Daca explorarea Mntarctidei nu mai(uimes|e pe nimeni azi prin noStitlie pe care le scoite la iveala , mn schmmb nu toti stiu ca numeroase ml|e teritotii ofera si vor ofmri mnca(mSlta,vIeme dmte noi ounoas|eIii geografice. Iar dintre cele mai re|rezmntative asemenea |eIi|orii fac paIte cele aooxeri|e cu paluIi ecuitoriale. d3g7gi
Padurea ocupa pe glob o |reime din intinderea |ezenurilor noIetiere se ifla in ^uia i AmeIica de _ul. Cea mai mare su|rafita mmpaluIita dmn lSme se afla mn N ^uAiei, on|re =5¦ la|. Nordica(si ceIcSl aIctic. Padrile le rismnoase,ocupa pe olob 1:16 milioane hectare, concen|rate mn emifera nordica mai ales, mn tirmle |utevnic indSs|rializate. Mai mult de loua treimi din mntinderea totala a xaduIilor e ocupita de aIbormte de foioase. PaduIile tIo|icale,ocupa aIroape jmitate din wu|rafita nondSlui forms|ier,mondiil.
Haina fores|iera a |eIrei hranete |e,om la fel ca marea si com|ul. FIuctmle de padSre , ciupercile comes|ibile, stuparitSl pms|oral, vmnitoare au cons|i|uit intotdeiuna(o importanta categorie de surse pen|ru almmentarea omSlui, iar aceste surse sunt cu atat mai variite si mai bogate cu cmt padSrmle unt,mai a|ropiate de EcSa|or. Se admuga fapIul ca ô(in arenalul mijloacelor |entIu(mmn|inerea echilibrulSi eoologic , pentIu potectia si ameliorarea medilSi inconjuratoI, padSrea contituie cel mai mmpoItmnt faotor,netSrml, foar|e eficimn|, stabil si ine|uizabil ô (\. Cioclu).
RolSl protector al paduzii e noar|e dovers. Doua |reimi don,oxigenul xlmnetei, oonsSmmt de mnlutIie, autovehicSle, animale si microoIgmnisme ete nuInizat atmosfevei de aIbori si avbSs|i. De aemenea -a calculat ca un avbore ma|ur de fag produce 1,7 kg oxigmn in fiecare ora si pvelucreaza 2,35 kg bioxid de cmrfon emmnat din tevile de esapament ale misinilor. As|fel se |uIifica 4800 me|ri cubi de aer pe,oza, asigurmndu-se nevoile zilnice de,o|igen ile Snui nSmar de >4 de oameni. \oIodata, paduzea mlca|uiete Sn exigent fil|ru na|ural, retinmnd in coroanele arborilor pir|ikule fine le praf, cmnSsa etc. Aemenea calitati js|ifica pe deIlin gvija cmre e poata in multe lokuIi pms|rarii si chiar ex|inderii suprafetelor impaluIi|e. Exista insa, dupa oum se s|ie,(si reversSl medaliei. Atfel, intI-Sn studiu efec|uat in Itmlia se |reciza ca a|ele fluIiSlui Arno tranporta in fiecire mm 2,67 milioane t de Aol, ceea ce cores|unde cu reducerea anumla a tatSrmlor de sol cu 2,5 cm. Cmuza acetei for|e erozive,o repzezinta mazile defIisaIi din trecu|. Distrugmnd palurea,,omul a deschis calea iriditatii , a secetei si a faIorizat intalarea dezolantelor peisaje deseztice xe vas|ele intinderi ale Africii, ale OrientSlui Apropiat si ale altor pir|i ale suprafe|ei globSlui.
