p2k20ki

Teoria revolutionara a placilor tectonice, elaborata in ultimii douazeci de ani, a dezlegat majoritatea misterelor formarii muntilor. Unii sunt rezultatul activitatii vulcanice, altii s-au format din straturi de roci plate, ca urmare a unei presiuni laterale extraordinar de mari, care le misca si le deforma, la marginea placilor rigide care formeaza scoarta dura a Pamantului.
Muntii vulcanici se formeaza acolo unde placile tectonice se departeaza una de alta.
Muntii de uncretire s-au format sub actiunea greutatiistraturilor sedimentare, uneori mai groase de lo km, si astfel fundul oceanului s-a lasat si s-au format geosinclinale.
Muntii Pirinei sunt asezati la granita de vest a Frantei si au orientare V- E, se intind de la Oceanul Atlantic la Marea Mediterana. Orientarea are repercursiuni importante asupra climei.
Altitudinile muntilor Pirinei ajung pana spre 4ooo m, au numeroase varfuri, cum ar fi Pico de Aneto de 3404 m.
Clima alpina aduce precipitatii care depasesc 2500 mm, formeaza ghetari, forme glaciare si au vegetatie si soluri alpine. Din ei izvoresc ape precum SEGRE, ESRA, GALLEGO, ARIEGE, ARAGON, LLOBREGAT.
In partea vestica, in Spania, se intind ,, iberidele’’ , care fac parte din muntii Pirinei, caracterizate printr-o cutare mai slaba, lipsa sarajelor, facies petrografic variat ( de mare epicontinentala) si numeroase lacune stratigrafice, In zonele axiale sunt inluse blocuri vechi, paleozoice.
Vegetatia forstiera formata indeosebi din foioase, pasuni si faneti alpine. Se gasesc si importante zacaminte naturale precum fier, aluminiu, zinc, plumb, mangan, cupru, sare. Precum si un important bazin carbonifer in nord lung de 110 km.
Fauna este diversa si impartita pe etaje si este bogata si variata icepand cu etajul padurilor de stejar si alte foioase se intalnesc mistretul vulpea, lupul precum si o diersitate de pasari precum ciocanitoarea, cinteza si altele. Etajul coniferelor este populat cu mamifere precum cerb, urs si diverse pasari. Etajul alpin este constituit din fanete si pasuni alpine iar la altitudini de peste 2500 m relieful glaciar este foarte bine reprezent Popularea in altitudine se distribuie vsariast dupa caracteristicile masivelor muntoase. In Masivul Central asezarile sunt mai frecvente pe interfluvii decat in vaile inguste.

Muntii Apenini sunt munti unitari, o imbinare a structurilor hercinice cutate si fragmentate sub forma de blocuri cu structuri cutate alpine, la care se adauga structurile vulcanice.
Apeninii nordici sunt situati intre pasul Altari si izvoarele Tibrului si se aseamana ca structura si relief cu Carpatii flisului (flisul este o roca sedimentara cutata).
Apeninii centrali sunt situati intre izvoarele Tibrului si izvorul lui Volturno si sunt alcatuiti mai ales din calcare mezozoice si tertioare, pliate in cute stranse, pe alocuri chiar rasturnate. Acestia au fost supusi unor dislocari tectomnice care au dus la formarea unei serii de lanturi si blocuri montare cu versanti abrupti, separate de depresiuni tectonice. Aici predomina formele de eroziune fluviala si cele carstice. La peste 2000 metri apar si forme glaciare.
Apeninii sudici incep la izvoarele raului Volturno si au o structura complexa din punct de vedere morfologic. Miscarile tectonice recente i-au fragmentat sub forma de masive izolate, cu suprafata culmilor netezita si cu versanti abrupti despartite prin adanci defilee si depresiuni. Masivele sunt mai destramate dar inaltimile lor nu sunt cu mult inferioare Apeninilor centrali, unele piscuri depasind chiar 2ooo metri. Apeninii sudici se gasesc inca in plina evolutie tectonica . Dovada sunt numeroasele cutremure, uneori cu efect dezastruos cum au fost cele din 1908 si noiembrie 1980.
Vegetatia este compusa din paduri de stejar, castan, fag, carpen, frasin, iar la limita superioara conifere. Pe culmile inalte se gasesc tufisuri subalpine si -;pajisti alpine cu plante endemice. Printre speciile de animale in Sardinia traieste muflonul si se intalnesc vrabia italiana si potarnichea de stanca.
In Apeninii centrali si sudici sunt raspandite solurile brun-montane de padure iar in Apeninii nordici solurile montane de Padure carbonate.
Resurse naturale importante sunt minereurile de fier, mangan, cupru, aluminiu, molibden,plumb, zinc, magneziu, mrercur, uraniu, sulf,sare. Marmura se extrage de la Carrara¸Sestri Levante, Scopito.
Popularea in altitudine depinde mai ales de zone si sunt asezari in zone accesibile in general in zone nsubalpine si alpine unde se cultive mai ales cantan comestibil precum si citrice,maslini, vi vita de vie.
Populatia este de religie majoritara Catolica. In acesta zona clima este mediteraneana,si aduce cu sine dezvoltarea turismului mai ales datorita climei calde si varietati de relief.
.