Introducere
Descrierea temei. Analiza dinamicii agregatului monetar M2, prin determinarea creşterilor absolute şi relative ale acestuia, ce este necesară pentru observarea obiectivelor politicii monetare adoptate de autoritatea monetară pentru o anumită perioadă de timp.
Scopul cercetarii. În acest studiu de caz mi-am propus să reprezint modificările agregatului monetar M2 , ce reprezintă o parte a masei monetare din R. Moldova pe o perioada de 9 luni ale anului 2008 şi care au fost cauzele acestor schimbări.
Sarcinile referatului. Efectuarea calculelor pentru determinarea creşterii relative si absolute a agregatului monetar M2,identificarea factorilor ce au cauzat aceste schimbari.
Obiectul investigat. Obiectul investigat în acest studiu de caz este agregatul monetar M2, si anume dinamica lui in decursul a 9 luni ale anului 2008.
Subiectul cercetării. Agregatul monetar M2 reprezintă doar o parte a masei monetare, deoarece întreaga masa monetara constă în suma tuturor agregatelor monetare (M1+M2+M3),adică totalitatea tuturor mijloacelor băneşti existente într-o economie,într-o anumită perioadă de timp pe teritoriul unei ţări pentru cumpărarea de bunuri şi servicii şi pentru achitarea datoriilor. Stocul de monedă, adica mas a monetară nu este constant, dar se modifică permanent, de aceea cercetarea masei monetare este foarte importantă într-u realizarea politicii monetare şi valutare ale statului.
Metodologia. În procesul de cercetare am urilizat deductia, adică am pornit de la o informatie generală privind masa monetară, structura şi dinamica agregatelor monetare ajungînd la date concrete privind masa monetară şi anume agregatul monetar M2.
Baza informatională. În primul capitol ce reprezintă partea teoretică am utilizat drept materie primă diverse informaţii găsite in literatura din acest domeniu, iar calculele le-am făcut pe baza datelor statistice privitor la agregatele monetare în perioada ianuarie-septembrie 2008 de pe situl www.bnm.md
Structura referatului. Studiul de caz conţine două capitole. Primul capitol reflectă aspecte teoretice privitor la masa monetară, dimensionarea acesteia prin aggregate monetare şi dinamica lor de la o perioadă la alta. Al doilea capitol contine calculele effectuate şi analiza lor pentru a pune în evidenţă dinamica agregatului M2 şi observare unor viitoare modificări.
3
1. Conceptul de masă monetară şi agregat monetar. Dimensionarea şi dinamica ei.
Economiştii dau diverse accepţiuni conceptului de masă monetară. Ea reprezintă un indicator care desemnează totalitatea mijloacelor de plată existente I n economia unei ţări la un moment dat. Noţiunea de masă monetară are mai multe sinonime: ”masa banilor în circulaţie”; “ masa bănească” . Prima noţiune fiind definită ca o “mărime eterogenă constînd din suma tuturor activelor care pot fi utilizate pe teritoriul unei ţări pentru cumpărarea de bunuri şi sevicii şi pentru achitarea datoriilor”.(Kiriţescu Costin,Dobrescu Emilian “Moneda-mica enciclopedie”- Bucureşti: Ed.Ştiinţifica şi enciclopedică,1998-p.188)
Drept măsurătoare al masei monetare sunt agregatele monetare. Ele cuprind atît mijloacele de plată ( maneda efectiva şi depunerile în conturi la vedere) deţinute de agenţii nefinanciari rezidenţi cît şi acele plasamente financiare succesibile de a fi transformate cu uşurinţă şi rapiditate în instrumente de plată fără riscul pierderilor de capital.
Unul din scopurile majore ale analizei monetare îl reprezintă selectarea acelor agregate monetare care să corespundă cel mai bine cerinţelor de reflectare a caracterului şi obiectivelor de politica monetară adoptată de autoritatea monetară a unei ţări pe o anumită perioadă. Deoarece un agregat monetar reprezintă un ansamblu omogen de active susceptibile de a fi utilizate ca mijloc de plată cu o lichiditate echivalentă, atunci autorităţile monetare ce stabilesc agregatele monetare pentru ţara în cauză trebuie să ţină cont de trei criterii principale:
-eficacitatea agregatelor monetare- trebuie să ofere informaţii complexe ţinînd seama de comportamentul agenţilor economici şi populaţiei;
-caracterul controlabil- oferă posibilitatea autorităţii monetare să intervină în corijarea agregatelor în funcţie de situaţie;
-disponibilitatea statistică-oferă informaţiile necesare,rapide şi în măsura de a permite autorităţilor o reacţie rapidă.
Agregatele monetare pînă în anii 1970 aveau o structură relativ simplă fiind
considerate drept monedă mijloace de plată cu plasamente lichide pe termen scurt, incluse în
pasivul instituţiilor bancare. Acestea din urmă aveau obligaţia să le transforme imediat în lichidităţi fără riscul de pierderi de capital şi fără costuri tranzacţionale.Hîrtiile de valoare care constituie un ansamblu omogen de titluri pe termen lung , nu devin lichide decît după negocierea lor pe o piaţă secundară, respectiv la bursa de valori. Acest fapt implică un risc de
4
capital, presupunînd costuri de transformare. În ulimii 10-15 ani sfera financiar-monetară a suferit mutaţii profunde, cea mai mare parte a inovaţiilor vizînd atît o reducere a riscurilor asociate titlurilor pe termen lung negociabile,cît şi crearea de noi produse ale pieţii,
negociabile pe termen scurt.
Agregatul mai larg ,cel al lichidităţii, înglobează în general, titluri ale pieţii financiar-monetare pe termen de la cîteva zile la cîţiva ani,emise de instituţiile de credit
(certificate de depozit ,bonuri ale instituţiilor bancare) şi agenţii nefinanciari ( bonuri de tezaurîn conturi curente,bilete de tezaur) . Plasamentele financiare definite astfel sunt inventariate nu numai în pasivul instituţiilor financiar-bancare , dar în egală masură şi în cel al agenţilor nefinanciari.
În sens restrîns sau în sens larg ,agregatele monetare pot fi definite prin integrarea succesivă a produselor monetare create în scopul asigurării lichidităţii agenţilor financiari şi nefinanciari. Deşi agregatele monetare diferă în general de la ţară la ţară înfuncţie de condiţiile existente ,respectiv de gradul de dezvoltare a pieţei financiare şi politice care domină scena monetară şi de nevoile practice imediate şi de perspectivă,totuşi ele au anumite caracteristici comune. Analizînd structura masei monetare în diferite state observăm că numărul agregatelor diferă în funcţie de obiectivele politicii monetare ale statului şi gradul de dezvoltare a statului. În R.Moldova se folosesc următoarele patru agregate monetare:
M3
M2 Depozitele în valută străină
M1 Depozite la termen Instrumentele pieţii monetare
Bani în circulaţie (M0) Depozite la vedere
Acum putem afirma cu certitudine că calculînd agregatul monetar M2 pe perioada a 9 luni
a anului 2008 nu vom obţine volumul întreg al masei monetare,deoarece pentru determinarea întregii mase monetare este nevoie de a fi calculată suma tuturor agregatelor monetare .
Agregatul M2 ca şi restul celorlalte nu este constant ci se modifica de la o perioadă la alta prin procesul de creare şi distrugere a monedei.Dimensionare masei monetare sau a agregatelor monetare, urmarirea evoluţiei şi efectele lor e posibilă cu ajutorul indicatorilor monetari. Aceştea pot fi de nivel ( reprezintă marimea masei monetare pe fiecare agregat monetar ), de structură(redă ponderea ficărui component în totalul ei) ,şi de dinamică(remarcă modificarea parametrilor cantitativi de la o perioadă la alta.Indicatorii de dinamică principali sunt cresterea absolută (Δ AM ) şi creşterea relativă (IAM) a masei monetare şi se calculează potrivit relaţiei: ΔIAM = AMi1- AMio IAM=(AMi1/AMio-1) *100% ,unde AMi1 –agregatul monetar de genul i la data de referinţă;AMio-agregatul monetar de genul i la data de bază. 5
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA
FACULTATEA „FINANŢE”
CATEDRA „BĂNCI ŞI ACTIVITATE BANCARĂ”
Dragan Elena
DINAMICA AGREGATULUI MONETAR M2 ÎN R. MOLDOVA ÎN PERIOADA PRIMELOR 9 LUNI ALE A. 2008: TENDINŢE, FACTORI, PERSPECTIVE.
STUDIU DE CAZ
la disciplina universitară
„Monedă şi credit”
Autor: student gr FB-295 Dragan Elena
Coordonator ştiinţific: conf.univ. d-na Ana BERDILĂ
Chişinău 2009
C U P R I N S
INTRODUCERE.........................................................................................................3
Capitolul 1. CONCEPTUL DE MASA MONETARĂ ŞI AGREGAT MONETAR.
DIMENSIONAREA ŞI DINAMICA LUI.................................................................4
Capitolul 2.DINAMICA AGREGATULUI MONETAR M2 ÎN R. MOLDOVA ÎN PERIOADA PRIMELOR 9 LUNI ALE A. 2008.................................. 6
CONCLUZII ………………….………………………………………….................9
BIBLIOGRAFIE....…………………………………………………..…………….10
2
2. Dinamica agregatului monetar în R.Moldova în perioada primelor 9 luni ale anului 2008
După cum am menţionat mai sus agregatele monetare nu sunt constante de unde rezultă că nici întreaga masă monetară nu este constantă ci se modifică printr-o continuă creştere de la o
perioadă la alta.De acest lucru m-am convins analizînd agregatul monetar M2 în R.Moldova pe o perioadă de 9 luni a anului 2008 conform datelor statistice prezentate de Banca Naţională.
AGREGATELE MONETARE ÎN PERIOADA IANUARIE- SEPTEMRIE 2008
M3 (mln. lei)
M2(mln. lei) Depozite în valută străină Total
M1 (mln. lei) Depozite la termen Instrumentele pieţii monetare Total
Bani în circulaţie (M0) Depozite la vedere Total
Ianuarie 6281,6 4016,9 10298,4 8047,3 2,6 18348,3 9472,6 27820,9
Februarie 6348,4 4138,1 10486,5 8516,9 5,0 19008,4 9339,6 28348,0
Martie 6367,4 3873,6 10241,0 8867,5 6,0 19914,5 9361,9 28476,5
Aprilie 6749,9 4083,7 10833,6 9202,1 6,5 20042,2 9382,9 29425,1
Mai 6543,8 4205,9 10749,7 9447,1 6,6 20203,5 9513,2 29716,7
Iunie 6594,1 4265,2 10859,2 9638,3 5,9 20503,4 9651,5 30154,9
Iulie 7058,0 4275,7 11333,7 10066,3 10,7 21410,7 9780,1 31190,9
August 7328,6 4384,2 11712,7 10302,9 15,6 22031,3 9732,0 31763,3
Septembrie 7176,5 4223,7 11400,2 10379,1 17,0 21796,3 10576,7 32373,1
Sursa : Datele statistice ale Băncii Naţionale a Moldovei// www.bnm.md
Observăm ca a gregatul monetar M2 a suferit modificări cantitative de la o lună la alta însă ritmul de creştere nu este într-atît de evident , ceia ce reprezintă unul din obiectivele politicii monetare şi valutre pentru anul 2008. Acum putem menşiona că nivelul agregatului monetar M2 la data de referinţă a fost de 18348,3mln.lei , iar în septembrie M2 numără 21796,3mln.lei.
Utilizînd următoarele formule ΔIAM = AMi1- AMio ;IAM=(AMi1/AMio -1)*100% ,am
determinat că agregatul monetar M2 a crescut cu 3442mln.lei sau cu 18,8 % în decursul a 9 luni a anului 2008. O influenţă apreciabilă ce a determinat aceată majorare se datorează
6
următorilor factori : eliberările din conturile de depunere a cetăţenilor, amortizarea şi cumpărarea valorilor mobiliare de stat ,pentru cumpărarea valutei străine de la persoanele fizice,sporirii activelor sistemului bancar şi anume a depozitelor în monedă naţională.
Dinamica agregatului monetar M2 ( creşterea relativă şi absolută ) este reprezentată
în tabelul 3.
DINAMICA AGREGATULUI MONETAR M3 ÎM PERIOADA IANUARIE- SEPTEMBRIE 2008
Luna M2 (mln.lei) ΔAM creșterea absolută (mln.lei) IAM creșterea relativă (%)
Ianuarie 18348,3
Februarie 19008,4 660,1 3,59%
Martie 19914,5 906,1 4,76%
Aprilie 20042,2 127,7 1,006%
Mai 20203,5 161,3 0,80%
Iunie 20503,4 299,9 1,48%
Iulie 21410,7 907,3 4,42%
August 22031,3 620,6 2,89%
Septembrie 21796,3 -235 -1,06%
Creşterea medie 383.11 1.98%
Creşterea totală 3448 17,88%
Sursa: Datele statistice ale Băncii Naţionale a Moldovei// www.bnm.md
Observăm din tabelul 3 că agregatul monetar M2 creşte în medie cu 1,98 % pe lună, adică cu aproximativ 383,11 mln. de lei. Cele mai mici creşteri ale agregatului M2 au fost înregistrate înperioada aprilie-mai ca urmare acreşterii depozitelor la vedere şi la termen. Iar cele mai mari creşteri au fost înscrise în perioada februarie – martie cu valoarea de 4,76 % sau 906,1 mln. de lei ca urmare am obervat o scădere a depozitelor la vedere şi o majorarela depozitele la termen. Aici ar trebui de menţionat că acest lucru nu înseamnă că M2 este constituit doar din depozite la vedere şi la termen , ci mai conţine banii în circulaţie şi instrumentele pieţii monetare însă ponderea lor nefiind atît de însemnată.
Creşterea indicatorului M2 a fost determinată de majorarea depozitelor în monedă naţională cu 2972,6 mln. de lei ( 25,4 la sută ) şi a banilor în circulaţie cu 669,7 mln.de lei , (10,0 la sută),în timp ce soldul instrumentelor pieţii monetare s-a redus cu 1,7 mil. de lei adică 9,9 la sută.
7
Fig.1 Variatia lunară a agregatului monetar M2 în perioada ianuarie-septembrie 2008
Un alt factor care influenţează aceste schimbări ale agregatului monetar M2 este rata dobînzii. Astfel pe termen scurt o majorare a acesteia accelerează creşterea agregatului
din considerentul că agenţii financiari sau nefinanciari vor tinde de a deschide depozite ce sunt atrase de o rată a dobînzii mari. Uitîndu-ne pe perioada cînd au fost înregistrate cele mai mari ritmuri de creştere a M2,adică pentru perioada februarie-martie,rata medie a dobînzilor la depozite era de circa 15,94 % ,iar în timpul celor mai mici creşteri lunare,în perioada aprilie – mai rata dobînzii potrivit datelor BNM , a fost în medie de 17,18 . Acest lucru demonstrează cele redate mai sus.
Dacă să vorbim despre tendinţele agregatului monetar M2 şi chiar şi al întregii politici monetare am putea spune că odată cu apariţia ritmurilor lor de creştere excesivă a acestuia autorităţile monetare vor tinde de a diminua acest proces, însă ele se vor menţine sub nivelul anului 2008.Sunt nişte măsuri de întreprindere de către autorităţi pentru a asigura o creştere economică şi o stabilitate a preţurilor în scopul combaterii inflaţiei, fenomen ce conduce la creşterea vitezei de rotaţie a monedei. Modificarea cantitativă a agregatului monetar M2 va fi influenţată de creşterea mărimii depozitelor în monedă naţională ce se împart în depozite la vedere şi la termen. Instrumentele pieţii monetare s e vor modifica neînsemnat în comparaţie cu anul 2008,deoarece în perioada de 9 luni ele au variat de la 2,6mln. de lei la 17 mln. de lei precum şi banii în circulaţie (Mo) situaţie ce se observă pentru anul studiat. Masa monetară va continua să crească însă cu toate acestea inflaţia se va menţine.O creştere a ratei dobînzii va accelera creşterea masei monetare , iar o scădere o va încetini,pe cînd pe termen mediu o creştere a dobînzii încetineşte creşterea masei monetare şi invers.
8
Concluzie:
În acest studiu de caz am studiat pe baza datelor comportamentul agregatului monetar în R.Moldova în perioada ianuarie-septembrie 2008 ajungînd la următoarele concluzii.
-Agregatul monetar M2 nu este constant ci se modifică continuu.
- Cu toate că se înregistrează o scădere a agregatului monetar totuşi în final se observă o creştere a acestuia în totalul ei.
- Cele mai mari creşteri a agregatului M2 au fost înregistrate în februarie – martie (cu
906,1 mln. sau 4,71% ) şi deopotrivă cele mai mici creşteri au fost înregistrate în perioada aprilie-mai ( cu 161,3mln. lei sau 0,80 % ) , însă trebuie de menţionat că în perioada august –septembrie s-a înregistrat o scădere a agregatului monetar M2 cu 235 mln. de lei sau 1,6 %,fapt ce demonstrează că o creştere excesivă a componentelor masei monetare în urma căruia autorităţile monetare vor avea drept prevedere de diminuare a acestuia.
- Prin careva calcule simple de aflare a valorilor absolute şi relative a componentelor masei monetare, putem cu uşurinţă identifica modificarea acestuia şi presupune careva tendinţe de creştere a lui pe viitor.
-se evidenţiază o creştere a depozitelor în valută naţională de la persoanele fizice.
9
Bibliografie:
I. Lucrări Ştiinţifice
1.Dardac N. Monedă şi credit, modulul 2.- Bucureşti: Editura ASE Bucureşti, 2002pag.200
2.Basno C. ,Constantin Foricel – Bucureşti : Editura Didactică şi pedagogică, 2003.-pag.230
3. Kiriţescu C. Moneda- Mica Enciclopedie- Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1998-pag.406
II. Surse statistice şi de date
1.Statistica Băncii Naţionale a Moldovei privind agregatele monetare // www.bnm.md
2. Biroul Naţional de statistică// Comunicate de presă// www.statistica.md
10
