Mecanismul roat` din\at`-cremalier` este folosit an mod obiinuit pentru transformarea
miic`rii de rota\ie an miscare rectilinie ii mai pu\in ,la tansformarea invers`.Astfel
mecanismul este ant@lnit` maiinile unelte pentru deplasarea s`niilor sau a consolelor
, la instala\iile de ridicat,la ac\ionarea sertarelor vanelor etc. q5i1ic
Dintre variantele posibile ale utiliz`rii mecanismului ,cea mai folosit` este
aceea la care cremaliera este fix`,iar roata din\at` execut` simultan at@t miicarea
de rota\ie c@t ii miicarea rectilinie.Prin intermediul lag`relor axului pe care
se g`seite fixat` roata din\at` ,miicarea este transmis` mai departe saniei
c`ruciorului , consolei etc., care terbuie s` execute miicarea rectilinie.
Dantura angrenajului este ,de obicei ,dreapt`, ans` se foloseite mai rar ii
dantura anclinat` ;uneori , roata din\at` este anlocuit` cu un melc .
Acest mecanism asigur` o rigiditate mare a transmisiei chiar la cursele lungi
de lucru ale masinii.
Viteza V de deplasare a cremalierei se determina cu rela\ia :
(mm/min) unde : p -pasul elicii melcului an mm ; n -; tura\ia melcului an rota\ii pe min
- unghiul de anclinare a melcului fa\a de direc\ia de deplasare a cremalierei.
Cand axa melcului este paralela cu direc\ia de deplasare a cremalierei , =0
ii viteza este data de relatia V= p*n
Mecanismul melc-cremaliera este folosit pentru antrenarea maselor masinilor-unelte
grele.
An cazul cel mai frecvent,cel al mecanismului roat` din\at`-cremalier1`, cu
dantur` dreapt`, condi\iile de montaj rezult` at@t din particularit`\ile mecanismului
in sine c@t si din cele ale angrenajelor an general.
Cremailera reprezint` de fapt ,o roat` dintata cu raza infinit` ,deci conditiile
impuse la montarea rotilor din\ate sunt valabile si la realizarea ansamblului
roat` dintat`-cremalier`.De aici rezult` c` la ansamblarea mecanismului roat`
dintat`-cremalier`,pentru asigurarea unei angrenari corecte trebuie sa aibe
in vedere urmatoarele conditii (fig.16.36) :
- pozi\ia reciproc` dintre roata dintata si cremaliera sa fie astfel realizata
ancat sa se asigure paralelismul dintre axa rotii si axa dintilor cremalierei
si perpendicularitetea dintre axa rotii si axa cremalierei ;
- distanta dintre axa rotii dintate si cremalier`,an timpul deplas`rii,sa fie
mereu aceeasi .Aceasta presupune existen\a paralelismului dintre cremailer`
si ghidajele saniei pe care se gasesc fixate lagarele axului rotii din\ate.
FIG.16.36
Corectitudinea montajului poate fi verificat` cu ajutorul dispozitivelor cu
ceas comparator sau prin metoda petelor de angrenare.Aceasta metoda consta in
urmarirea petelor de angrenare de pe din\ii cremalierei.
Eventualele neregularitati ale suprafetei de sprijin si strangerea neuniforma
a suruburilor de fixare pot duce la deformatii ale cremalierei ceea ce provoaca
o angrenare defectuoasa . An cazul in care cremaliera este formata din mai multe
bucati ce se monteaza cap la cap se va urmari an mod special asigurarea rectilinitatii
cremalierei si a pasului dintilor in zona de ambinare .Pentru aceasta,locul
de inbinare trebuie sa coincida cu un gol dintre dinti(fig.16.37).
Pentru obtinerea pasului p al dintilor, in acest loc intre cele doua parti vecine
ale cremalierei se introduce un adaos cu grosimea necesar`.Antruc@t la fixarea
cremalierei numai cu suruburi nu se poate asigura o pozite corecta ,se utilizeaza
si stifturi de centrare , amplasate la distanta cat mai mare.
FIG16.37
ANSAMBLAREA MECANISMELOR CU CAME
Cama este un organ de masina profilat,conducator,care transmite elementului
condus - tachetul -; o miscare stabilita dupa o lege determinata de profilul
camei .
