Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




loading...


Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Continentul Europa
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Europa y6i11iy
(referat)

Relieful -; se \nscrie ca un element fundamental al peisajului natural. Exist` pe suprafai` globului teritorii de stat predominant muntoase (Bolivia, Peru, Ethiopia) unde muniii ocup` p`riile centrale. |n altele, relieful major \n formeaz` podiaurile mai \nalte sau mai joase delimitate de laniuri periferice de muniii (Mexic, Spania, Iran, Arabia Saudit`, Australia, India) ori c#mpiile (Olanda, Germania, Polonia) sau o proporiie sensibil` egal` \ntre anumite dealuri ai c#mpii (Rom#nia). |n multe i`ri suprafaia deaerturilor ocup` o \ntidere apreciabil` (Algeria, Libia). |n viaia multor state, relieful a jucat un rol primordial \n istoria lor. Ethiopia, iar` muntoas`, a fost mult` vreme ferit` de atacurile duimane, meniin#ndu-se astfel independent` naiional. Dar \n acelaai timp fragmentarea podiaului \n masive \nalte numite „Ambas”, desp`riite de v`i ad#nci unit`iii teritoriului naiional. Fiecare din aceste masive \a\ avea viaia proprie fiind conduse de rase locale care \ntreiinea tendinie divergenie separatiste.
Dezvoltarea acestei i`rii de-a lungul mileniilor a fost incontestabil favorizat` de relief. Exemplu similar ni-l ofer` Andora care aaezat` \n inima Pirineilor, beneficiind de izolarea sa \ntre muniii a devenit principat independent \nc` din secolul al VIII-;lea.
Europa reprezint` o parte dintr-o \ntins` plac` litosferic` ce cuprinde ai o mare parte din Asia care s-a format \n mai multe momente principale.

Europa
(aaezare)

