i5f5fm

a..i
Strabaterea crestei sudice a Pietrii Craiului reprezinta fara indoiala cel mai dificil traseu turistic din muntii nostri, datorita reliefului cu adevarat alpin, asemanator uneori unei muchii de cutit. Intentia noastra este de a arata drumetilor pasionati noi drumuri de acces care nu au fost tratate inca in ghidurile aparute pina in prezent. Totodata opiniem pentru cunoasterea acestei frumoase zone pornind de la cabanele din apropiere, fara ca turistul sa fie nevoit sa soseasca aici de la cabane indepartate cum ar fi cele de la Plaiul Foii, Curmatura sau chiar refugiul Grind.
Partea sudica a Pietrii Craiului este incadrata de riurile Dimbovita si Dimbovicioara.
1. Sa pornim mai intii pe riul Dimbovita, in amonte. Din Cimpulung se folosesc autobuze C.TA care depasesc satul Satic si se indreapta spre santierul hidrocentralei Pecineagu. Coborim din autobuz in dreptul coloniei Clabucet la podul de piatra (care traverseaza riul) fiind utilizat in comun atit pentru drumul forestier din valea lui Ivan cit si pentru cel din valea Dragoslavenilor. Mentionam ca traseul (triunghi rosu) prin valea lui Ivan este inchis circulatiei turistice. Pe o placarda se afla scris ca zona este rezervata pentru linistea vinatului si pentru nadirea ursilor, din acest motiv fiind un loc periculos. Cuvintul „nadire" provine de la „nada"': pe un stilp se agata o momeala din carne pentru ca animalul sa se obisnuiasca sa vina aici pentru mincare. La momentul oportun vinatorul — adapostit intr-o constructie inaltata deasupra solului — il impusca. Pornim deci pe valea Dragoslavenilor pina la cabana Garofita Pietrii Craiului (cca 4 km. adica aproximativ o ora de mers pe jos). Aceasta cabana apartine asociatiei turistice ,,Romania pitoreasca" din Pitesti. Regulamentul de functionare prevede si gazduirea turistilor care nu fac parte din asociatia susamintita. Iata citeva adrese utile: pentru aprobarea cazarii se scrie la Pitesti casuta postala 88; cabanierul Nicu Balan este o gazda primitoare si om de munte; poate fi gasit comandind telefonic comuna Rucar si de aici legatura cu centrala telefonica a hidrocentralei Pecineagu.
De la cabana Garofita Pietrei Craiului s-au creat doua marcaje de racordare cu celelalte deja existente. Cel pe care-l recomandam cu prioritate este discul galben care conduce de la aceasta cabana in cca o ora de suis-pieptis la stina din Tamasel si la stilpul de marcaj care indica fie semnul triunghiu rosu spre Plaiul Foii sau in sens invers, spre valea lui Ivan, fie triunghiul albastru care ne va calauzi in traseul nostru pe Marele Grohotis pina la Cerdacul Stanciului. Mentionam ca de la acest stilp trebuie sa ne abatem cale de vreo 10 minute pe semnul triunghiu rosu pentru reaprovizionarea cu apa (izvorul Otetelei) deoarece pe parcurs nu o vom mai intilni. Mai departe semnul triunghi albastru conduce prin padure in minunara zona a Umerilor Pietrii Craiului (a se consulta cartea „Piatra Craiului" de Em. Cristea si Eugen Nedelcu, editura Stadion 1971). Mentionam ca de la Umerii Pietrii Craiului — spre stinga se deschide un nou marcaj (banda rosie) care conduce in creasta trecind la „Zaplaz".
