SITUAREA GEOGRAFICA
Bucuresti este capitala Romaniei, cel mai mare oras si principalul centru
politic, administrativ, economic, financiar, bancar, educational, stiintific
si cultural din Romania. Este situat in S-SE tarii, la o altitudine
de 60-90 m, pe raurile Dambovita si Colentina, la 44°25'50"
latitudine nordica (ca si Belgradul, Geneva, Bordeaux, Minneapolis) si 26°06'50"
longitudine estica (ca si Helsinki sau Johannesburg), la circa 60 km de Dunare,
100 km de lantul carpatic si 250 km fata de Marea Neagra. Orasul este divizat
in 6 sectoare urbane administrative si masoara aproximativ 22 km intre
extremitatea nordica si cea sudica si 20 km intre extremitatea vestica
si cea estica. Municipiul se intinde pe un intravilan de circa 160 kmp,
in total avand o suprafata de 228 kmp (in care se includ si
terenurile agricole, drumurile si padurile din jur) si o populatie de 2.021.000
(la 1 ianuarie 1998), ceea ce inseamna cam 9% din totalul populatiei,
13% din numarul total al personalului muncitor si 15% din populatia urbana.
Din punct de vedere al numarului de locuitori, Bucurestiul este al treilea oras
din regiune, dupa Atena si Istanbul.
Situarea geografica a capitalei favorizeaza dezvoltarea turismului intern si
international, deoarece Bucurestiul este cel mai insemnat nod de comunicatii
al tarii: aici converg 8 magistrale feroviare (magistrala 300 - Bucuresti-Episcopia
Bihor, magistrala 500 - Bucuresti-Viscani, magistrala 700 - Bucuresti-Galati,
magistrala 800 - Bucuresti-Mangalia, 801 - Bucuresti-Oltenita, magistrala 900
- Bucuresti-Jimbolia, 901 - Bucuresti-Craiova, 902 - Bucuresti-Giurgiu), 9 drumuri
nationale (si autostrada Bucuresti-Pitesti) si se realizeaza legatura aeriana
cu 16 orase ale tarii -; Bucurestiul are doua aeroporturi: Baneasa pentru
traficul intern (recent si international) si Otopeni, la 16 km, pentru cel international.
Prin posibila reluare a constructiei canalului Arges-Dunare (pe 83 km lungime
intre Oltenita si Mihailesti) capitala va putea deveni si port fluvial.
Ca distante rutiere, orasul Bucuresti se afla la 425 km de Sofia, 735 km de
Belgrad, 885 km de Budapesta, 1.140 km de Viena, 1.235 km de Varsovia, 1.285
km de Atena, 1.445 km de Praga, 1.730 km de Berlin, 2.040 km de Roma, 2.460
km de Paris.
1.2 RELIEFUL
Dintre elementele fizico-geografice care au influenta asupra dezvoltarii turismului,
reliful, ca variata resursa atractiva, este cel mai important, deoarece este
un factor omniprezent. Chiar si in cazul in care resursa turistica
atractiva are caracter antropic, mediul inconjurator, relieful are un
impact puternic asupra turistului. De asemenea trebuie mentionat si rolul jucat
in conturarea a altor elemente ale cadrului natural, de ordin hidrografic,
climatic sau biotic, toate avand infuente puternice asupra fenomenelor
turistice. Examinam relieful capitalei, luand in considerare cele
de mai sus:
Asezat in Campia Vlasiei, mai precis in Campia Bucurestiului,
municipiul este strabatut de raul Dambovita (pe o distanta de 24
km) si de afluentul sau Colentina (strabate partea nordica a orasului pe o distanta
de 33 km), care au cursuri paralele de la nord-vest spre sud-est. Teritoriul
pe care se afla Bucurestiul si localitatile in jurul capitalei cuprinde
doua subunitati ale Campiei Vlasiei: in sud - Campia Bucurestiului,
in nord - Campia Snagovului. Campia Bucurestiului are un aspect
plan, prezentand o inclinare usoara, de 1-3°, spre sud-est cu
altitudini absolute variind intre 96,3 m si 54,5 m; teritoriul este fragmentat
de vaile Dambovitei si Colentinei, adancimea acestora inregistrand
15-20 m. Campia Snagovului prezinta altitudini de 80-110 m si tot o inclinare
spre sud-est. Are mai multe paduri, reprezentand resturi din codrii de
odinioara ai Vlasiei. Este strabatuta de raurile Cociovalistea, Vlasia,
Teiului, Valea Sticlariei, Ialomita si de lacul Snagov. In zona si in
imprejuririle Bucurestiului vaile au caracter de campie cu un numar relativ
mare de cursuri meandrate. Vaile sunt largi, evazate cu 1-2 terase de meandru.
