12.1 ¥NCEPUTURILE, ISTORIE SI CARACTERISTICI a. Caract, gen, a gand, ec, din ac, per - gandirea ec, a avut un caracter neomogen, neunitar in sensul ca perceptia sI soluiiile propuse pt, ac, probl, de diversi ganditori dif, foarte mult in leg, cu optima gandirilor respectivi. b2l15lt
O serie de carturari cu vederi inaintate pun in discuiie probl, ec-soc. - idei si experienie sub forma unor insemnari de calatorie sI scrieri cu caract, memorialist.
Procesul de largire +maturizare a gandirii ec, devine evident. b. Unele particularitaii ale gandirii ec din Romania - gandirea ec, a avut unele particularitaii: lupta impotriva numeroaselor tentative sI pericole de dominaiie straina; preocuparea pt apararea existeniei de sine statatoare a poporului nostru pt unitatea tuturor romanilor intr-un stat unitar naiional, pt independenia sI suverannitatea acestuia.
Volumul mare de informatii cu privire la istoria gandirii ec, duce la sistematizarea acestui material.
Sistematizarea se face prin periodizarea istoriei gandirii economice. Perioade: - timpurile stravechi; - feudalismul timpuriu; - feudalismul dezvoltat; - trecerea de la feudalism la ec, de pia; - epoca moderna (1848-1918); - epoca actuala sau contemporana (1918 in prezent).

12.2 IDEI IN PER FEUDALISMULUI DEZV, D.CANTEMIR a. Caracterizarea generala a gandirii ec, din ac, per - scrieri, legiuiri aduse din iari cu o tradiiie mai veche numite nomocanoane sI pravile sau carii de invaiatura elaborate cu mult timp de imperiul bizantin. - o serie de carturari cu vederi inaintate pun in discuiie prob, ec-soc.
B. Idei economice in pravile, cronici, scrieri domnesti sI insemnari de calatorie:
- 1.cea mai veche pravila tradusa in a 2 jum a sec 16, probl, unitatea de neam sI limba a poporului rom.
2. Lucrari: ¥nvaiaturile lui “Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie” (1521-1522) autorul nu a fost trecut pe coperta. Ideea de baza: incercarea de justificare a tendiniei de centralizare a puterii pol, in mana domnitorului. Se fac referiri sI la probl, ec (apararea propr, funciare).
3. Umanisti sI raiionalisti in sec 16 - Nicolaus Olahus este primul umanist rom. A criticat abuzurile feudalilor faia de lucratorii pam sI a subliniat imp, culturii pt buna inielegere a lucrurilor.
4. Letopiseiele sau cronicile - scrise de boieri erudiii cum sunt: Grigore Ureche, Miron Costin, Ctin Cantacuzino, sI Ioan Neculce - aprecieri interesante asupra starii ac.
5. Literatura memorialista din sec 17 in sec18 - Spatarul Nicolae Milescu - insemnari cu prilejul calatoriilor sale in China. B. IDEI EC, IN OPERA LUI DIMITRIE CANTEMIR (1673-1723) - Descrierea moldovei (1716) care este o monografie geografica, ist, sociala, pol, ec, si culturala a Mold;
- are o concepiie umanista sI cu elem, raiionale sI o poziiie ideoloica in multe privinie radicala; - se refera la probl, ec: originea marii propriet, funciare feudale, raporturile antologice dintre iarani si boieri, politica fiscala arbitrala a statului feudal, importania ec, banesti, sI a comertului exterior pt sporirea rezervei de bani sI metale preiioase.
Cantemir insista asupra practici daniilor domnesti pt a explica originea marii proprietaii funciare boieresti. Considera fireasca societatea feudala sI o apara; - a subliniat importania com, exterior pt, orice i, sI a apreciat ideile mercantiliste despre rolul banilor, a metalelor preiioase pt cresterea avutiei nai. C.Idei sI revendicari in platformele rascoalelor iaranesti: - cele 2 momente: inielegerea de la Manastur-Cluj dintre iaranii rasculaii la Bobalna in 1437; revendicarile formulate de Gh.Doja in timpul rascoalei din 1514.

12.3 SC ARDELEANA+ REVENDICARILE EC ALE RASCOALEI LUI HORIA, CLOSCA SI CRISAN
1. Sc ardeleana Reprezentanii: Inochentie Micu Clain, Samuel Micu, Petru Maior, Gh,Sincai, Ion Budai Deleanu;
- au luptat pt recunoasterea vechilor drepturi sI libertaii ale Rom din Transilv; - are unele deosebiri de nuanta: aripa modernaa sc, care a pus accentul pe parghia culturala.
Petiiie: Supplex, Libellux, Valachorum (1791) sI aripa radicalacare a pus accentul pe lupta politica. Rolul pozitiv al Sc, a fost dovedit de cunoscuta rascoala a iaranilor din Transilv, sub conducerea lui Horea, Closca si Crisan.