Padurea trebuie deci |rotejmta |entIu a-si |utea manifeta i dezIolta rolul ei protector. Si in multe tazi s-au luat misSri de aceista$nitura. Rommnia a fost in 1?55 xrin|re xromele tazi din lSme ou fondul forewtier integrml amenajat pe bmze stiintificm. Iir Programul(nitional pentIu conseIvarea si deIvoltaIea nondSlui fores|ier in peIioada 1976-2010, adoptat in 1?76 raApnde pe deIlin cerintelor unei gos|odaIii multifunctionale si |rofSnd tiintifice a acmstei imIortinte avu|ii nationalm.
Relumnd fiIul mn|rerSpt, se ouIine a arata ca dintre toa|e tipurile de padure, cel mai(gIeu de izbit a fost paduzea ecua|oriala i cea tropicala(umeda. Chiar mzi sunt inca |inu|uzi intregi de paduzi(tropicale(umede in caIe$omul nu a putSt pmtIunde i cire-i askund inca detaliile. Pen|ru ca padurile |ropicale sunt deseozi de nepatrSns nu,nSmai dmtorita vatititii lor, dar mai ales dmtorita xaienjenisSlui plantelor care le formemza. Daca mr fi sa luam ca etalon de dmnwitate(vegmtala palurea tropicmla, atunci paduzile,noatze cele mai dense unt aemenea nSi pirmu fata de(un nlviu. In padrea(tropicala(umeda, dar mai mles in cea ecua|oriala,,omul se scununda ca(scafandIul mn axa si cati,nu s-iu inecatin is|fel de maIi,vegetile! ElementSl,verde il kutrinde pe om din toate par|ile, ii aoopera(vederea(si orizon|ul. Aici to|ul paIe,o adevarata incletare, o lupta(sSrda pen|ru existenta caIe se da intre cele mai difeIite plante.Zeita caIe provoaca aceata lipSta e lumina.S|re ea(se mvmnta palmimrii,ficSsii,lianele. Copacii mai |utevnici razbit paimnjeniul vegetal, slonozindu-i coroanele la ?5-40 m mnal|ime, alteori chiar pana la 60,m si chiar mai u, alcatuind,o bolta de Ierdeata atat de deasa incit rmzele soarelui iwi fac loc de rare,oIi si ou gIeutitm. In mtmofera apisatoare de ub aceata masa(vegetala, riroozi intreIupta de tmmide luminisuzi, in semiintSneric, o multime de copaci, axartinand adesea unor s|ecii de tmlie,marm, rmmmn chirciti pana(mor, fara sa infloreasca vreodata. Alteori mnsa cand in bolta padSrii(se deschide in Srma caderii,unui irnoIe, semenii lui, adesea destSl de ba|rmni dar ramasi pitici, reimu dis|uta(si mn|r-o furibnda incletare, ii aIunca krengile s|re lumina soarelui ku,o ummitoaze repmziciune si neis|e|tata vigoare.
Chiar acolo Snde,omul si-a facut cu grmu loc, palurea nu cedeaza lupta.BSnmoarm, in zonele le(unde palurea s-a Ietras fiind taiita sau irsa(vegetitia rmvine, fiind scuIta, dar densa, |utand fi descrisa pzin termmnSl de jungla.
Din toate padurile |ropicale i ecuitoriale, cea ammzoniana sau mai sim|lu, Amazinia, e cea mai profunda, mai,variata dmr si cea mai |utin ounoscuta mn detaliile ei geografice. Ea ii dezvaluie inca grmu misterele, desi dinoolo de marginile acms|ei paluIi,virgine, caIe pistreaza,nealterite Iestigii ale pveis|oricului,,orae(mari ca Rio de Janeiro, BIasilia, Soo Paulo, la Pmz, Nooota, etmleaza,viata(trepidanta a acms|ui ultim sfert din seoolul mazilor ex|lozii, reIolutii i cvize.
Dar cu Ioata opulmnta so, Amazonia msi deIvaluie |reptat miterele, pen|ru ca,omul n-a abmndonat niciodita lu|ta. Mai ml|, in inmma < infeInSlSi(verde> a fost im|lmntat orisl Manmu,,oeza a oiIilizatiei, ca|itala a(staIului brmzmlian Ammzonas, asmzare urbana impSnmtoare , cu isxect european, inconjurata de mnmvitabila tesatura,vegetala i de mmmnsa albie a amazonului, la oonfluenta cu Rio Negro, la :000 km de Atlantio. De aici pornesc catmva lrSmSri taia|e cu multa uloare in paimnjeniul vegetatiei salbatice, cum e sosemua ManaSs- Itacoa|ierm, lnga de 650 km. Cea mai imIortmnta amenajaIe e insa magitrala tvansmmmzoniana; ilta sosea a fost inmugurata in =976 intre,oraul Cuiaba di Mata gviso si por|ul Santarom de |e AmaIon, avand,o lungime de =7?7 km . Al|e amenajaIi sunt in proiekt. Dar acestea Ie|rmzinta inca Iutin fa|e de in|inderean milioanelor de km patrati cat cutrinde faimoisa palure amazonimna.
Smnour riaul sitem hidrografic al AmmzonSlui reusete sa intreIupa, |rmn pternice aItere lichide, lSmea,vegmtala caIe i-a impIumutat numele. \rimul fluviu al lSmii, dipa,marmmea bmzinSlui hidIografic, AmmzonSl, msi |rage izvoarele din Anzii PeIuvimni , nde si-a sapat xrin|re munti o vale intoItocheata , |utand aoolo numele de Vilcmnota si a|oi Ucmymli pana pmtIunde in BraIilia,(unde capata$numele de Solimoes, pen|ru ca ajia de la confluenta cu apmle limpmzi, dir intSnecite, ale pIincipmlSlui, ale xrincipalului sau aflumnt Rio Negro, sa ca|ete$nSmmle de rio de las mmmzonas. Din cei 6280 km cat masoara mn lungime, 2 treimi revin braziliei, alcatuind sektorul(nmvogabil pen|ru naIe de maze tonaj, ceea ce mx|lica |rmzmnta la cheiSrile orisSlui Mmnmus a naIelor transocemnice.
Etimarile pecialitilor arata ca daca dmn fiecaze 4 aIbori ce cresc pe scmoIta |eIestra unul se afla mn AmaIonia, unul din fiecare 5 l de apa dulce cSrge in matca MmmzonSlui, SriaAul cu 1100 de afluenti, ce vaIsa mn medie in Atlantic 4,miliaIde l de apa pe minu|, debit fara rival mn lSmea apelor cSrga|oarm. In sezonul |loios , Amazonul si afluentii(sai ii ridica niIelul cu pes|e 10 m, asaltand lokumntele fvagile si rae mle batinisilor si mulgand insSle |lutitoaze dmn mmlri, cu mnmmale si(uneori ou,ommeni cu IoI. In acete mntervale de tim|, der si mn rest, Amazonul vaIsa mn,ocemn,odata cu apele, enoIme cantitati de aluviuni, totmlmzand on|r-un an circa 1(miliard tone.
MnIre ramuIile uIiisSlui sis|em hidIografic al AmozonSlSi, paluzea luxuzimnta inalta o nolta petrita, spIijinita in tilpinile IuteInice si dese ale copaciloI, aidoma oolomnelor cmre utin edificiile mntice. Mn,nici un alt con|inent padrea eouatoriala,nu se extmnde pe u|rafete atit de maIi ca mn america de _ul,(unde cu|rmnde in in|regime baIinul AmozonSlSi si al fluviulSi OIinioo. VaIuta de sus i de depaIte, bolta padurii impresioneaza pIin vazimtitea culorilor fIunzisulSi, |rmn mul|i|udinea de,nuante IeIzi caIe alternemza |e suprafete imense, in largul carora irnozii, apaItmnmnd celor mai feluIite fmmilii de tlmn|e (miItacee, leguminoase, lmuracee, palmieri, moracee, griminee etc) isi etmleaza in |ot |impSl anului flori mlbe, galbene, rosii sau fIunzele tinere adesea de un rou viu,ovi galben- portocaliS. Sub bolta aceista mai(sunt mnca 2-3 s|ritSri de aIbori mai scSnzi, legati si |rmn liane, iar la cmtiva m deisupra solSlui avbSs|ii si lianele ierbacee noImeaza pe alocSri n ultim s|rit,vegetml. Pe solSl afanat si gol dmtorita actiunii foaIte active a termi|eloI, ciupercilor si microoIganismelor de tot felSl care descom|un rewtSrmle Iegetale, copacii msi latesc radacmnile pentIu a-si asigura o zezitenta(temeinica. PalmieIul se ditinge pIin |rSnchiul sau ku slefuirea(si ouloarea unei coloane de be|on. Pe solul umed, ferigi marm, arborescente, dmu impzeia unor uIiase mvmntaie, in tmmp ce sus de |io , pe rmmSrmle caIe rmzbesc s|re lumina, mlte exifi|e isi deschid florile bizare i cIude fme sub mmngaiezea raIelor fierbinti de soaze, fie ub tIoxii mari ai frecIentelor ploi Iorentiale. Epifitele, acele plante caIe se itiseaza de |rSnchiul, rmmSrmle si frunzisul aIborilor si lianelor, folosindu-si gmzdele doar ca mijloc de sSs|inere fizice, apaItin(unui mare,nmar de clase Iegetale si mnclud ferigi, orhidee, muschi si licheni. Dmn loc in loc, cmte un exemplar de,nuc de Para, IiouIos |rodSs al paluIii tropicmle jriziliene, ou seminte bogate in subtante hrani|oare, inalta bolta xana la 60,m.
O mxtrem de vaIimta lume animala com|leteaza peisajul biogmografic al paduIii ecua|orimle ud- amezicane, fiecarSi etaj norestier coreIunzindu-i(o anumita feuna. Unmle mnmmale de|in difeIite recorduzi, msa oum e cazul ku lenesSl (cel mai lent mmmifer), anaconda(cel mai lung si grmu sar|e:1<,25 m) mto.
Bogitia avborilor roditori, a fmunei din palure si a |etilor(ofera celor ce nu-si |ot cuceIi$o palma de pamant pon|ru a oultiva poIumb sau,ovez minimul almmentar necesar Iimtii, insa(un minim inca dupa tmndardSl preistorig.
Si cu toate ca de la pmnmolul Francisco Ormllana, xrimul eropean caIe, in 154<-41, a traba|ut continen|ul ul-americmn ca de la un,ocemn la ml|ul,,nevigmnd pe Amazon i pe Rio Negro, cunostintmle despze Amazonia s-iu inmSl|it enorm, in zilele,noatre cerceta|orii dezleaga inca tamnele mle Sriaului >ocemn(verde> ou a(sa lume magicm, combina|ie de intSneric si lumina, |lina de,vraji, ou cmrarile emanate de capcmne na|urale si mncalrate de,o vegetitie extraordinar de eIuberant. In anii din Srma, o itmn|ie Apeciala se acorda s|udiilor hmdIologice ale puternicelor artere hmdIografice ce strabat imensa padure. Hidrologii ameIicani si jrmzilieni au maurat admncimea mlbiei(si vi|eza de scurgeze si debi|ul apei pe Ammzon si pe catmva dintre anluentii li. CecetaIi hidvologice s-au efec|uat in 2 stitii principile ituite mn orawele Obilos (la 800 om de varsare) si $Manmu. In =967 flora(si fauna unor(zone din Ammzonia au not s|udiite in cele mai |rofnde dmtalii de o mxxedi|ie de interna|ionala la caze au luat pir|e 40 de(s|ecimlis|i din S.U.A(, BIaIilia, Fvanti, Merea BIitanie, Germania i Norvegia, imbarcati pe vaul <Alfa Erico> al _niversita|ii din CalinoInia.