O posibila tematizare a unei (im?)posibile discursivitati

  Faptul ca exista aceasta urma scrisa se leaga de posibilitatea unei tematizari de a aborda un subiect intr-o maniera in care pretentia sa de abordare sa coincida, de fapt, cu dezvaluirea unui spatiu discursiv cu o deschidere suficient de mare pentru a comporta o proliferare infinita, aspect care isi impune oportunitatea (daca nu, mai mult, necesitatea) prin prisma
Text complet - 1051 cuvinte

Obiectul si problematica filosofiei, Relatiile filosofiei cu stiinta, arta, religia, cultura

z6f9fy I.Filosofia este o preocupare constanta, spirituala a omului. Ea a aparut si se mentine din nevoia omului de a gasi si de a formula raspunsuri la o serie de intrebari cum ar fi: -Ce este omul ? -Ce rol si ce loc ocupa in lume ? -Ce este fericirea ? -Cum poate omul sa devina fericit ? -Cat de fericit este omul ? -Ce este libertatea ? -Poate omul sa fie lib
Text complet - 5474 cuvinte

Ocurente ale spatialitatii la Heidegger si Merleau-Ponty

Subordonarea spatiului la timp, inaugurata de Aristotel - la care fiecare lucru are locul sau, dar timpul este universal -, continuata de Kant - la care spatiul e forma simtului extern, dar toate fenomenele "externe", in masura in care devin reprezentari, cad sub forma simtului intern, adica a timpului - are loc si la Heidegger (cel putin in "Fiinta si timp”
Text complet - 4375 cuvinte

Omul este masura tuturor lucrurilor

b2c23ck Relativism moral si consecinte pe plan socialo-politic Filosoful grec, Protagoras defineste sofistica drept arta de a duca oamenii. Problema morala s-a bucurat de un interes deosebit din partea lui Protagoras. El isi incepe cartea sa, "Despre zei", cu urmatoarea propozitie: "Omul este masura tuturor lucrurilor: a celor ce sunt ca sunt, a celor ce n
Text complet - 938 cuvinte

Omul si umanismul

Antropologia filosofica e disciplina care dintr-o perspectiva generalizatoare , incearca sa raspunda la intebari privind esenta omului ca forma specifica de existenta , raporturile sale cu natura despre relatiile lui cu lumea valorii si culturii, despre modul in care individul uman devine peronalitate . s5c6cy O asemenea disciplina filosofica e mai cu seama a secolului XX . Ca dis
Text complet - 328 cuvinte

PHILOSOPHICAL CONSIDERATIONS ABOUT SOME LEGAL-IMORAL, DUPLICITARY, AND RASIAL BEHAVIORS

Dedic aceste consideratii incantatoarei interprete Oana Zaharia. Abstract. In the section 1., I present and evaluate as imoral some visual or auditory non-linguistic forms of behaviors. In the section 2., I argue for against the duplicitary behavior. And finaly in the section 3., I argue rationaly for the superiority of a emphatical and sympathical mentality and policy, instead
Text complet - 1039 cuvinte

Philosophy and Gerontology

What is philosophy in general, or what is the specific of philosophy? For Aristotel, philosophy is the knowledge of the first principles and causes - those supreme principles which explain the whole existence(Coltescu, 2002 p.160 ). For Kant, philosophy is knowledge by concepts; or the search of the limits of our cognitive capacities. For Hegel, philosophy is the rational knowledge of ab
Text complet - 12524 cuvinte

POSIBILITATILE CUNOASTERII STIINTIFICE A LUMII EXTERNE

1. Perceptia si lumea externa g9e9el 2. Raportul de cauzalitate dintre ele 3. Multiplicitatea obiectelor lumii externe 4. Temporalitatea obiectelor lumii externe 5. Excurs: obiecte materiale si obiecte formale 6. Spatialitatea. Fundarea ei in realitate 7. Problema metageometriei 8. Caracterul relativ al cunoasterii stiintifice 9. Limitele cunoasterii stiintifice 10
Text complet - 5103 cuvinte

PROBLEMATICA FILOSOFIEI RELIGIEI

1. Problema esentei religiei. Experienta religioasa r5q5qn 2. Convingere religioasa 3. Exprimarea convingerii religioase 4. Prozelitismul religios si „Iubeste pe aproapele tau..." in viziunea din Apus 5. „Iubeste pe aproapele tau..." in viziunea din Rasarit 6. Cele doua metode de studiere a faptelor sufletesti: cea psihologica si cea fenomenologica
Text complet - 3681 cuvinte

Provincia minima - in cautarea ardelenismului

Scepticii sint intotdeauna rau vazuþi cind e vorba la o adica de o construcþie, fie ca-i vorba de o casa, fie ca-i vorba de ceva ºi mai ideal sau doar mai impalpabil. Nici la construcþia unei instituþii ei nu sint mai bine primiþi. Asta din cauza defetismului pe care-l induc, dar mai ales din cauza ca sint prea mulþi. Mai cu seam
Text complet - 1170 cuvinte

Pagini: |  1|  2|  3|  4|  5|  6|  7|  8|  9|  10|  11|  12|  13|  14|  15|  16|  17|  18|  19|  20|  21|  22|  23|  24|  25|  26|  27