13.1 SFIDARI ADRESATE GANDIRII EC u6v18vj
¥nsemnatatea istorica a Unirii din 1859 consta in faptul ca a pus bazele statului national unitar roman, prin ac, a declansat seria de prefaceri economice, soc, si pol, in direciia liberalizarii sI a democraiiei.
Progres: - reforma agrara din 1864 sI cucerirea independeniei politice a statului roman in 1877.
Curentul liberal: - a ocupat primul loc prin nr mare de ganditori; - in timp are loc o anumita difereniiere a ganditorilor liberali legata de diferitele alianie politice ducand la formarea unei aripi radicale si a unei aripi moderate. Liberalii radicali: reprezentau burghezia industriala; - puneau accent pe dezv, industriei nai;
Ganditori: D.Mariian, M.Kogalniceanu, B.P.Hasdeu, P.Aurelian, I.Roman, I.C.Bratianu.
Liberalii moderaii: - reprezentau interesele burgheziei agricole sI comerciale; Reprezentanii: I.Ghica; Ion Ionescu de la Brad.
Curentul conservator: - reprezenta interesele mosierimii; - se caract, prin exclusivism agrarian; Reprezentanii: B.Catargiu, N.Suiu, Ioan Strat, N.filipescu.
Curentul socialist: -reprezenta interesele muncitorilor salariati de la orase sI sate; Reprezentanii: Al.Ionescu, Gh.Nadejde, I.Creiu, Alecu Constantin. Taranismul: au aeprimat dezacordul acestor ganditori faia de politica liberalilor in ceea ce priveste iaranimea.
Reprezentanti: Dobrescu Arges, sI Vasile Kogalniceanu.
Radicalismul: ganditori cu vederi democratice sI republicane au formulat o serie de critici juste la adresa unor inconsecvenie ale liberalilor. Reprezentanii: C.A.Rosetti, Gh.Panu.

13.2 CONFRUNTARI DE OPINII ¥N PROBL. AGRARA
- probl, agrara este cea mai dificila si presantaproblema economica; - sunt necerare schimbari de anvergura in agricultura rom; a. Continutul si importania Legii pt reforma agrara din 1864:
- s-au amplificat sI s-au agravat controversele ideologice in jurul probl, agrare. Lupta se da intre majoritatea progresista care susiinea necesitatea abolirii marii proprietaii funciare feudale sI improprietarirea iaranilor sI minoritatea conservatoare a marilor boierimi care recunostea ca tb renuniat la structuri sI forme feudale de reletii intre proprietarii de pamant sI iaranii care il munceau.
Lucrari: “Despre abolirea serbiei in Principatele Dunarene”; “Starea sociala a Principatelor Dunarene”.
Reprezentantii marii boierimi: I Cantacuzino, N.Catargiu, N.Suiu au propus eliberarea iaranilor dependenti fara a le da pamant ceea ce ducea la somajul acelor iarani.
Reprezentaniii democratici si liberali au dorit improprietarirea iaranimii. Majoritatea conservatoare a incercat sa impuna proiectul de lege extrem de nefavorabil pentru iarani. Legea rurala a hotarat eleberarea iaranilor de sarcinile feudale sI improprietarirea iaranilor pe pamanturile legiuite.
B. Opera ec a lui Ion Ionescu de la Brad (1818-1892)
- a militat pt desfiniarea a 3 feluri de robie: robia pamantului, noua robie a banilor sI robia ignorantei datorita insuficieniei scolilor pt sateni. Noua robie a banilor a fost inlaturata prin infiiniarea de institutii de credit ieftin.
Robia pamantului a fost inlaturata prin improprietarirea iaranilor;
- I, a militat pt agricultura rezonata adica pt modernizarea agriculturii romanesti folosind masini agricole, metode inaintate decultura, etc. Recomanda: combinarea stiiniei cu experienia, raspandirea cunostinielor agricole, un sistem fiscal democratic. Sfaturi practice pt iarani: “Calendar pt bunul gospodar”, “Credit rural”.

13.3 CONTROVERSE DOCTRINARE PRIVIND STRATEGIA DEZVOLTARII EC A ROM
1. Continutul si rolul indeplinit de th Romania-iara evenimentelor agricole: N.Suiu, I.Ghica, I.Strat;
- th e formulata de N.Suiu in lucrarea sa “ Privire asupra strazii ec, Mold”;
- th respectiva a fost preluata de majorit, adversarilor partidului liberal, indeosebi de conservatori dar sI de unii liberali moderaii sau ganditori care au evoluat spre aceasta poziiie ca si de reprezentaniii poporanismului;
- iniiial, sintagma “Rom-i, evenim, agric” = sinteza a unei stari reale de lucruri. Economia i, rom, era prea putin diversificata; - dupa reforma agrara din1864 sintagma a fost transformata intr-un obiecte de viitor.
Sintagma reprezenta si apararea interesele unei minoritati (mosieri sI arendari) franand preocuparile majoritatii populaiiei pt diversificarea struct, ec, nationale.
2. Controverse doctrinare privind industrializarea Rom sI pol ei ec, externa.
Opera lui P.Aurelian sI Xenopol: - obiectivul industrializarii Rom a fost susiinut de economisti cu vederi liberale sI democratice reprezentand interesele gruparilor mai radicale ale burgheziei ale partidului liberal;
- susiinatori: M.Kogalniceanu, P.Martian, P.Aurelian, I.Roman, P.Cosma, B.P.Hasdeu, M.Eminescu, I.C.Bratianu.
Contribuiii: - anliza inapoierii ec a Rom din acel timp; - argumentele care justificau industrializarea iarii; - opinii referitoare la cai sI metode de industrializare; - opinii de politica externa.
1. D.P.Martian (1829-1865) - 1858 -”Economnie sociala”; -a condus revistele “Anale economice” si “Anale statistice”; - idei: statul trebuia sa sprijine industrializarea in special prin invaiamant anual; folosirea tuturor formelor de organizare a industriei cunoscute.
2. M.Kogalniceanu (1817-1871) - critica th occidentala a liberului schimb; - amploarea ind, nat, sI destinatia produciiei nat, sa serveasca pt consumul interior+ exterior
3. B.P.Hasdeu (1838-1907) - a combatut: th conservatoare “Rom- iara eminamenta sau ponderent agricole”; - th liberala despre com, internai; - a militat pt dezv industriei nat, si protej, ei de concurenia straina, considerand ca pt Rom industria e o probl, de viaia si de moarte.
4. Petru Aurelian (1833-1909) este preocupat de 3 probl, majore: - imbunataiirea agriculturii; - crearea unei industri naiionale potrivita cu nevoile i; - dezv, com; Lucrari: Elem, de ec, pol”; “Tara noastra”. - aprecia ca este nev, de o revolutie economica pt consolidarea independentei politice si a susiinut o politica ec, interna sI externa bazata pe trebuiniele naiiunii. - rolul statului este acela de a elabora un program de industrializare
5. Al.D.Xenopol (1847-1920) lucrari: “Studii economice”, “Situatia fin, a Romaniei”; - pericole ale iarilor: dependenia de importul produselor fabricate din alte i; lipsa de diversficare a ec; niv, scazut al populaiiei. Sustine: folosirea marelui stabiliment industrial care sa incorporeze progresul tehnic.
6. M.Eminescu (1850-1889) susiine: ca nu tb sa ramanen un popor agricol ci tb sa devenim sI noi natie industriala.

3. Contributia ganditorilor din Transil - Partidul Naiional Rom din Transilvania a fost infiiniat in 1869 de miscarea memorandista, Liga pt unitatea culturala sI de publicisti de la revista Tribuna.
Personalitaii: George Bariiiu (1821-1893).
Lucrare: “Parii alese din ist, Transil, pe 2 sute ani in urma” . Gandirea ec a lui sa axat pe 3 prob: problema agrara, premisele sI implicaiiile ec sI probl, dezv industriei nai. B, a explicat inapoierea ec a i, noastre prin meniinerea tarzie a relaiiilor de produciie feudale.
B. a susiinut abolirea totala a feudalismului sI improprietarirea iaranilor fara nici un fel de rascumparare baneasca. B, sa pronuniat pt libertatea de aciiune a ag, ec, pt dezv, marii industri, a preconizat protejareas industriei nai, de concurenia mf2 straine sI de patrunderea capitalurilor straine recomandand un tarif vamal difereniiat.

4. Gandirea ec a lui M. Eminescu: - a subliniat obtiuni strategice realiste sI eficiente pt propasirea ec, si soc, a i, noastre, indeosebi importania sI urgenia fauriri unei industri nationale; - este preocupat de apararea intereselor naiionale ale poporului roman;
- a criticat opinii sI pozitiiinguste, neconforme cu interesele generale ale naiiunii rom; - numeroasele idei cu valoare stiiniifica: indemnul spre activitaii pozitive, spre diversificarea ec, nai, elogii muncii productive si al industriei, necesitatea modernizarii agriculturii sI valorificarii superioare a resurselor iarii, etc pt a rezolvarea lor a susiinut necesitatea unui invaiamant modern si eficient;
- cheia depasirii situaiiei nesatisfacatoare: antrenarea intregii populaiii ma munca eficienta care sa duca la sprijinirea bogaiiei precum si practicarea unei politici economice care sa stimulezeag, ec, de munca, sa descurajeze activ speculaiiile sI corupiia.

5.Th neoiobagiei in opera lui Dobrogeanu-Gherea (1855-1920) - primul partid politic al muncitorilor este Partidul Social Democrat al Muncitorilor din Romania;
- Reprezentanii: Dobrogeanu-Gherea, P.Musoiu, Nadejde Armasu, C.Mille, Ioan Creiu; -Lucrari: Ce vor socialisti romani? sI Neiobagia care este cea mai importanta sI e scrisa dupa marea rascoala din 1907; - neiobagia este o intocmire economica sI pol-sociala particulara iarii noastre sI se caract prin urm, trasaturi: raporturi de produciie in buna parte feudale; o stare de drept liberalo-burgheza prefacuta in iluzie sI minciuna; o legislatie tutelara; insuficienia pamantului. Concluzia lui teoretica: in agricultura rom exista un regim capitalisto-iobagit macinat de puternice contradiciii. Concluzia practica: necesitatea desfiniarii iobagiei+ industrializarea. D, a adus critici justificate th “Rom- i, eminantelor agricole”.