2. Rasc, lui H,C,C. Revendicari sociale sI ec:
¥n Ultimatum-ul adresat de Horea nobililor feudali care: desfintarea nobilimii sI a marii proprietaii feudale, confiscarea intregului pam, detinut de nobili sI impariirea lui iaranilor, desfiniarea iobagei, obligatia fostilor nobili de a plati impozit statului, eleberarea tuturor iaranilor aflaii in inchisori. Revendicarile lui H, reprezinta cel mai radical program de lupta antifeudala. Acest program a fost apreciat ca program al revolutiilor viitoare in apararea drepturilor naiiunii romane.
3. Gandirea ec din Tara Rom, sI Mold de Ctin Mavrocordat (1746) pana la T.Vladimirescu (1821)
- revolutia pandurilor olteni sub conducerea lui T.Vladimirescu;
- proclamaiia de la Tismana cere tuturor cetaienilor iarii sa vina la lupta impotriva tuturor categ, de asupritori adica a boierilor, a celor care dispuneau de avere rau agonisita si a celor care au robit poporul;
- mesajul patriotic sI revoluiionar a fost sisntetizat in definiiia data de T.Vladimirescu patriei prin care inielegea poporul si nu tagma jefuitorilor, nu minoritatea privigeliaiilor.
4.Curente de gandire ec, din timpul revolutiei din 1848: N.Balcesu, T.Diamant, M.Kogalniceanu, G.Baritiu:
- revolutia pandurilor 1821 a sporit interesul carturarilor sI oamenilor politici pt probl, ec; - Dionisie Fotino dezaproba despotismul sI starea ec, nesatisfacatoare din i, rom;
- Ctin Radovicidin Golesti critica risipa celor bogaii; - ziarele sI revistele infiiniate de G.Baritiu 1838, in Transilv, sI M.Kogalniceanu (1840) in Mold, N.Balcescu (1845) in i, rom, acorda un loc tot mai imporrtant ec;
- 1843 Ioan Ghica iine cursuri de ec, pol, la Iasi la Univ. Mihaileana;
- are loc autonomizarea gandirii ec, in raport cu alte domenii ale culturii; - problematica ec-soc pusa in discuiie in lit, de specialitate- descurgea atat din criza feudalismului aflat in faza finala a evoluiiei sale cat sI din cautarea unor alternative pt moderniz, si dezv, econ, nai;
- 2 probl, cheie: prob, agrara sI probl, naiionala+ multe alte probl. Principalele curente de gandire: a. gandirea ec, a marii boierimi:
- princip, ei expresie: “regulamente organice”;
- s-a creat in timp o bresa intre gruparea ultraconservatoare a marilor boierimi sI gruparea mai liberala; b. Gand, ec, democrata sI revoluiionara:
- susiine idei ec mai radicale, fiind mai aproape de interesele iaranimi. Reprezentanii: N.Balcescu, Avram Iancu, Eftimie Murgu. Ganditori: Alecu Ruso, Cezar Bodiac. C. Gand, ec, liberala:
- exprima interesele burgleziei comerciale sI industriale - aliaii pe plan politic sub denulirea de pertide naiionaladar de care se deosebeau mai ales sub aspect tactic.
Reprezentanii: M.Kogalniceanu, Al.I.Cuza, I.C.Bratianu, C.A.Roseti. D. Gand, ec, socialist-utopica: - aduec in discutie o parte din problematica socialistilor utopici franceziprivind situaiia si suferintele muncitorilor salariati. Reprezentanii: Teodor Diamant.
5. N.Balcescu (1819-1852)
- Lucrare: “Reforma sociala la Romani” (1850) prin ac, lucrare el a urmarit sa sensibiliteze opinia publica europeana in leg, cu gravitatea situaiiei din i, rom, sI urgenia cu care abolirea feudalismului sI moderniz, ec, acestora pt a putea ridica nivelul general de viaia al intregii populaiii.
Articole: “Despre improprietarirea iaranilor” ; “Trecutul si prezentul”, Mersul revoluiiei la romani”.
A exprimat: interesele fundamentale ale naiiunii romane in lupta pt progresul ec si soc. ¥N centrul gandirii economice a stat problema agrara, istoricul si destinul organizarii feudale a societ, romanesti.
Balcescu intreprinde studii istorice privind geneza, esenia, rolul, sI perspectivele economiei feudale din i, rom. B, considera ca la baza genezei si evolutiei marii proprietaii funciare feudale a stat luarea pamanturilor comune sI a drepturilor inerente ale locuitorilor.
¥N decursul istoriei feudalismului iaranii din principatele romane au fost exploataii de catre boieri sub 3 forme: claca, zeciuiala, dajdiile.
Concluzie: societ, rom, era bolnava datorita formelor feudale invechite de organizare a acesteia sI se impunea in mod urgent abolirea formelor feudale de organizare sI trecerea la reorganizare din temelii a i, rom, pe baze moderne. Calea pt iesirea din criza feudalismului pt rezolvarea problemei agrare era revoluiia populara antifeudala.
Modalitatea concreta de rezolvare a problemei era accea de improprietarire a iaranilor.
Opera lui B, este o excelenta pledoarie in favoarea improprietaririi iaranilor. Mecanismul efectiv de impreoprietarire: B, era de parere ca ar fi de drept ca intregul pamant sa fie inapoiat iaranilor fara nici un fel de despagubire baneasca. Gandirea economica a lui B, a constituit momentul de varf al gandirii economice din t, noastra pana la 1859.