Progresul stiitei si tehnicii din ultimele decenii a modificat radical posibilitatea studierii si valorificarii bogatiilor naturale ale deserturilor lumii. l1f16fo
In multe deserturi se fac lucrari de valorificare agricola si industriala, se construiesc centrale hidroelectrice, canale de irigatii, cai ferate, sosele, apar noi intreprinderi industriale pentru extractia si prelucrarea de minereuri utile. Alaturi de acestea apar noi asezari omenesti,prin desert s-au intins pe distante de mii de km sine de cale ferata, sosele, conducte de gaze, si apa.
Intr-un viitor apropiat, spatiile nesfarsite ale deserturilor vor fi cercetate multilateral de catre cercetatori. In subsolul tuturor deserturilor se vor gasi bogate rezerve de ape dulci si sarate, a caror obtinere si, in caz de nevoie, desalinizarea lor nu mai reprezinta mari dificultati in conditiile tehnice actuale. Aproape peste tot se vor exploata bogatele zacaminte de titei, gaze, metale feroase, neferoase, rare si nobile, de minereuri nemetalifere, saruri minerale si carbuni.
Deserturile vor furniza inca multa vreme si din belsug, tarilor lumii titei si gaze; conductele de titei si gaze se vor intinde pe zeci de mii de km peste continente.Tancurile de gaze lichefiate si titei vor pleca de la tarmurile continentelor cu deserturi, in multe zone indepartate ale lumii. Bogatiile subsolului au determinat pe om sa ridice in desert mii de asezari omenesti si intreprinderi industriale.
Eficienta ridicata a masurilor de valorificare a resurselor naturale ale deserturilor va fi conditionata de utilizarea si mai larga a tuturor cuceririlor stiintei si tehnicii.
In ajutorul cercetarilor vor veni metode mai perfectionate, din punct de vedere tehnic, de cercetare a bogatiilor minerale;datorita acestui fapt, vor fi studiate mai in amanunt particularitatile structurii geologice a deserturilor si distributia minereurilor urile din subsolul lor.
Perfectionarea metodelor de ridicare si fotografierea aeriana indeosebi utilizarea metodelor ridicarilor aeriene indicative vor contribui la studierea si valorificarea mai rapida si mai eficienta a deserturilor.Asa de pilda, isi vor gasi peste tot o larga utilizare in zonele greu accesibile ale deserturilor, fotografierea in raze infrarosii,metodele de investigatie cu radioizotopi, ridicarea spectrelorde radiatie electromagnetica de pe suprafata solului etc.Aceste date vor fi descifrate cu ajutorul analizorilorfotoelectricisi vor da o imagine a particularitatilor si bogatiilor naturale ale zonelor respective.
Prin aceste metode se vor putea determina cu destula certitudine particularitatile structurii geologice a desrturilor, ale invelisurilor lor vegetale, ale solurilor.Aceasta va permite nu numai localizarea apelor subterane, a zacamintelor de minereuri utile, dar si determinarea adancimiila care se afla acestea, volumul rezervelor etc.
Utilizarea de fotografii aeriene speciale din avioane sau sateliti cosmici va ridica productivitatea lucrarilor de teren si de laborator, vapermite obtinerea de date mai obiective si mai exacte, lucrariilefiind mai economicoasein sensul timpului folosit, volumului de munca si al mijloacelor materiale. In acest sens, pledeazaexperienta mondiala de utilizare a metodelor aeriene in cercetarea teritoriului intregului glob pamantesc.
Baza energetica in toate deserturile este foarte importanta; energia va fi produsa de centralele solare, termice, hidroelecctrice.
Rezervele de energie solara sunt enorme in toate deserturile. Utilizarea acestor rezerve va fi posibila prin realizarea de instalatiistationare si mobile, de bacterii solare, termoelectrice, fotoelectricesi a generatorilor terminali. Energia solara va pune in functiune masini si mecanisme necesare omului,pentru imblanzirea climei aspre a desertului. Va permite realizarea de instalatii ieftine pentru racirea aerului dogoritor al desertului, va aduce in fiecare casa racore pe timp de vara si caldura iarna. Soarele va contribui la racorirea desertului! Suna paradoxal insa corespunde pe deplin realitatii.
Pe langa acestea se vor realiza centrale electrice de alt tip. Unele din ele se vor construi pe marile fluvii care strabat deserturile-pe Amu-Daria, Sir-Daria, Indus, Huanghe, pe Nil si altele. Altele vor utiliza sonde puternice de titei si de gaze, careprin prelucrarea energiei vor da combustibili ieftini si in fine cel de-al treilea tip de centrale, mai neobisnuite, vor functia pe baza energiei nucleare. Surplusul de enrgie va permite transformarea radicala a conditilor de viata ale omului in deserturi.
Viitori locuitori ai deserturilor vor utiliza pe scara larga pentru irgarea culturilor nu numai apa de suprafata, ci si enormele rezerve ale apelor arteziene. Pot fi si utilizate pe scara mare pentru irigatie si apele sarate marine si cele subterane. Cercetarile experimentale in acest domeniu au adus deja rezultate incurajatoare.
Bazinele acvatice mari, de talia marilor Caspica si Aral, Din Asia mijlocie cu o salinitate scazuta, cat si numeroasele lacuri mai putin sarate din alte deserturi ale lumii, sunt surse inpuizabile de apa. In afara de aceasta, intr-o serie de deserturi exista mari rezerve de ape subterane slb mineralizate, care vor deveni de asemenea accesibile omului. O parte din aceste ape vor erupe de la sine, altele vor fi aduse la suprafata cu ajutorul unor pompe puternice.
In deserturile extraaride sarace in apa subterana dulce, unde ploile nu cad cu anii, sursa principala de apa o va constitui apa sarata subterana. Desalinizarea acesteia va fi o treaba obisnuita. Acest lucru se va face pe diferite cai: prin distilare, cristalizare, electrodializa, heliodesalinizare, prin metode chimice etc. Deserturile vor fi strabatute pe lungimi de mii de kilometri de canale si conducte ce vor aduce apa din raurile si lacurile aflate in zonele din afara desertului. Ca urmare a acestui fapt, reteaua hidrografica din desert va fi reconstruita radical. Vor aparea noi magistrale ale apei, se vor restabili cursurile raurilor care au existat in desert in trecutul indepartat, in perioada cuaternara. In unele deserturi aceste lucrari au si inceput. Asa de pilda, Canalul Karakum trece in sudul Asiei mijlocii, pe o intindere considerabila, prin vechea albie a raului Paleo-Amu-Daria. Toate acestea vor permite realizarea in deserturile lumii de noi oaze agricole.
Necesitatea de a folasi mai economic apa si insuficienta solurilor bune pentru agricultura vor determina agricultorii sa elaboreze metode mai perfectionate, mai economice de cultivare a plantelor; in acest scop, se vor realiza in inima deserturilor mari suprafete cultivate in sere. Asa cum in momentul de fata in latitudinile nordice in sere se incalzesc in mod egal aerul si solul, viitorii locuitori ai desertului le vor raci vara, pentru a crea plantelor in crestere conditii de viata optine. O atentie steciala va fi acordata crearii de soiuri cu productivitate sporita, de noi rase de animale.
Etapa urmatoare de dezvoltare a noilor metode de valorificare a deserturilor va consta in realizarea de ansambluri industriale complexe, bazate pe enrgia nucleara, unde un tip de productie va completa altele. De pilda, desalinizarea apelor sarate poate fi completata cu productia de enrgie electrica, obtinerea de amoniac si a altor saruri dizolvate in apa marii sau apelor subterane.
In acest fel, utilizarea realizarilor procesului tehnic in actiunea de valorificare a desertului va ridica in mod considerabil potentialul economic al teritorilor aride in agricultura si in indrustrie.
Nai conservatoare va ramane doar zootehnica din desert, dar si aceasta va deveni mai productiva si mai organizata, aceasta realizandu-se pe seama obtinerii de noi rase de animale, mai bine adaptate la conditile deserturilor fierbinti, cat si prin utilizarea mai rationala a pasunilor naturale.
Larga utilizare pentru transportului animalelor si a rezervelor de furaje, pentru cazurile de necesitate, a avioanelor mari de transport, in cazurile de recolta slaba a pasunilor, va permite evitarea pierderilor. Dupa cum se stie , acest necaz apare in mod periodic in zonele pastorale din toate deserturile lumii. Aceleasi avioane vor putea transporta animalele la abatoare pentru prelucrare.
Modificari majore vor avea loc in tehnica transportului aerian, pe calea ferata si auto. Derserturile vor fi srabatute in toate directiile de cai ferate si sosele. Va creste viteza de deplasare si intincera drumurilor. Constructia de sosele si drumuri iideserturi este facilitata datorita conditiilor geologice-goomorfologice favorabile, de relieful plan, abundenta materialului de consructii(piatra, pietris, nisip-argila). Greutati mai mari vor avea consructorii de sosele, in momentul constructiilor de drumuri peste vastele intindei ale deserturilor de nisip cu un relief eolian mai complicat.
Casele viitorilor locuitori ai desertului vor deveni confortabile. Acest lucru va putea fi asigurat de nivelul inalt al tehnicii si resursele energetice bogate ale deserturilor (abundenta de titei, gaze, rezerve imense de energie eoliana si solara).
Abundenta de soare, aerul uscat, racoarea si natura neobisnuita, caracteristica desertlui vor aduce milioane de turisti. Aici vor veni oameni pentu odihna. In desert vor aparea mii de localitati balneare pentru tratarea bolilor de rinichi, reumatism, a bolilor nervoase etc.
Cine a trait in desert ii cunoaste frumusetea calma si linistea. Desertul este atragator, in special in orele de seara si de noapte, cand stelele mari stralucesc pe bolta neagra de catifea, aidoma unor nestemate.
In prezent, in deserturi si semideserturi locuieste mai putin de 1% din potulatia lumii, desi deserturile ocupa aproximativ 23% din suprafata uscatului. Aceasta disproportie se va reduce mult in viitor. Omenirea va capata in deserturi un spatiu vital imens. In cadrul rezolvari problemei complicate a suprapopularii globului pamantesc, teritoriile si resursele deserturilor vor juca un rol foarte important. Zonele aride ale Pamantului pot oferi adapost unui numar enorm de oameni.
Astfel, va veni vremea cand omenirea va realiza o serie de transformari radicale in deserturi: va dobandi cantitati suficiente de apa din strasundurile pamantului, va desaliniza apele sarate maritime si subterane, va abate apele raurilor din zonele umede catre desert, va cultiva din abundenta produse agricole pe solurile nou introduse in cultura sau chiar fara pamant (culturi hidroponice), va tansforma enrgia soarelui in energie electrica, va realiza orase complexe cu clima artificiala si altele. Atunci desertul va deveni mai ospitalier si va putea da omului toate bogatiile sale.

“DESERTURILE TERREI”
M.P. PETROV
Editura stiintifica si enciclopedica
Bucuresti 1986