Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
 
despre:
 
Bucuresti
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

SITUAREA GEOGRAFICA

Bucuresti este capitala Romaniei, cel mai mare oras si principalul centru politic, administrativ, economic, financiar, bancar, educational, stiintific si cultural din Romania. Este situat in S-SE tarii, la o altitudine de 60-90 m, pe raurile Dambovita si Colentina, la 44°25'50" latitudine nordica (ca si Belgradul, Geneva, Bordeaux, Minneapolis) si 26°06'50" longitudine estica (ca si Helsinki sau Johannesburg), la circa 60 km de Dunare, 100 km de lantul carpatic si 250 km fata de Marea Neagra. Orasul este divizat in 6 sectoare urbane administrative si masoara aproximativ 22 km intre extremitatea nordica si cea sudica si 20 km intre extremitatea vestica si cea estica. Municipiul se intinde pe un intravilan de circa 160 kmp, in total avand o suprafata de 228 kmp (in care se includ si terenurile agricole, drumurile si padurile din jur) si o populatie de 2.021.000 (la 1 ianuarie 1998), ceea ce inseamna cam 9% din totalul populatiei, 13% din numarul total al personalului muncitor si 15% din populatia urbana. Din punct de vedere al numarului de locuitori, Bucurestiul este al treilea oras din regiune, dupa Atena si Istanbul.

Situarea geografica a capitalei favorizeaza dezvoltarea turismului intern si international, deoarece Bucurestiul este cel mai insemnat nod de comunicatii al tarii: aici converg 8 magistrale feroviare (magistrala 300 - Bucuresti-Episcopia Bihor, magistrala 500 - Bucuresti-Viscani, magistrala 700 - Bucuresti-Galati, magistrala 800 - Bucuresti-Mangalia, 801 - Bucuresti-Oltenita, magistrala 900 - Bucuresti-Jimbolia, 901 - Bucuresti-Craiova, 902 - Bucuresti-Giurgiu), 9 drumuri nationale (si autostrada Bucuresti-Pitesti) si se realizeaza legatura aeriana cu 16 orase ale tarii -; Bucurestiul are doua aeroporturi: Baneasa pentru traficul intern (recent si international) si Otopeni, la 16 km, pentru cel international. Prin posibila reluare a constructiei canalului Arges-Dunare (pe 83 km lungime intre Oltenita si Mihailesti) capitala va putea deveni si port fluvial.

Ca distante rutiere, orasul Bucuresti se afla la 425 km de Sofia, 735 km de Belgrad, 885 km de Budapesta, 1.140 km de Viena, 1.235 km de Varsovia, 1.285 km de Atena, 1.445 km de Praga, 1.730 km de Berlin, 2.040 km de Roma, 2.460 km de Paris.

1.2 RELIEFUL

Dintre elementele fizico-geografice care au influenta asupra dezvoltarii turismului, reliful, ca variata resursa atractiva, este cel mai important, deoarece este un factor omniprezent. Chiar si in cazul in care resursa turistica atractiva are caracter antropic, mediul inconjurator, relieful are un impact puternic asupra turistului. De asemenea trebuie mentionat si rolul jucat in conturarea a altor elemente ale cadrului natural, de ordin hidrografic, climatic sau biotic, toate avand infuente puternice asupra fenomenelor turistice. Examinam relieful capitalei, luand in considerare cele de mai sus:

Asezat in Campia Vlasiei, mai precis in Campia Bucurestiului, municipiul este strabatut de raul Dambovita (pe o distanta de 24 km) si de afluentul sau Colentina (strabate partea nordica a orasului pe o distanta de 33 km), care au cursuri paralele de la nord-vest spre sud-est. Teritoriul pe care se afla Bucurestiul si localitatile in jurul capitalei cuprinde doua subunitati ale Campiei Vlasiei: in sud - Campia Bucurestiului, in nord - Campia Snagovului. Campia Bucurestiului are un aspect plan, prezentand o inclinare usoara, de 1-3°, spre sud-est cu altitudini absolute variind intre 96,3 m si 54,5 m; teritoriul este fragmentat de vaile Dambovitei si Colentinei, adancimea acestora inregistrand 15-20 m. Campia Snagovului prezinta altitudini de 80-110 m si tot o inclinare spre sud-est. Are mai multe paduri, reprezentand resturi din codrii de odinioara ai Vlasiei. Este strabatuta de raurile Cociovalistea, Vlasia, Teiului, Valea Sticlariei, Ialomita si de lacul Snagov. In zona si in imprejuririle Bucurestiului vaile au caracter de campie cu un numar relativ mare de cursuri meandrate. Vaile sunt largi, evazate cu 1-2 terase de meandru. Trebuie mentionate lacurile de baraj antropic pe Colentina, pe raul Pasarea, pe raul Cociovalistea si pe valea Sticlariei.

