Pozitia geografica. La inceputul erei dupa Christos, ori poate si mai
inainte, in America au inceput sa se contureze civilizatii
create de popoarele sedentare. Aceste civilizatii autohtone erau: azteca, incasa
si mayasa, care au ajuns sa fie recunoscute ca civilizatii istorice. In
timpul debarcarii spaniolilor in America Centrala si de sud ele au atins
o treapta inalta de dezvoltare. In urma colonizarii aceste civilizatii au disparut. v6g9gy
Aztecii s-au constituit in partea meridionala a Americii de nord; incasii
in America de sud, de-a lungul coastei Oceanului Pacific; mayasii in
America Centrala.
Cadrul natural. Civilizatia azteca ocupa aproximativ teritoriul statului Mexic
contemporan si in specia Podisul Mexican, a carui inaltimea depaseste
2.000 m. Pe acest podis crestea o vegetatie specifica, numeroase specii de cactusi
si agave gigantice, din care se prepara o bautura nationala, numita pulque.
Aztecii se numeau ei insisi „mexica”, de la numele zeului
lor suprem Mexi. Mai tarziu si statul a fost numit Mexic.
Aria in care se dezvolta civilizatia maya coincide cu teritoriul actual
al peninsulei Yucatan, al statelor Guatemala, Honduras, Salvador (America centrala).
Teritoriul ocupat de acest popor era reprezentat prin trei regiuni, care se
deosebeau dupa conditiile naturale. Regiunea meridionala a Americii Centrale
se caracterizeaza printr-o natura de tip vulcanic, cu munti inalti pana
la 4.000m si podisuri (pana la 2.000m), fragmentate de numeroase vai,
in luncile carora se formau soluri fertile. Conditiile climatice erau
favorabile.
Leaganul civilizatiei maya era situat in regiunea centrala a podisului
Guatemalei, acoperit de paduri tropicale. Aceasta regiune avea si fauna bogata:
cerbi, jaguari, mistreti, maimute, crocodili, reptile. Se intalneau
diferite pasari: de la papagali, colibri pana la prepelite si potarnichi.
Aceasta civilizatie popula si peninsula Yutacan, unde clima era arida.
Imperiul Inca ocupa un teritoriu vast (teritoriile de astazi ale statelor din
America de Sud: Columbia, Ecuador, Bolivia, Peru, Uruguay, Argentina), care
se caracterizeaza prin conditii fizico-geografice variate. Pe acest teritoriu
puteau fi identificate zona tropicala calda (cu o vegetatie luxurianta) si zona
deserturilor de nisip (unde crestea o singura planta-cactus).
In desertul aflat de-a lungul litoralului nu ploua in cursul anului
in timp ce in zonele de est, spre Argentina, ploile abundente favorizau
cresterea padurilor tropicale cu numeroase liane.
Populatia. In anul 1345 aztecii au fondat orasul Tenochtitlan -;
„Piatra Cactusului”, care mai apoi a fost distrus de catre conchistadorii
spanioli. In prezent, se afla orasul Ciudat de Mexico.
Mayasii au fondat si ei multe orase. Cel mai cunoscut era Chichen Itza, situat
in nordul peninsulei Yutacan. Orasul acesta avea chiar si un observator
astronomic.
In cadrul imperiului Inca traiau sute de triburi, care inca in
anul 2000 i.e.n. cunosteau cultura porumbului, tesutul si olaritul.
Agricultura. Pentru civilizatiile din America Centrala si de Sud cultura porumbului
era o indeletnicire comuna. In agricultura se foloseau unelte primitive.
Cu toate aceste incasii aplicau irigatia artificiala a pamanturilor valorificate,
ingrasaminte naturala guano. Populatia incasilor reusise sa domesticeasca
cateva specii de ovine, dintre care si lama. Acest animal suporta timp
indelungat lipsa apei si are o lana deasa, inalt pretuita.
La azteci principalele produse alimentare erau porumbul, fasolea, bostanul,
cartoful si fructul de avogado. Din sucul de agava se prepara bautura pulque.
Fibrele ei groase serveau la acoperirea caselor. Aztecii au reusit sa domesticeasca
doar curcanul.
Poporul maya, pe langa porumb si fasole, folosea in alimentatie
rosiile, cartofii dulci, unele plante condimentare-piperul, vanilia, magheranul
si cariandrul. Un rol important il avea arborele de paine, ale carui
seminte inlocuiau faina.
Mestesugaritul si comertul. Primele metale prelucrate de azteci au fost aurul
si argintul. Argintul era mai scump si se extragea nu din mine (ca la incasii
din Peru), ci din nisipul fluviilor.
Incasii s-au remarcat in domeniul organizarii mijloacelor de comunicatie
si al constructiilor. Ei aveau o retea deasa de drumuri cu lungime de peste
16.000 km, trasate chiar si in locurile cele mai dificile. Dupa lungimea
cailor de comunicatie ei ocupau locul al doilea, dupa romani (90.000 km)
Incasii aveau notiuni avansate in geografie. Ei imparteau anul in
365 de zile si deosebeau anotimpurile dupa durata, dupa inceputul si sfarsitul
fiecaruia dintre ele.
Mayasii, singurul popor maritim dintre aceste triburi, au fondat de-a lungul
coastelor Americii Centrale mai multe localitati comerciale. Aceste popoare
faceau comert cu bumbac, sare, peste uscat, cacao, vanilie, pepene de quetzal
e.t.c.
Atat aztecii, cat si mayasii folosea in calitate de moneda
semintele de cacao.