Trebuie mentionate lacurile de baraj antropic pe Colentina, pe raul Pasarea,
pe raul Cociovalistea si pe valea Sticlariei.
Valea Dambovitei in zona capitalei are latimi cuprinse intre
300-500 m si 2.000-2.200 m. Valea Colentinei este mai ingusta (are o latime
de 1.000-1.500 m) si are un coeficient de sinuozitate mai ridicat. Inclinarea
sa usoara in profil longitudinal a favorizat crearea unei salbe de lacuri
(Straulesti, Mogosoaia, Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Fundeni, Cernica,
Pantelimon). Versantii celor doua vai prezinta procese complexe de eroziune
si aceste procese au dus la crearea unui relief cu aspect variat, cu gradisti
sau popine, care apar sub forma unor inaltimi izolate. Lunca Dambovitei
a fost puternic modificata prin lucrarile de canalizare, de exemplu zona Cismigiului,
care a fost candva un lac de meandru al Dambovitei. In vatra
si zona Bucurestiului relieful initial a fost antropizat prin volumul masiv
de constructii realizate in diverse zone ale orasului, prin regularizarea
cursurilor de apa, sistemarizarea parcurilor, prin amenajarea padurilor si zonelor
de agrement. Mutatiile in cadrul reliefului au urmarit sporirea functionalitatii
in concordanta cu dezvoltarea economica si spatiala a capitalei. Relieful
din afara Bucurestiului este mai putin modificat antropic, schimbarile sunt
legate de: a) bararea cursului vailor Cociovalistea, Pasarea, Sticlariei; b)
desfasurarea programului de irigatii; c) efectuarea desecarilor din zonele joase;
d) ramblee si deblee, indiguiri, taluzari etc.
1.3 CLIMA
Impactul climatic in turism se manifesta in primul rand la
nivelul psihologiei individului, turistul impartind fenomenele climatice
in „vreme urata” si „timp frumos”, vreamea
urata fiind un inconvenient in realizarea actiunilor turistice.
In definirea „timpului frumos” sunt implicate o serie de elemente
climatice, de exemplu: nebulozitatea, precipitatiile, temperatura aerului, vanturile
etc. -; toate aceste elemente, daca nu se manifesta excesiv, avand
efect pozitiv asupra turistilor. In ansamblu clima joaca un rol important
in desfasurarea activitatilor turistice.
Clima municipiului Bucuresti este moderat-continentala, cu o temperatura medie
anuala de 10-11°C; influentele vestice si sudice explica prezenta toamnelor
lungi si calduroase, a unor zile de iarna blande sau a unor primaveri
timpurii. Acest climat moderat-continental prezinta unele diferentieri ale temperaturii
aerului, specifice oraselor mari, cauzate de incalzirea suplimentara a
retelei stradale, de arderile de combustibil, de radiatia exercitata de zidurile
cladirilor etc. In general iernile sunt reci, cu zapezi abundente, insotite
deseori de viscole. Temperatura medie lunara cea mai scazuta se inregistreaza
in luna ianuarie, cu o valoare medie de -3°C. Vara este foarte cald,
in iulie temperatura medie este de 23°C, uneori atinge chiar 35-40°C.
Pe fondul variatiilor climatice generale, specifice regiunii, putem vorbi de
o serie de modificari termice locale, generate de structura si functionalitatea
orasului, punand in evidenta unele diferentieri intre climatul
specific teritoriului construit si cel al zonelor sale exterioare. O prima constatare,
in acest sens, se refera la oscilatiile termice diurne: dimineata, temperaturile
medii orare cele mai scazute apar in oras la Filaret cu o ora mai tarziu
decat la Baneasa. De asemenea se pot observa diferentieri si la valorile
temperaturii extreme absolute. Astfel reiese in mod clar rolul de „insula
termica” pe care il joaca Bucurestiul in raport cu imprejurimile.
