· Lungimea: 331 km (de la izvorul Jiului de Vest) p7i22in
· Suprafata bazinului: 10 070 kmp
· Situat: Europa - Romania

Raul, dupa trecerea Carpatilor prin defileul de la Livezeni la Bumbesti, strabate provincia istorica Oltenia, de la nord la sud, varsandu-se in Dunare, la vest de Bechet. Jiul se formeaza din unirea, la Livezeni, in Depresiunea Petrosani, a Jiului de Vest numit si Jiul Romanesc cu Jiul de Est sau Jiul Transilvan, primul izvorand din Muntii Retezat si al doilea cu obarsia intre Muntii Sureanu si Parang. De la Livezeni la Bumbesti, Jiul formeaza un impresionant defileu intre muntii Valcanului si Parangului, prin care trece calea ferata si soseaua ce leaga Oltenia de Depresiunea Petrosani si mai departe de Tara Hategului. Calea ferata a fost construita de brigazile de tineret prin munca patriotica in anii 1947-1948.

In Depresiunea subcarpatica Targu Jiu, primeste mai multi afluenti, pe dreapta, ca Susita, Jales, Bistrita si Tismana, toate drenand versantii sudici ai Valcanului, formand chei in calcare, fiind alimentate de ape carstice subterane. In cadrul Piemontului Getic, de la Rovinari la Craiova, Jiul primeste cei mai mari afluenti si anume: Motru, pe dreapta si Gilort cu Amaradia, pe stanga. De la Craiova la varsare Jiul, cu o lunca larga, intre Campia Bailestilor, la vest, si Campia Romanatilor, la est, nu mai primeste afluenti semnificativi. Regimul de scurgere al Jului este caracterizat prin ape mari primavara si inceputul verii, cand au loc frecvent viituri, alimentate din topirea zapezilor si din ploi bogate, uneori cu caracter torential.

Debitul mediu la Podari, in avale de Craiova, este de 94,7 mcub/s, cel maxim inregistrat in octombrie 1972 de 2000 mcub/s, iar cel minim de 7,4 mcub/s consemnat tot in octombrie, dar in 1950.
Apele Jiului sunt folosite in Depresiunea Petrosani la spalarea carbunilor necesari in prepararea cocsului, iar la Rogojelu, Turceni si Isalnita pentru termocentrale si combinatul chimic. Exploatarea in cariera a zacamintelor de ligniti de la Rovinari a impus construirea barajului Ceauru, lacul format avand rolul de a retine apa si a preantampina inundatiile, in perioada viiturilor.
In bazinul Jiului, pe Motru, a fost realizat sistemul hidroenergetic Cerna (din afara bazinului) - Motru -Tismana - Bistrita, in care lacul de acumulare cel mai mare este Iovan, pe Cerna (124 mil. mcub), cu centrala electrica de la Tismana, avand 106 MW putere instalata. In cursul inferior apele Jiului sunt folosite la irigatii, indeosebi in lunca, intrucat la nivelul campiei sistemele de irigatii sunt alimentate din Dunare. Defileul Jiului cu numeroasele sale tuneluri si viaducte, peisajul pitoresc al cheiurilor Runcului, Sohodolului, izbucurile de la Orlea, Celei si Izvarna constituie obiective turistice demne de a fi vizitate.