Valea Dambovitei in zona capitalei are latimi cuprinse intre 300-500 m si 2.000-2.200 m. Valea Colentinei este mai ingusta (are o latime de 1.000-1.500 m) si are un coeficient de sinuozitate mai ridicat. Inclinarea sa usoara in profil longitudinal a favorizat crearea unei salbe de lacuri (Straulesti, Mogosoaia, Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Fundeni, Cernica, Pantelimon). Versantii celor doua vai prezinta procese complexe de eroziune si aceste procese au dus la crearea unui relief cu aspect variat, cu gradisti sau popine, care apar sub forma unor inaltimi izolate. Lunca Dambovitei a fost puternic modificata prin lucrarile de canalizare, de exemplu zona Cismigiului, care a fost candva un lac de meandru al Dambovitei. In vatra si zona Bucurestiului relieful initial a fost antropizat prin volumul masiv de constructii realizate in diverse zone ale orasului, prin regularizarea cursurilor de apa, sistemarizarea parcurilor, prin amenajarea padurilor si zonelor de agrement. Mutatiile in cadrul reliefului au urmarit sporirea functionalitatii in concordanta cu dezvoltarea economica si spatiala a capitalei. Relieful din afara Bucurestiului este mai putin modificat antropic, schimbarile sunt legate de: a) bararea cursului vailor Cociovalistea, Pasarea, Sticlariei; b) desfasurarea programului de irigatii; c) efectuarea desecarilor din zonele joase; d) ramblee si deblee, indiguiri, taluzari etc.

1.3 CLIMA

Impactul climatic in turism se manifesta in primul rand la nivelul psihologiei individului, turistul impartind fenomenele climatice in „vreme urata” si „timp frumos”, vreamea urata fiind un inconvenient in realizarea actiunilor turistice. In definirea „timpului frumos” sunt implicate o serie de elemente climatice, de exemplu: nebulozitatea, precipitatiile, temperatura aerului, vanturile etc. -; toate aceste elemente, daca nu se manifesta excesiv, avand efect pozitiv asupra turistilor. In ansamblu clima joaca un rol important in desfasurarea activitatilor turistice.

Clima municipiului Bucuresti este moderat-continentala, cu o temperatura medie anuala de 10-11°C; influentele vestice si sudice explica prezenta toamnelor lungi si calduroase, a unor zile de iarna blande sau a unor primaveri timpurii. Acest climat moderat-continental prezinta unele diferentieri ale temperaturii aerului, specifice oraselor mari, cauzate de incalzirea suplimentara a retelei stradale, de arderile de combustibil, de radiatia exercitata de zidurile cladirilor etc. In general iernile sunt reci, cu zapezi abundente, insotite deseori de viscole. Temperatura medie lunara cea mai scazuta se inregistreaza in luna ianuarie, cu o valoare medie de -3°C. Vara este foarte cald, in iulie temperatura medie este de 23°C, uneori atinge chiar 35-40°C. Pe fondul variatiilor climatice generale, specifice regiunii, putem vorbi de o serie de modificari termice locale, generate de structura si functionalitatea orasului, punand in evidenta unele diferentieri intre climatul specific teritoriului construit si cel al zonelor sale exterioare. O prima constatare, in acest sens, se refera la oscilatiile termice diurne: dimineata, temperaturile medii orare cele mai scazute apar in oras la Filaret cu o ora mai tarziu decat la Baneasa. De asemenea se pot observa diferentieri si la valorile temperaturii extreme absolute. Astfel reiese in mod clar rolul de „insula termica” pe care il joaca Bucurestiul in raport cu imprejurimile. In cea ce priveste inghetul, data medie a aparitiei primului inghet se situeaza la 1 noiembrie, iar a ultimului inghet la 3 aprilie, durata medie fiind de 90-100 zile. In schimb vara se inregistreaza in medie anual circa 46 zile tropicale, cu temperaturi maxime de peste 30°C.

1.3.1 Vanturile

In general teritoriul orasului si zonele sale limitrofe inconjurate de paduri beneficiaza de o circulatie normala a maselor de aer, deosebit de favorabila mentinerii unei atmosfere relativ stabile. Vanturile dominante, resimtite in toate anotimpurile, sunt cele de est (21,2%), urmate de cele din vest (16,3%), nord-est (14,2%) si sud-vest (11,2%). Frecventa calmului atmosferic este de 18,9%. In cea ce priveste viteza lor, cele mai mari valori medii anuale le inregistreaza vanturile de nord-est (2,4 m/s), urmate de cele din est si vest (cu 2,3 m/s). Numarul zilelor cu vant tare (peste 16 m/s) este in medie de 14 pe an. Ca si in cazul regimului temperaturilor, analiza vanturilor evidentiaza aceleasi diferentieri intre perimetrul construit si zona sa exterioara. Rolul de obstacol pe care il indeplinesc constructiile orasului face ca situatiile de calm sa aiba o frecventa de 2 ori mai mare fata de zona periferica.

1.3.2 Regimul precipitatiilor

Precipitatiile sunt scazute, in medie de 585 mm pe an, dar au debitul mai ridicat vara: cele mai mari cantitati medii lunare de precipitatii cad in iunie (circa 85 mm), iar cele mai scazute in martie (15 mm). In medie, pe teritoriul Bucurestiului cad precipitatii in 117 zile/an. Diferentierile de relief, natura si particularitatile pe care le imprima suprafetei terenurilor constructiile urbane au dus la conturarea urmatoarelor trei tipuri de microclimate:

microclimatul zonei centrale a orasului, aflat sub influenta directa a densitatii constructiilor urbane, unde temperaturile sunt mai ridicate, calmul atmosferic si nebulozitatea are o frecventa mai mare

microclimatul zonelor industriale, unde ceturile si ploile sub forme de averse apar mai frecvent datorita impuritatilor din aer

microclimatul din zonele rezidentiale periferice, care se aseamana mult cu microclimatele naturale exterioare orasului, caracterizandu-se prin vanturi mai puternice si temperaturi mai scazute

1.4 HIDROGRAFIA

Alaturi de relief, dintre elementele cadrului natural cu un efect important asupra turismului, hidrografia este cel care constituie atractie turistica. Elementele hidrografice cu particularitatile lor creaza obiective turistice importante. Dintre principalele forme de prezenta a hidrografiei in turism (in cazul Bucurestiului) amintim retelele fluviatile si lacurile, care au rol important mai ales in domeniul turismului de recreere si de agrement. Retelele fluviatile, indiferent de marimea lor, sunt resurse turistice de prim ordin prin posibilitatile oferite agrementului prin inot sau pescuit sau prin diversificarea valentelor peisagistice. De asemenea rolul turistic al lacurilor este si mai bine conturat si consta intr-o serie de atribute legate de agrement si sport (pescuit, canotaj, inot etc.). Analizam hidrografia minicipiului Bucuresti si a imprejurimilor sale si din aceste perspective:

1.4.1 Ape de suprafata

Apele care dreneaza arealul municipiului Bucuresti, inclusiv al judetului Ilfov, apartin bazinelor hidrografice ale Argesului (cursul inferior) si Ialomitei (cursul mediu).

Afluentii Argesului au o orientare generala nord-vest-;sud-est, din randul lor facand parte: a) Dambovita, in care se varsa raul Pasarea, cu afluentul sau, raul Sindrilita; b) Colentina, cu afluentul sau pe stanga, valea Saulei; c) Ciorogarla; d) Sabarul; e) Argesul, pe o distanta de cativa kilometri. Raportate la municipiul Bucuresti, Dambovita, Colentina, Argesul, Sabarul, Ciorogarla sunt ape alohtone, in timp ce Pasarea si Sindrilita sunt rauri autohtone.

Dambovita este artera hidrografica principala a teritoriului, strabatand Bucurestiul pe o distanta de 25 km indeplineste functii multiple in dezvoltarea orasului, printre care cel mai important este alimentarea cu apa a orasului. Debitul sau mediu anual, la Contesti, in amonte de Bucuresti este 11,4 mc/s. Inundatiile si inmlastinirea au impus o serie de amenajari, astfel intregul sau curs inferior este canalizat; pe de alta parte, datorita necesitatilor de apa ale capitalei, pentru marirea debitului Dambovitei, a fost construit canalul Joita, apeductul Rosu-Grozavesti si conducta de refulare Crivina-Arcuda.

Colentina are o lungime de 98 km, dintre care 34,7 km se afla pe teritoriul municipiului Bucuresti. Albia sa este slab inclinata, meandrata, situatie ce a favorizat transformarea ei intr-o salba de lacuri, in mare parte amenajate. Debitul Colentinei este relativ mic: 0,61 mc/s, insa este suplimentat de apele Ialomitei. Amenajarile au transformat regimul hidrologic al lacurilor Mogosoaia, Straulesti, Baneasa, Herastrau, Floreasca si Tei. In aval de lacul Tei, albia Colentinei se ingusteaza, apoi in meandrele apar lacurile Fundeni, Pantelimon I, Pantelimon II si Cernica. In total pe valea Colentinei sunt amenajate 17 lacuri cu o suprafata totala de 20.000 ha si un volum de apa de circa 52 milioane mc.