Tachetul capata de cele mai multe ori , o miscare rectilinie,de du-te-vino si
,mai rar, o miscare oscilatorie.An felul acesta ,antr-un mecanism cu came are
loc transformarea miscarii de rotatie , de oscilatie,sau rectilinie de du-te-vino
a camei antr-o miscare rectilinie de du-te-vino sau oscilatorie a tachetului
.
Profilul camelor plane poate fi exterior(fig.16.38,a) sau interior (fig16.38b).Camele
spatiale pot avea diferit forme de profile de curbe an spatiu ,trasate pe periferia
unui cilindru (fig.16.39) fig.16.38
fig.16.39
Camele au intrebuintari diferite, cum ar fi : la motoarele cu ardere interna
pentru miscarea supapelor,la comanda miscarilor strungurilor automate ,la automatizarea
unor instalatii etc.
Tehnologia de ansamblare a mecanismelor cu came depinde de o serie de factori
, ca : tipul si profilul camei,modul de reglare a unghiului de fixare a camei
, constructia si rolul mecanismului , ciclul pe care trebuie sa il realizeze.
Cele mai frecvente sisteme de ansamblare a camelor care tin seama de conditiile
de mai sus sunt :
-asamblarea camelor fara reglarea unghiului de fixare ;
-asamblarea camelor cu reglarea ulterioara a unghiului de fixare;
-asamblarea mecanismului la care tachetul este apasat pe cama cu un arc;
-asamblarea mecanismului cu cama sub forma de toba.
a.Asamblarea camelor fara reglarea unghiului de fixare
An acest caz, cama se fixeaza pe ax cu stifturi conice , pene, suruburi sau
caneluri.
Daca se folosesc stifturi conice (fig.16.40,a)se executa mai intai o centrare
a camei ,astfel incat gaurile de la cama sa se suprapuna cu cele de pe ax si
apoi se introduc stifturile 1 si 2 prin lovituri usoare cu ciocanul.
La camele care au turatie mare , pentru a nu iesi stifturile , se utilizeaza
stifturi cu stringere automata (fig.16.40,b) fig.16.40 b.Asamblarea camelor cu reglarea ulterioara a unghiului de fixare
Asamblarea acestui tip de came consta in introducerea camei pe ax si fixarea
ei intr-o pozitie oarecare .Blocarea camei se face cu ajutorul unui manson 1
solidar cu cama 2 sau in alt mod (fig.16.41,a)
La unele mecanisme de distribuire ale motoarelor cu ardere interna , cama se
fixeaza pe ax cu ajutorul a doua piulite (fig.16.41,b)
La montarea camei demontabile 1(fig.16.41,c),pe axul 2 se foloseste o bucsa
conica 3 si o mufa 4 ,iar strangerea se face cu suruburile 5.Piulita 6 prin
insurubare , asigura o asamblare rigiada.
La o cama cu o portiune demontabila 1(fig.16.41,d),unghiul de fixare se asigura
cu ajutorul pieselor2,3. fig.16.41 c.Asamblarea mecanismului la care tachetul este apasat pe cama cu un arc
Acest tip de mecanism cu came se intalneste la motoare cu ardere interna , fiind
parte componenta a mecanismului de distributie .
Tachetul sau impingatorul 3 (fig.16.42)serveste pentru a transmite miscarea
direct supapelor, in cazul distributiei inferioare sau tijelor,apoi, culbutorilor
care actioneaza supapele,la distributia superioara .
Tachetul 2 se sprijina direct pe cama 1 .El se monteaza intr-o bucsa 4 ,care
are rolul de ghidare.
Partea care vine in contact cu cama are o forma rotunjita 5 sau forma unui toler.
La celelalt capat ,tachetul are o scobitura sferica in care patrunde capatul
tijei inpingatoaresau se insurubeaza surubul 6 pentru reglarea jocului.
La montarea tachetului este necesar ca acesta sa nu fie atacat de cama intr-un
singur loc,ceea ce ar provoca o uzura rapida .Pentru aceasta tachetul 2 se monteaza
asimetric fata de cama 1 (fig.16.43)ceea ce provoaca o rotire al lui in jurul
axaei sale de simetrie.
In acest fel , cama actioneaza asupra tachetului dupa o circumferinta , ferindu-l
de uzur`.
La arcul mecanismului se verific` elasticitatea, rezisten\a la vibra\ie si rigiditatea
lui .