Europa este un continent natal deoarece at#t noi c#t ai str`moaii noatri suntem de origine european`. Europa este format` din i`ri, insule, oceane, ape, etc. Astfel suprafaia planetei noastre totalizeaz` 510 mil. Km2 din care 361 mil. Km2 (71%) sunt constituite din m`ri ai oceane, care \mpreun` alc`tuiesc oceanul planetar, iar restul 149 mil Km2 (29%) le reprezint` uscaturile (continente ai insule).
Continetele mai mari sunt desp`riite de oceane, atunci \ns` c#nd sunt mai apropiate de ele, separarea este f`cut` ai de m`ri.
Marea Mediteran`, Marea Roaie, ambele delimit#nd Europa, Africa ai Asia sau Marea Antilelor (Caraibelor), intercalate \ntre cele dou` Americi.
Insulele sunt mici ca intindere, p#n` la 2 mil. Km2 (Groenlanda). Cele mai multe arhipelaguri se g`sesc \n vecin`tatea continetelor de care au fost separate prin procese tectonice ce au afectat scoaria terestr` sau prin transgresiunea apelor marine. Ele se numesc insule continentale (Arhipelagul Japonez, Filipine, Indonezia). Altele sunt \mpr`atiate \n largul oceanelor, departe de uscaturile limitrofe av#nd fie o origine vulcanic`, fie o origine caraligen`.
Acestea poart` numele de insule oceanice deoarece sunt pulverizate \n largul Oceanului Pacific, sau \n Oceanul Indian. At#t continentele c#t ai insulele sunt in \ntregime \ncorporate \n componenia reielei de state sau de teritorii neautonome. Oceanul ai m`rile \ns` se ataaeaz` ca p`rii ale statelor numai \n zona continu` - uscaturilor \n spaiiul m`rii teritoriale. Restul suprefeielor marine ies de sub suveranitatea acestora constituind marea liber`, domanii de imense resurse ai care trebuie s` beneficieze toate i`rile ai prin intermediul c`reia se stabilesc leg`turile m`ritime pe \ntreaga noastr` planet`. |ns` Europa are ai teritorii. Astefel un teritoriu de stat prezint` c#teva tr`s`turi care sunt proprii dar totodat` foarte variabile de la o iar` la alta.
Acestea sunt urm`toarele limitate ca intindere prin granii`. Conturul \l determin` o anumit` configuraiie, ocup` o poziiie bun` determinat` pe harta politic` a lumii, prezint` o structur` fizico-geografic` difereniiat` care rezult` din \mbinarea deosebit` a elemantelor peisajului natural (relief, clim`).
Cele mai mari state din Europa sunt: U.R.S.S. (22.402.200Km2), ai cel mai mic Vatican (0.44Km2). Alte state mari cuprind p`rii \ntinse dintr-un continent, \ai justific` denumirea de subcontinent cum este S.U.A., Republica Chinez`, Brazilia sau de continent insular cum este Australia. |ntinderea spaiial` a teritoriului de stat este delimitat` spre exterior de graniie. Unele graniie au r`mas neschimabte de mult` vreme ca de exemplu acea din M-iii Pirinei \ntre Frania ai Spania. Astfel de graniie au fost numite \n geopolitica burghez` graniie moarte, \n opoziiie cu graniiele vii supuse adesea modific`rilor cum au fost acelea care desp`rieau statele Europei Centrale. Au ap`rut ai acum graniie zonale sub forma unor state tampon care delimitau sferele de influeni` ale i`rilor imperialiste, sau zone neutre, care desp`rieau un teritoriu colonial de cel al i`rii \n interiorul c`ruia era enclavat. Rolul unui stat tampon l-a jucat Afganistanul ale c`rei graniie au fost fixate prin tratatul Anglo-rus din 1907.
Acelaai rol l-a avut ai Siamul care devenise stat tampon \ntre Indochina englez` ai Indochina francez`.
Frontierele sale au fost fixate prin acordul Anglo-Francez din 1904.
Gibraltar-ul a fost separat de Spania printr-o zan` neutr`. Canalul Panama a fost delimitat de o parte ai de alta de o zon` care reprezint` o parte integrant` a statului Panama. |n mod obianuit, frontierele se clasific` \n naturale, formate de munii, cursuri de ap`, locuri mari sau conveniionale.
Frontierele continentale pot fi stabilite astfel: |n lungul mun-iilor sau al celui mai jos sau mai \nalt munte pe linia cumpenii de ap`. |ntre Chile ai Argentina au avut loc \nc` din secolul trecut dispute privitoare la stabilirea graniiei de-a lungul muniilor Anzi din cauza r#urilor ce se scurg spre oceanul pacific ai care au o mai mare putere de eroziune, dep`aind cump`na de ape \n defavoarea Argentinei. |n lungul apelor curg`toare, curm#nd „firul” apei sau linia talvegului care uneate punctele cale mai ad#nci ale albiei. Lacurile pot constitui o granii` (Elveiia-;Lacul Geneva) de-a lungul unor meridiane sau paralele (frontiere astronomice). Frontierele maritime se stabilesc unilateral de statul respectiv \n limitele apelor sale teritoriale. Proporiie lungimii graniiei maritime a unui stat fai` de cele continetale este redat` prin indicele de maritiunit`ii care se calculeaz` \mp`riind lungimea i`rmului la totalul graniiei de uscat, date \n kilometri.
Chile \ai extinde teritoriul de la nord la sud pe mai bine de 4.000 de Km. ai o l`iime de numai 100-200 Km. \ntre i`rmul Pacificului ai centura muntoas` a Anzilor. Pe aceast` imens` lungime exista game de clim`.
Poziiia geografic` a unui stat se \nscrie aaadar ca o coordo-nat` de major` \nsemn`tate \n viaia acestuia.




Europa
(limite)

Limitele Europei sunt foarte uaor de urm`rit spre nord ai vest dar \n sud ai est ai mai ales \ntre aceste dou` puncte cardinale se urm`resc mai greu.
|n est Muniii Urali despart conveniional Europa de Asia. |n sud-;est, \n continuarea muniilor, limita este considerat` r#ul Ural, Marea Caspic` ai Muniii Caucaz, \n continuare Marea Neagr` ai Marea Egee.
Primul nucleu -; platforma est european`. |n nord-;laniul muntos numit sistem Caledonian. |n centru ai \n est-;sistemul Hercinic ai \n sud-;sistemul Alpin.
Cele patru etape sunt:
- Europa Str`veche
- Europa Alpin`
- Europa Caledonian`
- Europa Hercinic`.
Ultimul eveniment important \n evoluiia continentului l-a reprezentat r`cirea climei, ai acoperirea p`riii sale nordice cu gheiare ce s-a produs \n cuaternar ai se numeate glaciaiiune.
Europa are mai multe tipuri de relief. Relief litoral, relief fluvial, relief carstic, relief vulcanic, relief glaciar ai relief structu-ral.
Relieful major al Europei cuprinde trei trepte principale (muniii, dealuri, c#mpii), fiecare cu mai multe unit`iii ai subunitaiii. Muniii pot fi mai \naliii (Alpi, Caucaz) sau ma joai (Ural, Scandinavici). Exist` muniii foarte vechi pe structuri hercinice ai alpine. Structurile hercinice din centru Europei au podiauri ai munii joai (Masivul Central Francez).
C#mpiile formate prin acumularea unor materiale trensportate de gheiari care au existat \n nordul Europei (c#mpii de acumulare glaciar` Ex: C#mpia N. European`)
C#mpii umplute cu materiale depuse de r#uri denumite c#mpii de acumulare fluvial` (C#mpia Rom#n`).
Podiaurile sunt caracteristice structurilor hercinice ai alpine, sunt intercalate cu muniii joai ai podiauri cu structuri vechi cu altitudini reduse.

