la banca comerciala:
„casa de circulatie” = „cont curent al bancii comerciale „X” la BNR”
• la Banca Nationala:
„cont corespondent al bancii comerciale „X” la BNR” = „ casa de circulatie” b) Alimentarile cu numerar prin transferuri de la alte sedii ale aceleiasi societati bancare sau de la alta societate bancara. c) Depunerile in conturile titularilor deschise la societatea bancara in cauza.
Platile in numerar ale casierilor societatilor bancare pot avea urmatoarele destinatii: a) Depuneri de numerar la Banca Nationala, situatie in care se va intocmi documentul „borderou insotitor” (Formular anexa nr.5) in 3 exemplare. Numerarul se depune in pachete a 1 000 bancnote si saculeti de 250, 500 sau 1 000 monede.
Inregistrarile contabile ale depunerii numerarului la Banca Nationala sunt:
• la Banca Nationala:
„casa de circulatie” = „cont corespondent al bancii comerciale „X” la BNR”
• la banca comerciala:
„cont curent al bancii comerciale „X” la BNR” = „ casa de circulatie” b) Transferuri de numerar intre casieriile aceleasi societati bancare sau catre orice alta societate bancara. c) Ridicari de numerar ale clientilor.
Toate sumele incasate si platite in timpul functionarii casieriei se

inregistreaza in casa de circulatie a bancii in aceeasi zi.
Unitatile bancare pot pastra in casierie numerarul rezultat din operatiunile efectuate in limita unui plafon aprobat de Banca Nationala.
Sucursalele BNR stabilesc pentru fiecare banca comerciala un plafon al casei de circulatie pe baza propunerilor acestora si a constatarilor comisiei de verificare a platilor dintr-o luna.

Plafonul casei de circulatie la bancile comerciale se stabileste la o suma reprezentand media zilnica a platilor efectuate prin casierie intr-o luna apreciata ca reprezentativa, tinandu-se seama in acelasi timp de conditiile specifice de depozitare a numerarului si de distanta fata de sucursala Bancii Nationale.
Plafoanele astfel stabilite se comunica de sucursalele Bancii Nationale Directiei tezaure si operatiuni de casa, pe total judet, defalcate pe banci comerciale si respectiv unitati ale acestora.
Plafoanele caselor de circulatie pot fi modificate cu acordul celor doua unitati bancare, atunci cand intervin conditii noi fata de cele avute in vedere anterior.
La sucursalele care nu efectueaza operatiuni de casierie pentru bancile comerciale, sumele destinate alimentarii acestor banci nu se cuprind in calculul plafonului casei de circulatie. Sumele respective se scot din fondul de rezerva al sucursalei pe masura necesitatilor si cu respectarea prevederilor privind apelul la fondul de rezerva.
Plafonul casei de circulatie poate fi revizuit periodic, in functie de necesitati, potrivit normelor cu privire la operatiunile cu numerar.
Sumele care depasesc plafonul sunt depuse in contul propriu de la Banca Nationala sau sunt transferate la alte unitati bancare cel mai tarziu in ziua lucratoare urmatoare depasirii plafonului de casa sau retinute pentru platile necesare in urmatoarele 3 zile.
Se poate intampla, ca la sfarsitul zilei operative, cand soldul casei de circulatie depaseste plafonul stabilit, excedentul de numerar sa fie retras din circulatie si trecut la fondul de rezerva. In acest scop, casierul sef intocmeste o nota in care mentioneaza suma ce urmeaza a fi trecuta la fondul de rezerva, in bancnote si moneda metalica, pe care o remite grupei de evidente contabile.

Aceasta, pe baza notei primite, intocmeste un „ordin de plata” (Formular anexa nr.6) pentru inregistrarea in creditul contului „Casa de circulatie”, a sumei ce urmeaza a fi retrasa din circulatie.
Trecerea numerarului in fondul de rezerva si introducerea valorilor in tezaur se efectueaza pe baza ordinului de plata pe care este mentionata suma care se trece la fondul de rezerva. Ordinul de plata se semneaza de catre director si casierul sef dupa efectuarea introducerii numerarului in fondul de rezerva si se claseaza la actele de casa ale zilei respective.
La efectuarea operatiunilor de trecere a numerarului care depaseste plafonul casei de circulatie la fondul de rezerva se are in vedere ca numerarul care urmeaza a fi trecut la fondul de rezerva sa fie numai in pachete intregi de 1 000 bancnote si saculeti a 250, 500 si 1 000 monede metalice, dupa caz.
Banca Nationala reglementeaza organizarea si functionarea Casei de Circulatie la nivelul societatilor bancare, Casei de Economii si Consemnatiuni, societatilor financiare si Trezorariei Statului.
In cazurile in care tezaurele sucursalelor Bancii Nationale nu au capacitatea de depozitare sau nu exista mijloace de transport disponibile pentru preluarea excedentului de numerar aflat in casieria bancilor comerciale se procedeaza astfel: a) Bancile comerciale vireaza cu dispozitie de incasare excedentul de numerar in contul curent al acestora la sucursalele Bancii Nationale, debitandu-se contul „Decontari tranzitorii din depuneri si restituiri de excedent”. Acest cont se deschide la sucursalele BNR si se desfasoara in analitic pe fiecare banca comerciala. b) Alimentarile cu numerar ale bancilor comerciale prin restituiri de excedent, in limita soldului debitor al contului „Decontari tranzitorii din depuneri si restituiri de excedent”, se face de catre bancile comerciale cu dispozitie de plata, debitandu-se contul curent al acestora la sucursalele Bancii Nationale.
Excedentul de numerar peste plafonul stabilit caselor de circulatie ale bancilor comerciale poate fi depus la sucursalele Bancii Nationale pana la finele zilei operative de lucru cu clientii, poate fi retinut, cand este necesar pentru

efectuarea platilor in urmatoarele 3 zile, informandu-se Banca Nationala, sau poate fi redistribuit unitatilor aceleasi societati bancare sau unitatilor apartinand de societati bancare diferite.
Banca Nationala urmareste modul cum bancile comerciale respecta obligatia de a nu depasi soldul casei de circulatie.
Alimentarea cu numerar a caselor de circulatie de la fondul de rezerva se face in conformitate cu prevederile din normele privind operatiunile cu numerar, in limita plafoanelor de scoateri lunare, cu defalcare pe chenzine, aprobate si comunicate de Directia tezaure si operatiuni de casa.
In situatia epuizarii plafoanelor aprobate, sucursalele formuleaza cereri de scoateri suplimentare de la fondul de rezerva, care se adreseaza Directiei tezaure si operatiuni de casa pentru analiza si aprobare de catre conducerea BNR.
La alimentarea cu numerar a casei de circulatie din fondul de rezerva se urmareste asigurarea tuturor cupiurilor necesare circulatiei, atat in monede metalice, cat si in bancnote.
Alimentarea cu numerar a societatilor bancare se efectueaza astfel:
-alimentarile directe din excedentul de numerar intre unitatile aceleasi societati bancare se pot efectua cu acordul sucursalei Bancii Nationale care va debita contul curent al unitatii primitoare si va credita contul curent al unitatii predatoare;
-alimentarile directe, din excedent, intre unitatile apartinand de societati bancare diferite se pot efectua cu acordul sucursalei Bancii Nationale daca banca comerciala primitoare prezinta un „cec simplu de numerar” (Formular anexa nr.5) bancii comerciale remitente si un „ordin de plata” (Formular anexa nr.6) sucursalei Bancii Nationale in favoarea bancii comerciale remitente.
-alimentarea cu numerar a unitatilor societatilor bancare cu cont curent deschis la sucursala Bancii Nationale se va efectua prin cec simplu de numerar.

2.3. Evidenta operatiunilor privind punerea si retragerea numerarului in si din circulatie

Operatiunile de casierie si emisiune se evidentiaza in urmatoarele conturi de bilant si in afara bilantului:
3051 -; Bilete de banca puse in circulatie
1061 -; Bilete de banca retrase din circulatie
1011 -; Casa in lei
103 -; Remiteri de numerar
102 -; Valuta in tranzit
112 -; Metale pretioase
0123 -; Bancnote si moneda metalica in fondul de rezerva
0141 -; Bancnote si moneda metalica din fondul de rezerva in expeditie
0712 -; Metale pretioase confiscate sau supuse confiscarii
0719 -; Documente de valoare primite spre pastrare sau incasare
0715 -; Valori si documente de valoare primite in depozit tranzitoriu
0721 -; Metale pretioase predate spre prelucrare, afinare sau analiza
0729 -; Valori si documente de valoare remise spre pastrare sau incasare
0722 -; Valori si documente de valoare in expeditie
0714 -; Valuta din confiscari primita spre pastrare
034 -; Garantii constituite de gestionari
0132 -; Aprobari primite de la Centrala, pentru trecerea numerarului in casele de circulatie
0121 -; Bancnote si moneda metalica in fondul de rezerva la Centrala
Punerea numerarului in circulatie se inscrie in cadrul centralizat al emisiunii deoarece: a) Graficul circulatiei numerarului este stabilit si defalcat pe seama indicatorilor la nivelul economiei nationale. b) Fondul de rezerva este gestionat de Directia operatiunilor cu numerar si metale pretioase.

c) Alimentarea cu numerar a casei de circulatie de la fondul de rezerva in zilele cand nivelul platilor il depaseste pe cel al incasarilor se face in conformitate cu prevederile normelor de lucru privind operatiunile cu numerar in limitele plafoanelor de scoateri lunare cu defalcare pe chenzine aprobate si comunicate de Directia operatiunilor cu numerar si metale pretioase.
Exemplu:
-Soldul precedent al casei de circulatie 50 000 000 lei
-Incasari 150 000 000 lei
Total 200 000 000 lei
Pentru a putea efectua o plata in valoare de 725 000 000 lei se va scoate din fondul de rezerva suma de 575 000 000 lei.
-Soldul la sfarsitul zilei 50 000 000 lei
Sucursala Bancii Nationale pentru trecerea sumei de 575 000 000 lei din fondul de rezerva la casa de circulatie, intocmeste un „ordin de incasare” (Formular anexa nr.2”) pentru debitarea contului 1011„Casa in lei” si creditarea contului 3051”Bilete de banca puse in circulatie”, concomitent inregistrandu-se sumele respective si in conturile in afara bilantului 0123”Bancnote si moneda metalica in fondul de rezerva”.
Sumele aprobate pentru alimentarea caselor de circulatie din fondul de rezerva pe baza graficului lunar sau suplimentarilor ulterioare se inregistreaza de sucursale in contul 0132”Aprobari primite de la Centrala pentru trecerea numerarului in casele de circulatie”.
In contul 0132”Aprobari primite de la Centrala pentru trecerea numerarului in casele de circulatie” se inregistreaza:
-in debit, in prima zi lucratoare a chenzinei, suma prevazuta in graficul sucursalei aprobat de centrala pentru chenzina respectiva si ulterior aprobarile suplimentare comunicate de centrala;
-in credit, in fiecare zi, sumele efective utilizate din graficul aprobat sucursalelor si din aprobarile suplimentare, precum si sumele anulate la expirarea termenelor de valabilitate a aprobarilor suplimentare primite de la Centrala.
De asemenea, in ultima zi a chenzinei, se inregistreaza sumele anulate ca

nefolosite din grafic.
Contul 0132”Aprobari primite de la Centrala pentru trecerea numerarului in casele de circulatie” se soldeaza la finele fiecarei chenzine.
Sucursala Bancii Nationale, pentru trecerea numeralului din fondul de rezerva la casa de circulatie, intocmeste un „ordin de incasare” (Formular anexa nr.2) pentru debitarea contului 1011”Casa in lei” si creditarea contului 3051”Bilete de banca puse in circulatie”, concomitent inregistrandu-se sumele respective si in creditul conturilor in afara bilantului 0123”Bancnote si moneda metalica in fondul de rezerva” si „Moneda metalica divizionara in fondul de rezerva”.
Suma neutilizata se inregistreaza in debitul contului 0132”Aprobari primite de la Centrala, pentru trecerea numerarului in casele de circulatie” care se soldeaza. Sucursala primeste prin telex de la Directia operatiunilor cu numerar si metale pretioase informatii privind punerea numerarului in circulatie:

Chenzina I 1 -; 15 iulie 1998 275 000 000 lei
Chenzina II 16 -; 31 iulie 1998 300 000 000 lei
575 000 000 lei
In creditul contului 0132”Aprobari primite de la Centrala pentru trecerea numerarului in casele de circulatie” se inregistreaza:
D cont 0132 C
Chenzina I 275 000 000 lei
Chenzina II 300 000 000 lei
In baza solicitarilor comerciale se da o nota interna privind scoaterea de la fondul de rezerva la compartimentul de contabilitate. Se intocmeste un „ordin de incasare” (Formular anexa nr.2) de catre casierie, efectuandu-se inregistrarea:
1011„Casa in lei” = 3051„Bilete de banca puse in circulatie”
1 - 15 iulie 275 000 000 lei
16 -; 31 iulie 300 000 000 lei
In debitul contului 0132 se inregistreaza sumele efectiv utilizate din graficul aprobat:

D cont 0132 C
275 000 000 chenzina 1 -; 15 iulie
300 000 000 chenzina 16 -; 31 iulie
Concomitent se face inregistrarea sumelor respective si in debitul contului in afara bilantului 0123”Bancnote si moneda metalica in fondul de rezerva”.
D cont 0123 C
275 000 000 chenzina 1 -; 15 iulie
300 000 000 chenzina 16 -; 31 iulie
Soldul creditor ce apare la sfarsitul zilei operative in contul 3051”Bilete de banca puse in circulatie” se vireaza de catre sucursala in aceeasi zi, prin teleimprimator Directiei tezaure si operatiuni de casa.
3051 = 401
Scoaterile de la fondul de rezerva se comunica Directiei tezaure si operatiuni de casa intr-o singura suma, care cuprinde atat suma utilizata din aprobarile prevazute in grafic, cat si sumele utilizate din aprobarile suplimentare, primite ulterior de la centrala.
In cazul in care s-a trecut in casa de circulatie si moneda metalica divizionara, aceasta se va evidentia separat.
Sumele ramase nefolosite se anuleaza si se comunica centralei o data cu miscarea fondului de rezerva, in ultima zi a fiecarei chenzine.
Suma neutilizata se inregistreaza de sucursala in creditul contului 0132, care se soldeaza.
In cazul in care la sfarsitul zilei operative soldul casei de circulatie depaseste plafonul stabilit, excedentul de numerar va fi retras din circulatie si trecut la fondul de rezerva.
In acest scop, casierul sef intocmeste o nota in care mentioneaza suma ce urmeaza a fi trecuta la fondul de rezerva, in bancnote si moneda metalica, pe care o remite grupei de evidente contabile. Aceasta, pe baza notei primite intocmeste un „ordin de plata” (Formular anexa nr.6) pentru inregistrarea in creditul contului 1011”Casa in lei” a sumei ce urmeaza a fi retrasa din circulatie.
Trecerea numerarului in fondul de rezerva si introducerea valorilor in

tezaur se efectueaza pe baza ordinului de plata semnat de director si casierul sef, pe care este mentionata suma care se trece la fondul de rezerva.
La efectuarea operatiunilor de trecere a numerarului care depaseste plafonul casei de circulatie la fondul de rezerva se are in vedere ca numerarul ce urmeaza a fi trecut la fondul de rezerva sa fie numai in pachete intregi de 1 000 bancnote si saculeti a 250, 500 si 1 000 monede metalice, dupa caz.
Pentru respectarea proportiilor cupiurilor in circulatie, precum si pentru asigurarea efectuarii platilor cu bancnote si monede metalice bune, Compartimentul tezaur-casierie va putea efectua schimb de bancnote bune, uzate sau monede metalice din casa de circulatie, cu bancnote bune sau monede metalice de aceeasi valoare din fondul de rezerva.
Exemplu:
Din casa de circulatie se schimba 10 pachete a 100 bucati de 1 000 lei uzate cu un pachet bun a 100 bucati de 10 000 lei.
Deci la sfarsitul zilei operative, soldul casei de circulatie depaseste plafonul stabilit, excedentul de numerar va fi retras din circulatie si trecut la fondul de rezerva:
-Sold precedent al casei de circulatie 50 000 000 lei
-Incasari 400 000 000 lei
TOTAL 450 000 000 lei
-Plati 370 000 000 lei
-Sold 80 000 000 lei
-Trecut la fondul de rezerva 30 000 000 lei
-Sold la sfarsitul zilei 50 000 000 lei
Pentru suma de 30 000 000 lei retrasa din circulatie si trecuta la fondul de rezerva, sucursala intocmeste un „ordin de plata” (Formular anexa nr.6) pentru creditarea contului 1011”Casa in lei” si debitarea contului 1061”Bilete de banca retrase din circulatie”. Concomitent se inregistreaza sumele respective in debitul contului in afara bilantului 0123”Bancnote si moneda metalica in fondul de rezerva”.
Soldul debitor ce apare la sfarsitul zilei in contul 1061”Bilete de banca retrase din circulatie” se vireaza la sucursala Directiei operatiunilor cu numerar

si metale pretioase. Miscarea fondului de rezerva se comunica prin telex Directiei tezaure si operatiuni de casa, a doua zi dimineata. Contabilul sef al sucursalei Bancii Nationale este obligat sa verifice personal daca aceste comunicari se intocmesc corect.
Pentru suma de 30 000 000 lei, care depaseste plafonul aprobat casei de circulatie, ce urmeaza a fi trecuta la fondul de rezerva, grupa evidente contabile intocmeste un „ordin de plata” (Formular anexa nr.6) pentru creditarea contului 1011”Casa in lei” si debitarea contului 1061”Bilete de banca retrase din circulatie”.
D 1011 C D 1061 C
30 000 000 30 000 000
Concomitent se inregistreaza sumele respective in creditul contului in afara bilantului
D 0123 C
30 000 000
Soldul debitor ce apare la sfarsitul zilei in contul 1061 se vireaza la finele zilei respective de catre sucursala Directiei operatiunilor cu numerar si metale pretioase.
401 = 1061 D 1061 C
30 000 000
Conturile 3051 si 1061 nu au solduri in balanta de verificare a Bancii Nationale.
Rulajele acestor conturi arata punerea in circulatie a numerarului (3051), respectiv retragerea numerarului din circulatie (1061).

2.4. Controlul asupra valorilor gestionate de sucursalele Bancii Nationale. Controlul Bancii Nationale asupra operatiunilor efectuate de bancile comerciale

Controlul numerarului si a celorlalte valori gestionate de catre Compartimentul de tezaur-casierie, se efectueaza periodic la termenele stabilite de Directia operatiuni cu numerar si directorul sucursalei si la schimbarea detinatorilor de chei.
Verificarea numerarului si a celorlalte valori se efectueaza in ordinea si modul urmator:
-bancnotele ce se gasesc in casele de circulatie se numara in intregime, bancnota cu bancnota;
-monedele metalice ce se gasesc in casele de circulatie se controleaza ca numar de saculeti, pungi si fisicuri si moneda cu moneda, prin sondaj, din fiecare cupiura, cel putin in proportie de 15 % din valoarea acestora;
-bancnotele ce se gasesc in fondul de rezerva impachetate conform normelor se vor controla ca numar de pachete daca sigiliile sunt intacte, iar pe muchie daca fiecare pachet a 1 000 bancnote contine 10 pachete a 100 bancnote;
-monedele metalice ce se gasesc in fondul de rezerva impachetate in saculeti originali ai Monetariei Statului se controleaza ca numar de saci si valoare pe baza etichetelor;
-valutele efective se controleaza ca numar de pachete, cele sigilate in pachete a 100, 500 sau 1 000 bancnote si pe muchie daca contin 1, 5 sau 10 pachetele;
-sacii speciali de transport valori continand pachetele cu bancnote sau saculetii cu monede metalice se controleaza integral sau prin sondaj atat continutul lor cat si al pachetelor sau saculetilor. Toate celelalte valori se verifica la valoarea lor nominala sau cea conventionala, precum si prin cantarire sau numarare.

La terminarea verificarilor organele de control intocmesc un proces verbal in care consemneaza ca au controlat valorile existente, precizand modul in care s-a efectuat verificarea la fiecare categorie de valori.
De asemenea se va arata rezultatul confruntarii intre stocul faptic, evidentele casieriei si cele ale contabilitatii; suma plusurilor sau a minusurilor, cauzele si masurile luate pentru lichidarea acestora.
Sucursalele Bancii Nationale vor urmari si comunica Directiei operatiuni cu numerar si metale pretioase modul in care se actioneaza pentru remedierea deficientelor si realizarea masurilor stabilite.

Controlul Bancii Nationale asupra operatiunilor efectuate de bancile comerciale

In conformitate cu prevederile legii asupra activitatii bancare, societatile bancare se supun reglementarilor emise de Banca Nationala pentru aplicarea politicii monetare si de credit, valutare, de plati, de asigurare a prudentei bancare si de supraveghere bancara.
Obiectivele controlului efectuat de personalul Bancii Nationale la bancile comerciale sunt urmatoarele:
-verificarea existentei autorizatiei de functionare a casieriei si daca au avut loc modificari fata de conditiile existente la data acordarii autorizatiei;
-amplasarea, organizarea si dotarea tehnica a compartimentelor de tezaur si casierie;
-asigurarea securitatii incaperilor in care functioneaza casieria, dotarea cu mijloace tehnice de paza si alarmare sonora si modul de functionare, existenta legaturii telefonice directe cu cea mai apropiata unitate de politie si functionarea acesteia in bune conditii;
-organizarea si functionarea caselor de circulatie respectiv: stabilirea plafonului casei de circulatie si revizuirea acestuia in functie de necesitati, intocmirea si depunerea graficului de incasari si plati, respectarea plafonului casei de circulatie si depunerea excedentului de numerar la Banca Nationala sau de redistribuire intre bancile comerciale din judet;

-organizarea si functionarea caselor operative, respectiv casele de incasari, de plati precum si a caselor speciale si de schimb valutar;
-modul in care s-au desfasurat instruirile clientilor bancilor comerciale in legatura cu retinerea si depunerea la banca a bancnotelor uzate, efectuarea platilor cu bancnote bune si intr-o structura adecvata a cupiurilor.