Unii turisti vor dori sa traverseze masivul trecind prin Prepeleac si saua Funduri si apoi coborind la cabana Brusturet. Opinam insa pentru solutia cea mai convenabila pentru economia de forte a organismului si anume de a ne inapoia pe acelasi drum la cabana Garofita Pietrei Craiului. Exista si cai mai scurte de reintoarcere, dar raminem la primul nostru punct de vedere. De exemplu, pe traseu se intilneste semnul cruce albastra, dar inca de la inceput nu se distinge o poteca bine conturata, ci trebuie urmarita marginea jnepenisului. O alta posibilitate de revenire ar fi ca dupa depasirea Cerdacului Stanciului sa mai strabatem citeva limbi de grohotis si sa coborim pe o veche poteca granicereasca — destul de vizibila dar nemarcata — pina la Crucea Granicerului, care ofera un reper evident. De aici coborirea in valea lui Ivan este periculoasa datorita prezentei ursilor si a interzicerii patrunderii in aceasta zona.
In sens opus, semnul triunghi rosu dispare, marcajul fiind degradat, iar ramificatia unor poteci putind deruta pe turist. Totodata mentionam ca de la cabana Garofita Pietrii Craiului s-a realizat un marcaj cruce galbena care in cca o jumatate de ora intilneste semnul triunghiu rosu din vechiul drum al granicerilor, dar din motivele aratate mai sus nu-l recomandam (indeosebi pentru drumetii mai putin obisnuiti cu rezolvarea problemelor de orientare sau in situatia de apropiere a inserarii).

2. Tot pentru a aborda creasta sudica a Pietrii Craiului pornim din versantul estic de pe valea Dimbovicioarei. De la Cimpulung, cu un autobuz CTA, ajungem direct la cabana Brusturet. De aici marcajul turistic indica semnul banda albastra spre stina din Funduri, urcind pe creasta unui bot de deal. Propunem, insa, o cale mai convenabila. Urmam in continuare drumul forestier din fata cabinei, pe o vale seaca (Valea Seaca a Pietrelor) avind ca indicator semnul cruce galbena pina la o veche baraca forestiera parasita. De aici abandonam drumul forestier care urca panta pronuntata din dreapta si incepem urcusul pe poteca din stinga situata de-a lungul unui piriu. De fapt nici nu parasim crucea galbene. In cca. 15 minute se deschide spre stinga o poiana de unde ajungem la stina din Funduri. Piriul ne furnizeaza ultima sursa de apa pentru drumul de creasta (cu conditia ca ploile sa nu fi transportat aluviuni). La nivelul stinii din Funduri reintilnim marcajul banda albastra pe care-l urmarim citeva de metri pina la indicatorul turistic. De aici, spre creasta, ne vor conduce semnele triunghiu albastru (care vine de la Plaiul Foii si pe care l-am urmat prin Umerii Pietrei Craiului si Cerdacul Stanciului) si disc rosu (cu care s-a marcat intreaga creasta a acestui masiv muntos). Cu aceasta ocazie opinam pentru raspindirea termenului de „disc" in loc de „punct". Punctul din matematica reprezinta intersectia a doua drepte, iar cel din ortografie este prea mic pentru a-l asemui cu forma marea iului turistic. Mentionam ca in apropierea stilpului de despartire a marcajelor se afla un izvor (greu de gasit pentru cei care nu-l cunosc, eventual, se intreaba ciobanii).
Parcurgerea crestei sudice a Pietrei Craiului este recomandabila numai turistilor experimentati. Acest traseu nu este indicat pentru copii. Acestia odata ajunsi pe creasta se vor opri fara a mai efectua deplasari care pot provoca accidente. Pentru admirarea peisajului in zona de abrupt se adopta pozitia culcat care este cea mai stabila si fara a se face miscari periculoase. De aceea pentru novici este imperioasa reintoarcerea la cabana Brusturet. De aici se pot vizita obiective turistice interesante cum ar fi izbucurile pe care localnicii le denumesc „gilgoaie" sau pestera Dimbovicioara; mentionam ca s-au sapat si santuri pentru a se patrunde in noi galerii (prin tirire si deci avind echipament, corespunzator). O alta activitate instructiv-educativa este recoltarea de roci continind fosile in valea Muierii si a Izvorului.