Europa
(introducere)

Componenia teritoriului de stat constitue o alt` tr`s`tur` distinctiv` \ntre i`ri: Unele state au componenia teritoriului format` numai dintr-un singur nucleu (Rom#nia, Elveiia, Austria, R.S. Cehoslovac`). |n geografia politic` astfel de state se numesc monomerice av#nd deci o componeni` geografic` unitar`. Exist` ai un polimerism aparent \n care nucleele componente sunt separate de suprafeie maritime. Ele se numesc state polimeroide. Unele din ele aaa cum s-a ar`tat mai sus cuprind ai o parte continental` ai una insular` \n proporiii variabile (Canada, Italia, Grecia). La aceste dou` din urm`, partea insular` raportat` ne\nsemnat`, \n timp ce Danemarca \n insule 40% din \ntinderea i`rii cealalt` form` de polimerism aparent o \ndeplinesc statele exclusiv insulare grupate \n arhipelaguri.
|n republica Filipine din cele peste 7100 insule c#t compun iara, numai 11 concentreaz` 97-98% din populaiia i`rii.
Socializarea geografic`, spre deosebire de cea matematic`, exprim`, poziiia absolut` a teritoriului \n funciie de relief, de reieaua apelor curg`toare sau de vecin`tatea i`rmului maritim. Importania major` din viaia unui stat ce are ieairea la mare. Astfel de state sunt i`ri interioare sau continentale.
Alte ori teritoriul poate ocupa o peninsul` (Spania, Portugalia, Italia) sau un istm (Guatemala).
Exist` ai cazuri c#nd unele state sau treritorii sunt incluse \n corpul uni alt stat. Ele se numesc enclave sau exclave.
O astfel de enclav` este Rep. San Marino pe teritoriul Italiei sau Leshto pe cel al republicii Africa de Sud. Unele enclave pot constitui p`riii din teritoriul unui alt stat cum este comuna Italian` Campione. Statele maritime au posibilitatea de a \ntreiine leg`turi comerciale pe ap` cu tot globul. Au astfel un rol primordial m`rile vest-europene (Marea M#necii ai Marea Nordului). Poziiia maritim` este condiiionat` ai de configuraiia i`rmului, dac` acesta prezint` articulaiii tropice pentru instalarea porturilor, dac` este \nalt sau jos, dac` este supus sau nu \ngheiului, iarna este supus furtunilor cum sunt m`rile tropicale adesea b#ntuite de cicloni devastatori. |n general, i`rmurile prev`zute cu golfuri ai rade spaiioase sunt foarte favorabile. Aaa se prezint` t`rmul atlantic al Norvegiei, fragmentat de multe fiorduri ad#nd p`trunse ai ramificate \n interiorul uscatului, bine ad`postite a c`ror ap` nu \ngheai` din cauza curentului cald al golfului.
Aceeaai configuraiie favorabil` o au i`rmurile Angliei. Nu r`m#ne f`r` importani` ai lungimea frontului maritim pentrru statele continentale. |n situaiia \n care deschiderea este \ngust` pe acel sector nu se vor putea instala porturi ai ca atare cele existente vor fi supuse unor solicit`ri mai ales c#nd hinterlandul sau pe uscat ocup` o \ntindere mare. Aaa este cazul republicii Zair care are deschiodere spre Atlantic, numai \n zona de v`rsare a fluviului omovim. Dup` deschiderea capului Suez, Marea Mediteran` ai Marea Roaie au c`p`tat o importani` major` \n traficul maritim mondial. Island ocup` o poziiie periferica. Situaiie similar` au ai c#teva insule din mijlocului Pacificului Tropical azi escale aeriene ai maritime \ntre America, Australia ai Asia Oriental`. Insula Shri-;Lanka ai portul ei Colombo ocup` o poziiie cheie \n Oceanul Indian, escal` maritim` obligatorie spre Suez, spre Asia de Sud-Est.






loading...





Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite