Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
 
despre:
 
Manastirea Cozia
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 


i6c1cn

Controverse au existat si in ceea ce priveste data zidirii.Izvoarele istorice consemneaza stiri diferite si chiar in cuprinsul celor doua inscriptii de la biserica mare a Coziei anii nu concorda intre ei.Prima data din textul pisaniei scrisa pe piatra,ce se gaseste deasupra usii,indica valeatul 6809, adica 1300,ceea ce este cu totul gresit.In inscriptia zugravita in pronaos apare insa data 6894(1395-1386),anterioara momentului suirii pe tron a lui Mircea cel Batran ,fapt petrecut abia in toamna anului 1386.Data acesta,scrisa printr-o copiere gresita a celei vechi,cu ocazia refacerii picturiiin 1704-1705,este totusi mai aproape de adevar.
Intr-unul din primele documente referitoare la Cozia (20 mai 1388), in care Mircea cel Batran intarea manastirii diferite posesiuni,se afla citate si daniile facute mai inainte de tatal sau,Radu I voievod.Pornind de la acesta informatie,cercetatorii din trecut au apreciat ca inceputul lacasului de la Cozia trebuie pus in legatura cu domnia lui Radu I,Mircea cel Batran refacand doar un edificiu mai vechi.
Cercetari recente au stabilit insa ca daniile lui Radu I,citate in documentul din 1388,fusesera acordate de fapt altei manastiri,numita Cotmeana,cladita inaitea lacasului Coziei.Faptul ca ele figureza in actul emis de cancelaria lui Micea cel Batran,se explica prin hotararea voievodului,consemnata in acest document,de a trece manastirea Cotmeana sub ascultarea Coziei.Pe baza acestei noi interpretari a izvoarelor istorice ,s-a putut stabili ca manastirea Cozia incepuse sa functioneze ca institutie religioasa cu putin inainte de data documentului amintit,respectiv 20 mai 1388 sau, mai precis,la 18 ani din anul acela, cand a cazut sarbatoarea Sfintei Treimi,al carei hram il poarta biserica mare a lacasului.
De aceea se poate spune ca inceperea zidirii manastirii Cozia s-a facut in primavara anului 1387,iar sfintirea ei la 18 mai 1388.Lucrarile au fost definitivate probabil in 1391,cand a fost ispravita zugravirea bisericii.Data
"6894",corespunzaroare anului 1386,repictata pe peretele de est al pronaosului,nu este exacta.
Ca si alte lacasuri,Cozia poseda un intins domeniu feudal.La sfarsitul secolului al XV-lea,manastirea stapanea peste 25 de sate.Multe din asezarile citate in documente ajunsesera in posesiunea ei prin spolierea micilor proprietari de pamant.
Manastirea detinea si baltile de la gurile Ialomitei.Intarind in 1505 lacasului de la Cozia aceste balti Radu cel Mare arata ca cel ce va pescui fara voia calugarilor "...sa stie ca-l va prinde domnia mea de-i vom lega piatra de gat si-l vom arunca in apa".Un alt document,din acelasi an, vorbeste de tariful vamii de la Genune "...la vadul Oltului ..." cedata manastirii inca din timpul lui Mircea voievod.Vama se percepea pentru
"...toate marfurile turcesti si unguresti ..." si "...din ceara,vite,peste,grau, faina..." etc.Iar "Lotrenii",continua hrislovul ,"...sa plateasca vama sfintei manastiri pentru ca omul care nu va putea ce se cuvine sfintei manastiri,pe unul ca acela sa stie ca-l va pune in tapa la vad".
Datorita numeroaselor danii si scutiri acordate de domnie,egumenii manastirii dispuneau de averi importante.Este semnificativ faptul,mentionat intr-un document din 16 septembrie 1601,ca pentru a-si sustine campaniile,Mihai Viteazul s-a imprumutat de la Cozia cu 22.000 de aspri si cu "plumbu foarte mult ".
Numarandu-se printre cele mai de seama monumente din tara,manastirea Cozia a fost inclusa,in 1639,in hrislovul dat de Matei Basarab voievod, in randul lacasurilor care nu puteau fi inchinate la alte manastiri de peste hotare.
De-a lungul veacurilor,Cozia a fost martora multor evenimente.In anul 1717, comandantul trupelor austriece de ocupatie din Oltenia a luat masuri pentru fortificarea acestui edificiu si a episcopiei de la Rm. Valcea.
Ea a jucat un rol important si in timpul miscarii revolutionare din 1821 cand detasmentele de panduri ale lui Tudor Vladimirescu au ocupat o serie de manastiriintarite din Oltenia,pintre care si Cozia,pentru a-si crea puncte de sprijin in cazul unor operatiuni in zona muntoasa."Manstirile de pe Olt-afirma el,exprimand in felul acesta importanta strategica ce le-o acorda,le-am umplut cu zaharele (provizii) si cu panduri ;acolo eu ma pot tine doi sau trei ani luptand pentru drepturile tarii pana le voi capata...".
In tot timpul actiunii sale,tudor Vladimirescu a pastrat legaturi permanente cu centrul de aparare organizat in avesta manastire.Cand armata turceasca a trecut Dunarea pentru a inabusi revolutia,el a hotarat ca Divanul tarii sa se stabileasca nu la Targoviste,ci la Cozia.Lacasul era pregatit pentru o rezistenta indelungata.Retragandu-se spre Olt,Tudor ii scria lui Solomon,comandantul trupelor de panduri din Oltenia,sa aseze acolo o suta de oameni de paza si sa-i scoata pe toti grecii si sarbii din manastire.
Dupa asasinarea lui Tudor Vladimirescu si infrangerea de la Dragasani,eteristii au mai rezistat totusi in cateva puncte fortificate din Oltenia.
Cel mai puternic era cel organizat la Cozia.Asediati,ei s-au aparat in manastire si nu au incetat lupta pana cand turcii n-au patrun prin siretlic in incinta fagaduindu-le viata si libertatea,desi erau hotarati sa lichideze cat mai grabnic detasamentele adapostite aici.
In urma acestor evenimente,manastirea a avut mult de suferit .Dupa cum aminteste a catagrafie din 1823,o buna parte din constructiile lacasului au fost incendiate.
Dupa secularizarea averilor manastiresti,domnitorul Alexandru Ioan Cuza a urmarit sa puna ordine si in treburile gospodaresti ale edificiilor mai importante din tara.
Pe baza raportului intocmit in anul 1864 de Dimitrie Bolintineanu, la Cozia a fost trimis ca staret Popa Sapca,cel ce fusese arestat si apoi sur ghiunitin strainatate in urma inabusirii revolutiei de la 1848.Reintors in tara si bucurandu-se de simpatia domnitorului,a ajuns egumen al Coziei, dar cu toate straduintele depuse pentru areorganiza viata manastirii,nu a pututramane prea multa vreme aici,din pricina intrigilor si a nenumaratelor rapoarte facute impotriva lui de fostul staret si de ceilalti calugari.
In 1855,intr-un memoriu prezentat Academiei Romane,Grigore Tocilescu arata ca:"...Cinci veacuri intregi oamenii au vazut si calcat cu piciorul lepedea care acopera oasele eroului de la Rovine.S-a sters numele lui de pe dansa si poate cel din urma semn ce-a mai ramas se va sterge curand sub talpele ucigasilor care vin zilnic acolo,sa-si curete corpul de parasitele ce-i mananca...".Transformata in penitenciar,aceasta capodopera a arhitectueii romanesti ajunsese in timpul acela intr-o stare de plans.
Dar Cozia a avut de suferit si din cauza altor vitregii ale vremii.In timpul primului razboi mondial,edificiul,cu cladirile sale incapatoare,ramase goale,a oferit adapost trupelor inamice."Am gasit sfintele biserici lipsite cu desavarsire de obiectele sacre-se spunea intr-un raport din 16 iulie 1917,referitor la starea manastirii -,iar piatra comemorativa cu inscriptia de la marele voievod Mircea cel Batran,fondatorul acestui monument istoric ,am gasit-o deteriorata cu desavarsire,in biserici bagandu-se caii..."
Iar o ancheta intreprinsa in 1919 cu privire la stricaciunile produse la Cozia,stabilea ca la acea data "...inca se mai vad resturi de balegar in biserica..."
In zilele noastre,dupa ce a suferit cu timpul mari transformari,complexul prezinta o incinta deschisa spre vest,cu trei laturi ,in colturile carora se afla la sud-est,elegantul paraclis al lui Amfilohie,iar la nord-est paraclisul lui Ioan Hurezanul.
In mijlocul acestei incinte,se ridica biserica principala,care se detaseaza de intregul complex prin maretia ei,prin proportiile,solutiile constructive si mai ales prin aspectul plasticii ei monumentale.
Inaltata dupa cerintele modului de viata al marilor feudali din Tara Romaneasca,prin prelucrarea in spiritul traditieiarhitectonice locale a unor elemente structurale si decorative intalnite in repertoriul artistic al statelor vecine,biserica manastirii Cozia se situeaza in randul celor mai vloroase monumente,de acest gen,din Europa de sud-est.
De-a lungul anilor,ea a suferit unele reparatii,adaugiri sau modificari.
In 1517 lacasul a fost innoit de Neagoie Basarab.O data cu reparatia bisericii s-au refacut si o parte din cladiri;probabil tot atunci s-a construit si havuzul din fata edifciului,iar sub cerdacul aripii de nord a caselor s-a facut o cismea ce se mai vede inca si astazi.
Mai tarziu,in timpul lui Mihnea Turcitul (1577-1583)biserica a fost reparata din nou,probabil in 1583,o data cu construirea de catre Amfilohie a paraclisului de pe latura de sud-est a chiliilo.
Dar restaurarea care si-a lasat cel mai adanc amprenta asupra acestei constructii este aceea facuta in anii 1704-1705, in timpul lui Constantin Brancoveanu.Bisericii mari i s-a adaugat atunci de catre paharnicul Serban Cantacuzino,ruda apropiata a domnului,pridvorul existent si acum .
Deschis ,cu arcade largi sprijinite pe coloanele de piatra capitele mari, impodobite cu foi de acant,elprezinta caracteristicile arhitecturii brancovenesti. Boltile sunt compuse dintr-o calota centrala mai inalta,incadrata de o parte side alta de cate o semicupola.Cu prilejul acestei resturaris-au facutsi unele transformari la ferestre,care au fost mult deschisesin lungime, pastrandu-si forma originala doar in partea superioara.Jetul de piatra din pridvor ca si ancadramnetul usii bisericii ,asa cum aminteste pisania frumos sculptata,dateaza din aceeasi etapa.
Dupa primul razboi mondial,in anii 1927-1930,Comisia monumentelor istorice a efectuat insemnate lucrari de restaurare generala.Cu prilejul acela au fost inlaturate elementele care denaturau aspectul de odinioara al constructiilor,adaugate de-a lungul vremurilor,lasandu-i lacasului numai pridvorul,socotit a fi deosebit de valoros.
Pictura originara a bisericii,apartinand secolului XIV,executata pe tencuiala din var cu nisip fin ,amestecat cu paie tocate,ca la sf. Nicolae domnesc din Curtea de Arges,s-a pastrat,partial,numai in pronaos.
Incetatdin viata la Targoviste ,in ziua de 31 ianuarie 1418,batranul voievod nu a fost inhumat i biserica domneasca de la Curtea de Arges ,ca si inaintasii sai ,ci,dupa cum ne spune cronica tarii precum si un document din 1421 de la Radu Prasnaglava in "...manastirea Cozia...";"Valorosul domn-noteaza in 1842 Grigore Alexandrescu -este inmormantat in biserica ,in prima camera ;doua mari pietre acopar mormantul.Inscriptia unuia a inceput a se sterge incat abia poti descifra cateva cuvinte si numele lui Mir cea ..."Cercetarile facute la mormantul voievodului in 1931 au dovedit ca sub dalaj,la cca. 30cmadancime,se gasea vechea pardoseala formata din caramida pusa pe muchii si dipusa in zig-zag.Mai jos se aflau fragmente de fresca si mici oseminte,fapt care lasa sa se intrevada ca mormantul fusese profanat ,probabil in timpul reparatiilor facutein biserica in 1847.La adancime de peste un metru,s-au gasit cateva blocuri de piatra,care initial fusesera asezate peste mormant.Sub aceste blocuri a fost descoperit capacul sarcofagului,rupt in bucati.Imitand forma corpului omenesc,acest sarcofag de piatra se aseamanacu cele egiptene si isi gaseste similitudini si in momintele medievale apusene din sec. XIII-XIV.In comparatie cu toate celelalte morminte domnesti si boieresti cunoscute pana acum,el este unic ca factura in Romania.
Pe cealalta piatra de mormant din pronaosul Coziei se mai poate citi si astazi:"A raposat roaba lui Dumnezeu calugarita Teofana muma raposatului Mihailu voievod,si fie-sa doamna Florica si fiiu sau Nicolae voda au nevoit si au scris,in zilele lui Io Radul voda,leat 7114(1605-1606)".Mormantul avea forma unui cavou boltit.
De-a lungul multisecularei ei existente,ctitoria domneasca a Coziei a cunoscut o activitate carturareasca intensa ,ca de altfel mai toate marile edificii similare din tara.
La adapostul puternicilor ziduri ce o imprejmuiau si datorita activitatii diacilor si a copistilor ,ea a devenit un important focar de cultura.Numeroase documente,condici si manuscrise pastrate in depozitele publice din tara atesta acesta activitate,pe langa numeroasele manuscrise cu continut religois ce au facut aici de-a lungul vremurilor.
Micul muzeu organizat in cadrul manastirii,in foisorul lui Mircea cel Batran,adaposteste o buna parte din bogata colectie de tiparituri care,desi nu dateaza din primele inceputuri ale manastirii,ilustreazatotusi o traditie culturala solida.Printre acestea se numara o evanghelie romaneasca de la 1682 tiparita la Bucuresti,Psaltirea in versuri a Mitropoliei Dosoftei tiparita in Polonia in 1773,o psaltire slavona tiparita la Liov in 1644,o evangheliegreco-romana tiparita la Bucuresti in 1693,35 de file din cazania lui Varlaam etc.
Intr-o vitrina se mai pastreazainca haina ugumeneasca a fostului staret al manastirii,Popa Sapca,iar pe unul din pereti se gaseste o pictura care reprezinta prima stema a Principatelor Unite.
In anii 1958-1962 au fost efectuate la Cozia ample lucrari de consolidare si restaurare menite sa redea constructiilor aspectul lor real si sa puna in lumina elementele traditionale specifice arhitecturii romanesti,asa cum se cuvine uneia din cele mai valoroase monumente medievale din Tara Romanesca

 
 
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


 
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2014| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite