Fizician german, binecunoscut pentru descoperirea legii care-I poarta numele,
care exprima intensitatea curentului electric dintr-un conductor in functie
de tensiunea electrica de la capetele conductorului si de rezistenta electrica
a acesteia. c3h6hp
S-a nascut la Erlangen, Bavaria, la 16 martie 1789, fiind fiul mai mare al maistrului
lacatus Johann Wolfgang Ohm, mama lui numindu-se Maria Elisabeth Beck. In 1805
a intrat la Universitatea din Erlangen pt a studia matematica, fizica si filozofia,
dar din lipsa mijloacelor financiare si-a interrupt studiile, a parasit universitatea
si a plecat in Elvetia, unde si-a gasit un loc de munca ca professor preparatory
de matematici la Nidau, apoi la Neuchatel. In 1811 s-a intors acasa la Erlangen
si in 1813 a obtinut doctoratul, dupa care a fost succesiv privat docent de
matematica la Erlangen, in anul urmator professor de fizica si matematica la
gimnaziul real din Bamberg, apoi professor la Jesuit Gymnasium din Colonia (Köln)
intre 1817-1825.
Ohm si-a reluat cercetarile originale in fizica in anul 1825, dovedindu-se a
fi un mare experimentator. Primele experiente le-a facut in cabinetul de fizica
al gimnaziului din Koln; folosind aparate modeste si imperfecte, el a verificat
tot ce se cunostea pana atunci cu privire la efectele curentului electric. In
1826 a obtinut un an de concediu pentru a merge la Berlin, unde si-a continuat
cercetarile in electricitate, ale caror rezultate, inclusive descoperirea legii
fundamentale care-I poarta numele au fost prezentate in lucrarea sa “Die
Galvanische Kette mathematisch bearbeitet” (Circuitul galvanic investigat
pe cale matematica), publicata in 1827. Pentru masurarea intensitatii curentului
electric el a folosit un galvanometru rudimentar cu ac magnetic, iar pentru
masurarea tensiunii electrice (diferentei de potential) intre diferitele puncte
ale unui fir metallic conectat la un element Volta, a folosit electroscopul.
Ulterior, din cauza instabilitatii tensiunii electromotoare a elementului Volta
si a rezistentei interne de asemenea variabile a acestuia, la sfatul lui Poggendorf,
l-a inlocuit cu un termocuplu din sarme de bismuth si respective cupru pentru
care genera o tensiune electromotoare constanta, un capat al termocuplului fiind
cufundat intr-un vas care continea un amestec de apa si gheata, iar celalalt
capat era introdus intr-un vas in care fiebea apa. Cu toate ca nu dispunea de
aparate de masura precise, a facut o verificare riguroasa a legii, bazata pe
masuratori cat mai exacte, luandu-si masurile de siguranta necesare (asigurarea
unei temperature constante a firului metallic prin cufundarea lui intr-o baie,
prin care trecea un current de apa). Tot el a introdus notiunea de rezistenta
electrica a unui conductor liniar, a aratat ca ea este proportionala cu lungimea
conductorului invers proportional cu sectiunea lui. Astfel el a demonstrat ca
intensitatea curentului electric este proportionala cu tensiunea electrica de
la capetele conductorului si invers proportionala cu rezistenta electrica a
acestuia:
Ohm a sperat sa obtina un post in invatamantul superior ca recompense pentru
lucrarile sale stiintifice, care insa nu au fost appreciate la adevarata lor
valoare, ceea ce nu i-a creat o stare de satisfactie. A ramas o vreme la Berlin
ca simplu professor la Scoala de razboi (1826), pana cand in 1883 a fost numit
in cele din urma prof de fizica la Institutul politehnic din Nürnberg.
Activitatea sa stiintifica a fost totusi remarcata mai intai de Societatea Regala
din Londra care l-a primit ca membru acordandu-I cea mai inalta distinctie,
medalia Copley in 1841 si de-abia dupa aceea, mult mai tarziu, in Germania,
astfel ca, in 1849 a devenit professor extraordinary de fizica la Universitatea
din München si Profesor titular in 1852 la aceeasi Universiate. Cu toate
acestea el nu s-a putut bucura de succesul lui, deoarece dupa doi ani, pe data
de 6 iulie 1854, a murit la München, in etate de 65 de ani. Nu a fost casatorit
si a trait toata viata singur in conditii modeste.
In onoarea lui, unitatea de rezistenta in S.I. se numeste ohm ( symbol O ).
Un ohm este rezistenta electrica a unui conductor, caruia i se aplica la capete
o tensiune electrica de un volt, este parcurs de un curent de un amper.
1O = 1V/A