In cea ce priveste inghetul, data medie a aparitiei primului inghet
se situeaza la 1 noiembrie, iar a ultimului inghet la 3 aprilie, durata
medie fiind de 90-100 zile. In schimb vara se inregistreaza in
medie anual circa 46 zile tropicale, cu temperaturi maxime de peste 30°C.
1.3.1 Vanturile
In general teritoriul orasului si zonele sale limitrofe inconjurate
de paduri beneficiaza de o circulatie normala a maselor de aer, deosebit de
favorabila mentinerii unei atmosfere relativ stabile. Vanturile dominante,
resimtite in toate anotimpurile, sunt cele de est (21,2%), urmate de cele
din vest (16,3%), nord-est (14,2%) si sud-vest (11,2%). Frecventa calmului atmosferic
este de 18,9%. In cea ce priveste viteza lor, cele mai mari valori medii
anuale le inregistreaza vanturile de nord-est (2,4 m/s), urmate
de cele din est si vest (cu 2,3 m/s). Numarul zilelor cu vant tare (peste
16 m/s) este in medie de 14 pe an. Ca si in cazul regimului temperaturilor,
analiza vanturilor evidentiaza aceleasi diferentieri intre perimetrul
construit si zona sa exterioara. Rolul de obstacol pe care il indeplinesc
constructiile orasului face ca situatiile de calm sa aiba o frecventa de 2 ori
mai mare fata de zona periferica.
1.3.2 Regimul precipitatiilor
Precipitatiile sunt scazute, in medie de 585 mm pe an, dar au debitul
mai ridicat vara: cele mai mari cantitati medii lunare de precipitatii cad in
iunie (circa 85 mm), iar cele mai scazute in martie (15 mm). In
medie, pe teritoriul Bucurestiului cad precipitatii in 117 zile/an. Diferentierile
de relief, natura si particularitatile pe care le imprima suprafetei terenurilor
constructiile urbane au dus la conturarea urmatoarelor trei tipuri de microclimate:
microclimatul zonei centrale a orasului, aflat sub influenta directa a densitatii
constructiilor urbane, unde temperaturile sunt mai ridicate, calmul atmosferic
si nebulozitatea are o frecventa mai mare
microclimatul zonelor industriale, unde ceturile si ploile sub forme de averse
apar mai frecvent datorita impuritatilor din aer
microclimatul din zonele rezidentiale periferice, care se aseamana mult cu microclimatele
naturale exterioare orasului, caracterizandu-se prin vanturi mai
puternice si temperaturi mai scazute
1.4 HIDROGRAFIA
Alaturi de relief, dintre elementele cadrului natural cu un efect important
asupra turismului, hidrografia este cel care constituie atractie turistica.
Elementele hidrografice cu particularitatile lor creaza obiective turistice
importante. Dintre principalele forme de prezenta a hidrografiei in turism
(in cazul Bucurestiului) amintim retelele fluviatile si lacurile, care
au rol important mai ales in domeniul turismului de recreere si de agrement.
Retelele fluviatile, indiferent de marimea lor, sunt resurse turistice de prim
ordin prin posibilitatile oferite agrementului prin inot sau pescuit sau
prin diversificarea valentelor peisagistice. De asemenea rolul turistic al lacurilor
este si mai bine conturat si consta intr-o serie de atribute legate de
agrement si sport (pescuit, canotaj, inot etc.). Analizam hidrografia
minicipiului Bucuresti si a imprejurimilor sale si din aceste perspective:
1.4.1 Ape de suprafata
Apele care dreneaza arealul municipiului Bucuresti, inclusiv al judetului Ilfov,
apartin bazinelor hidrografice ale Argesului (cursul inferior) si Ialomitei
(cursul mediu).
Afluentii Argesului au o orientare generala nord-vest-;sud-est, din randul
lor facand parte: a) Dambovita, in care se varsa raul
Pasarea, cu afluentul sau, raul Sindrilita; b) Colentina, cu afluentul
sau pe stanga, valea Saulei; c) Ciorogarla; d) Sabarul; e) Argesul,
pe o distanta de cativa kilometri. Raportate la municipiul Bucuresti,
Dambovita, Colentina, Argesul, Sabarul, Ciorogarla sunt ape alohtone,
in timp ce Pasarea si Sindrilita sunt rauri autohtone.
Dambovita este artera hidrografica principala a teritoriului, strabatand
Bucurestiul pe o distanta de 25 km indeplineste functii multiple in
dezvoltarea orasului, printre care cel mai important este alimentarea cu apa
a orasului. Debitul sau mediu anual, la Contesti, in amonte de Bucuresti
este 11,4 mc/s. Inundatiile si inmlastinirea au impus o serie de amenajari,
astfel intregul sau curs inferior este canalizat; pe de alta parte, datorita
necesitatilor de apa ale capitalei, pentru marirea debitului Dambovitei,
a fost construit canalul Joita, apeductul Rosu-Grozavesti si conducta de refulare
Crivina-Arcuda.
Colentina are o lungime de 98 km, dintre care 34,7 km se afla pe teritoriul
municipiului Bucuresti. Albia sa este slab inclinata, meandrata, situatie
ce a favorizat transformarea ei intr-o salba de lacuri, in mare
parte amenajate. Debitul Colentinei este relativ mic: 0,61 mc/s, insa
este suplimentat de apele Ialomitei. Amenajarile au transformat regimul hidrologic
al lacurilor Mogosoaia, Straulesti, Baneasa, Herastrau, Floreasca si Tei. In
aval de lacul Tei, albia Colentinei se ingusteaza, apoi in meandrele
apar lacurile Fundeni, Pantelimon I, Pantelimon II si Cernica. In total
pe valea Colentinei sunt amenajate 17 lacuri cu o suprafata totala de 20.000
ha si un volum de apa de circa 52 milioane mc.
Pasarea, afluentul Colentinei are curs meandrat, tipic unui rau de campie
cu debit inconstant. Are o lungime de 35 km, pe parcursul careia au fost amenajate
lacuri de baraj antropic cu functii complexe (piscicultura, agrement etc.).
Are un curs permanent, regularizat.
Ciorogarla este o apa cu reduse fluctuatii de nivel, fara fenomene de
revarsare.
Sabarul, rau tipic de campie, este alimentat predominal pluvial.
Inainte de amenajare era supus unor puternice fluctuatii.
Argesul curge pe la limita sud-vestica a judetului Ilfov. Are curs permanent,
meandre, ostroave, maluri subsapate, despletiri etc. caracteristice raurilor
de campie. Valea este asimetrica; flancul stang este terasat si
evazat, cel drept este subsapat.
Afluentii Ialomitei sunt autohtoni, au obarsia in partea nordica
a Campiei Vlasiei, cunoscuta sub denumirea de Campia Snagovului.
Orientarea lor generala este sud-vest-;nord-est, iar alimentarea pluvio-nivala.
Dinspre sud spre nord intalnim urmatorii afluenti pe dreapta Ialomitei:
Cociovalistea, Vlasia, Valea Snagovului si Valea Sticlariei.
Cociovalistea isi are obarsia spre nord de Darza, drenand
o zona cu numeroase crovuri. In lungul raului intalnim
lacuri de baraj antropic (iazuri) si lunci largi, mlastinoase: Corbeanca, Balotesti,
Caciulati, Moara Vlasiei. Lacul Caldarusani si lacul Snagov sunt lacuri de baraj
natural.
Raul Vlasia izvoraste din padurea Ghiocel, avand in cursul
superior si mediu un caracter temporar. Pe fundul vaii inguste apar lacuri
antropice: Vlasia, Pascani.
Valea Snagovului isi are obarsia din zona Cojasca. In zona
Butimanu prezinta un extins lac antropic cu functie agro-piscicola si recreativa.
Pana la est de Peris are caracterul unui rau de campie, de
aici, pe o lungime de 16 km, se desfasoara lacul Snagov, un liman fluviatil
extins cu functie predominant recreativa.
Valea Sticlariei izvoraste din zona Ciocanari, intre Balteni si Ciolpani
prezinta lacul de baraj natural (limanul Ialomitei), cunoscut sub denumirea
de lacul Balteni.
1.4.2 Apele subterane
Apele subterane existente in cadrul perimetrului capitalei si in
zona acesteia sunt in relatie directa cu caracteristicile morfologice
si constitutia geologica a subsolului. Sunt delimitate trei complexe acvifere
subterane: a) stratul acvifer de mica adancime, localizat in „pietrisurile
de Colentina”; b) stratul de adancime medie (20-30 m) situat intr-un
orizont gros de nisipuri, care furnizeaza apa de buna calitate; c) stratul acvifer
de mare adancime, desfasurat la baza complexului marnos, dispunand
de cantitati insemnate de ape calitativ superioare.
In judetul Ilfov si in perimetrul orasului panza freatica
se afla la baza depunerilor de loess si loessoide (-;20, -;30 m).
Practic, adancimea panzei freatice pe teritoriul Bucurestiului variaza
mult: in lunca Dambovitei se situeaza intre zero si minus
3 m, iar pe interfluvii (Dambovita - Colentina, Dambovita - Sabar)
este plasata la minus 7-30 m.
1.4.3 Lacurile
Pe langa lacurile mentionate (limane fluviatile si iazuri), desfasurate
de-a lungul vailor afluente Argesului ori Ialomitei, pe teritoriul municipiului
Bucuresti mai sunt amenajate lacuri, cu functie de agrement, dintre care cele
mai importante sunt: Cismigiu, Libertatii, Titan, Drumul Taberei, lacul din
parcul Tineretului.
Voi reveni asupra acestei teme (lacurile) la capitolul calitatea mediului si
la analizarea obiectivelor turistice ale cadrului natural, deoarece este vorba
de o resursa turistica foarte importanta care necesita studierea aprofundata
a aspectelor referitoare la amenajarea, intretinerea si valorificarea
lor.
1.5 VEGETATIA SI FAUNA
Acest element al cadrului natural poate sa joaca un rol important in
procesele de dezvoltare a turismului de recreere si de agrement, deoarece rolul
lui turistic, printre altele, consta in efectul de margine si de insula
-; gandind aici la padurile-parcuri din zonele mai intens umanizate,
ca Bucurestiul. Vegetatia si fauna, ca si relieful, clima si hidrografia poate
constitui obiectiv turistic chiar de sine statator, cea ce inseamna ca
poate avea o influenta puternica asupra turismului.
Datorita procesului de dezvoltare a municipiului Bucuresti si a imprejuririlor
lui s-au produs importante schimbari in compozitia si repartitia florei
si faunei. In aceasta zona, cu o retea hidrografica mai deasa, s-a dezvoltat
o bogata vegetatie forestiera. Insa codrii Vlasiei s-au restrans treptat
prin taierea arborilor, astfel astazi intalnim doar paduri restranse:
Baneasa, Tunari, Andronache, Cernica, iar in partea de nord padurea Snagov
(cea mai extinsa). Din codrii Vlasiei spre nord de Bucuresti au ramas padurile:
Bufteanca, Vlasia, Pascani, Bigiara, Surlari, Nuca, Ciolpani, Caldarusani, Cocioc
si Cioglia. Arealogic, ele sunt mai extinse in jurul lacului Snagov. Padurile
din apropierea capitalei au devenit locuri de agrement si de recreere, fiind
in parte amenajate; padurile Pasarea, Pustnicu, Cernica, Adronache, Baneasa,
Mogosoaia, Rosu, Snagov etc. sunt locuri preferate pentru turismul de sfarsit
de saptamana.
Actualele paduri sunt formate din amestecul diferitelor specii de foioase:
Quercus robur, Carpinus betulus, Tilia argentea, Quercus cerris, Quercus frainetto
etc. Arborii padurilor din jurul capitalei sunt reprezentati prin corn (Cornus
mas), sanger (Cornus sanguinea), soc (Sambucus nigra), gherghinar (Crataegus
monogyna), porumbar (Prunus spinosa), lemn cainesc (Liqustum vulgare).
Vegetatia acvatica ierboasa, prezenta in complexele lacustre, formeaza
asociatii de nuferi albi si galbeni, broscarita, precum si specii de alge submerse.
Vegetatia de mal a lacurilor mai adanci, reprezentata prin stuf, forma
plaurul plutitor cu grosimi pana la 1 m.
In cea ce priveste fauna, aceasta este strans legat de biotopurile
de vegetatie. Se intalnesc cateva specii de mamifere: caprioara,
iepurele, vulpea; fauna de camp este reprezentata prin rozatoare: iepurele
de camp, harciogul si prin unele carnivore: dihorul, hermelina.
Se gasesc si numeroase specii de pasari cantatoare: cinteze, pitigoi,
privighetori, turturele, pitulici, sturzi, grauri etc.; langa acestea
intalnim pasari cum sunt prepelita, prigoriile, dumbraveanca, iar
dintre rapitoare eretele alb si ulii soricari. Pasarile lacurilor sunt rata
si gasca salbatica, lisita, corcodelul, iar cele migratoare sunt fluierarul,
nagatul si tiganusul.
In lacurile din jurul Bucurestiului si in unele rauri, fauna
piscicola este reprezentata prin stiuca, rosioara, somn (de interes pentru pescuitul
sportiv).
1.6 CALITATEA MEDIULUI
Activitatea omului influenteaza in mod hotarator calitatea mediului
inconjurator. Trebuie luate in considerare mai multe aspecte si
probleme, legate atat de cadrul natural cat si de interventiile
facute de om. In problematica calitatii mediului apartin, pe planul cadrului
natural, calitatea aerului si a retelei hidrografice, iar pe planul societatii
curatenia orasului, comportamentul civilizat al oamenilor, siguranta publica
etc.
Calitatea aerului este in stransa legatura cu suprafata spatiilor
verzi dar si cu poluarea de catre diverse activitati industriale si comerciale.
In privinta spatiilor verzi putem afirma ca Bucurestiul dispune de arii
intinse de vegetatie (4.839 ha), calitatea aerului fiind insa influentata
negativ, resimtita mai ales vara, de arderile de combustibil si de radiatiile
exercitate de zidurile cladirilor. Urmatoarele cifre arata gradul de poluare
a aerului*: concentrarea efectiva minima a pulberilor in suspensie era
de 0,49 mg/mc in 1997 si 0,41 mg/mc in 1998, iar cea maxima era
de 0,91, respectiv 0,61 mg/mc in 1997 si 1998. Concentrarea medie anuala
minima era de 0,27, respectiv 0,20, iar cea maxima de 0,35 respectiv 0,26 mg/mc
in 1997 si 1998. Frecventa depasirii concentratiei maxime admisibile era
de 3,70% in 1997 si de 0,30% in 1998.
In legatura cu curatenia orasului putem afirma ca nu sunt probleme majore,
locurile cele mai importante, legate de turism dar si de viata cotidiana citadina
(parcurile, gradinile) sunt curate si amenajate. Trebuie amintite insa
si aspecte negative: in ciuda curateniei parcurilor este un fenomen aproape
general ca lacurile din parcuri sa fie murdare, gasim gunoi pe malul multor
lacuri: lacul din Gradina Botanica, lacul Herastrau, lacurile din parcul Carol
si Tineretului etc. Administratia orasului ar trebui sa fie atent la acest detaliu,
fiindca acest aspect degradeaza valoarea peisagistica dar si turistica a parcurilor.
In cea ce priveste siguranta publica, gradul de civilizatiea a populatiei
- acestea sunt factori cu influente majore asupra ofertei turistice a unei localitati
si concomitent a fluxului turistic. In cazul Bucurestiului, dupa parerea
mea, se poate observa o tendita de incercare de a atinge standardele europene
si in acest proces primarul general al capitalei, Traian Basescu joaca
un rol important. Dar nu este de ajuns vointa unui singur om de a ridica nivelul
civilizatiei si tot ce se tine de aceasta problema, e nevoie de vointa comuna
si de actiune.
* Sursa: Institutul National de Statistica si Studii Economice, Directia Generala
Bucuresti: Anuar statistic Bucuresti 1999
