k5g14gz
Alaturi de alte stiinte filozofia reprezinta o parte a efortului uman de cunoastere
si intelegere al lumii .
Filozofia si stiinta
Cautarile filozofice se indreapta spre elaborarea unor notiuni , idei , principii
pe baza carora sa poata fi cunoscuta , explicata si inteleasa lumea in unitatea
si diversitatea ei .
Deosebirea dintre filozofie si stiinta priveste in ultima instanta specificul
lor ca modalitati distincte de cunoastere sub raportul ariei de cuprindere ,
a profunzimii si formalitatii . Modalitatea filozofica de cunoastere este ireductibila
la cea stiintifica din mai multe puncte de vedere :
1. Gradul diferit de generalitate
Filozofia se diferntiaza de stiinte prin universalitatea obiectului sau adica
in timp ce stiintele au obiecte mai restranse filozofia are ca obiect intreaga
realitate , lumea in ansamblul ei .
Spre deosebire de stiinta care ne da cunostintele fragmentar referitoare doar
la anumite domenii ale realitatii , filozofia este totalizatoare , obiectul
ei de cercetare fiind totalitatea.
Imaginea pe care o ofera filozofia asupra lumii se constituie nu prin insemnarea
datelor stiintei ci prin generalizarea lor .
Spre deosebire de stiinta al carei obiect este universul observabil si detectabil
, finit filozofia se straduiaste sa inteleaga universul infinit in spatiu si
etern in timp .
2. Modul diferit de raportare la statutul esential al omului
Filozofia se distinge de stiinta si printr-un alt sistem de referinta realizand
o raportatre a problematiicii la statutul omului , descifrand consecintele pe
care ea le are asupra conditiei umane .
Alaturi de o suma de cunostinte care urmaresc sa ne dea o imagine generala despre
lume filozofia este totodata valorizare si ierarhizare de forme esentiale de
existenta .
Ierarhizarea este facuta pentru a desemna locul si importanta omului in lumea
aceasta fiind ca omul este numai inteligenta inregistratoare a realitatii din
care face parte , ci este si aafectivitate care reactioneaza emotional si valoric
in fata datelor furnizate de inteligenta .
Daca stiinta este numai cunoastere scopul ei fiind certitudinea in sine in mod
obiectiv , filozofia nu este numai cunoastere ci este in plus luarea de atitudine
in conformitate cu o anumita tabla de valori fondata de ea insasi aupra realitatii
cunoscute .
Scopul filozofiei nu este numai cunoasterea veridica a lumii in sine ci este
cunoasterea lumii pentru om , cautand sa cunoasca lumea in intregul ai dar si
sa stabileasca sensul vietii omului .
Deci filozofia imbina intr-un tot armonios un sistem de cunostinte pentru univers
ca totalitate cu o conceptie generale despre sensul existentei umane .
3. Metodele diferite folosite
Constituirea filozofiei ca sistem teoretic se face potrivit unor reguli metodologice
proprii cunoasterii filozofice .
Din acest unghi specificul cunoasterii filozofice consta in caracterul reflexiv
exprimat prin meditatia filozofica . Meditatia filozofica este un fel de cunoastere
a spiritului , ea punand sub semnul intrebarii cunostintele pe care le poseda
cu privire la om si lume .
A medita inseamna a reflecta asupra conditiei umane , a o pune sub semnul intrebarii
.
In meditatia filozofica primordial este semnificatia ce o au pentru om obiectele
, fenomenele , procesele lumii reale .
4. Formularea si verificarea diferita a enunturilor
Incercand sa dea tablou lumii in esentialitatea ei si sa surprinda determinatiile
ei generale , filozofia spre deosebire de stiinta opereaza cu notiuni ca :
Materie
Miscare
Spatiu
Timp
Cauza
Efect etc
Filozofia opereaza si ea cu adevaruri dar aceste nu sunt impuse in mod categoriu
omului ca cele ale stiintei .
Din aceasta cauza filozofia nu este un sistem conceptual unanim acceptat ci
se manifesta intr-o diversitate de curente care exprima luari de pozitie in
functie de complexitatea de factori .
Filozofie si religie
Alturi de o seama de cunostinte filozofia ofera o anumita conceptie despre
lume si viata , o perspectiva despre rostul existentei umane . Aici ea se intalneste
cu religia care si ea ofera o conceptie despre lume , religia pretinde si ea
ca raspunde aspiratiilor omului spre infinit si totalitate .
Sperantele oamenilor , aspiratiile , idealurile , de viata si-au gasit intotdeauna
expresia in abstractiile inalte si frumoase ale religiei si filozifiei .
Prin ele omul a cautat intotdeauna o explicatie aspura viietii di lumii .
Filozofie si arta
Atitudine valorizatoare fata de lume ia omul nu numai prin filozofie ci si
prin arta . Raporturile dintre filozofie si arta sunt urmatoarele :
Filozofia si arta se inrudesc si intr-un fel se completeaza una cu cealalta
. Modul de reprezentare atat al filozofiei cat si al artei sunt oarecum comune
in senul ca desi prin mijloace diferite ambele genuri de creatie realizeaza
o anumita umanizare a realului .
Spre deosebire de adevarul filozofic , cel artistic este produl personalitatii
creatorului .
Intre ele exista si numeroase si profunde deosebiri :
Obiectul asupra caruia se apleaca fiecare
Modalitatea de reflectare
In ceea ce priveste obiectul reflectarii artistice il constituie relitatea in
complexitatea ei in care omul este prezent direct sau indirect in timp ce filozofia
se apleaca asupra unor existente in care omul sa nu fie direct implicat .
Atitudinea artistica fata de realitate incepe atunci cand omul percepe obiectele
inconjuratoare , nu numai cu semnificatia lor utilitara .
Obiectele reflectate artistic reprezinta realitate inconjuratoare .