Pasarea, afluentul Colentinei are curs meandrat, tipic unui rau de campie cu debit inconstant. Are o lungime de 35 km, pe parcursul careia au fost amenajate lacuri de baraj antropic cu functii complexe (piscicultura, agrement etc.). Are un curs permanent, regularizat.

Ciorogarla este o apa cu reduse fluctuatii de nivel, fara fenomene de revarsare.

Sabarul, rau tipic de campie, este alimentat predominal pluvial. Inainte de amenajare era supus unor puternice fluctuatii.

Argesul curge pe la limita sud-vestica a judetului Ilfov. Are curs permanent, meandre, ostroave, maluri subsapate, despletiri etc. caracteristice raurilor de campie. Valea este asimetrica; flancul stang este terasat si evazat, cel drept este subsapat.

Afluentii Ialomitei sunt autohtoni, au obarsia in partea nordica a Campiei Vlasiei, cunoscuta sub denumirea de Campia Snagovului. Orientarea lor generala este sud-vest-;nord-est, iar alimentarea pluvio-nivala. Dinspre sud spre nord intalnim urmatorii afluenti pe dreapta Ialomitei: Cociovalistea, Vlasia, Valea Snagovului si Valea Sticlariei.

Cociovalistea isi are obarsia spre nord de Darza, drenand o zona cu numeroase crovuri. In lungul raului intalnim lacuri de baraj antropic (iazuri) si lunci largi, mlastinoase: Corbeanca, Balotesti, Caciulati, Moara Vlasiei. Lacul Caldarusani si lacul Snagov sunt lacuri de baraj natural.

Raul Vlasia izvoraste din padurea Ghiocel, avand in cursul superior si mediu un caracter temporar. Pe fundul vaii inguste apar lacuri antropice: Vlasia, Pascani.

Valea Snagovului isi are obarsia din zona Cojasca. In zona Butimanu prezinta un extins lac antropic cu functie agro-piscicola si recreativa. Pana la est de Peris are caracterul unui rau de campie, de aici, pe o lungime de 16 km, se desfasoara lacul Snagov, un liman fluviatil extins cu functie predominant recreativa.

Valea Sticlariei izvoraste din zona Ciocanari, intre Balteni si Ciolpani prezinta lacul de baraj natural (limanul Ialomitei), cunoscut sub denumirea de lacul Balteni.

1.4.2 Apele subterane

Apele subterane existente in cadrul perimetrului capitalei si in zona acesteia sunt in relatie directa cu caracteristicile morfologice si constitutia geologica a subsolului. Sunt delimitate trei complexe acvifere subterane: a) stratul acvifer de mica adancime, localizat in „pietrisurile de Colentina”; b) stratul de adancime medie (20-30 m) situat intr-un orizont gros de nisipuri, care furnizeaza apa de buna calitate; c) stratul acvifer de mare adancime, desfasurat la baza complexului marnos, dispunand de cantitati insemnate de ape calitativ superioare.

In judetul Ilfov si in perimetrul orasului panza freatica se afla la baza depunerilor de loess si loessoide (-;20, -;30 m). Practic, adancimea panzei freatice pe teritoriul Bucurestiului variaza mult: in lunca Dambovitei se situeaza intre zero si minus 3 m, iar pe interfluvii (Dambovita - Colentina, Dambovita - Sabar) este plasata la minus 7-30 m.

1.4.3 Lacurile

Pe langa lacurile mentionate (limane fluviatile si iazuri), desfasurate de-a lungul vailor afluente Argesului ori Ialomitei, pe teritoriul municipiului Bucuresti mai sunt amenajate lacuri, cu functie de agrement, dintre care cele mai importante sunt: Cismigiu, Libertatii, Titan, Drumul Taberei, lacul din parcul Tineretului.

Voi reveni asupra acestei teme (lacurile) la capitolul calitatea mediului si la analizarea obiectivelor turistice ale cadrului natural, deoarece este vorba de o resursa turistica foarte importanta care necesita studierea aprofundata a aspectelor referitoare la amenajarea, intretinerea si valorificarea lor.

1.5 VEGETATIA SI FAUNA

Acest element al cadrului natural poate sa joaca un rol important in procesele de dezvoltare a turismului de recreere si de agrement, deoarece rolul lui turistic, printre altele, consta in efectul de margine si de insula -; gandind aici la padurile-parcuri din zonele mai intens umanizate, ca Bucurestiul. Vegetatia si fauna, ca si relieful, clima si hidrografia poate constitui obiectiv turistic chiar de sine statator, cea ce inseamna ca poate avea o influenta puternica asupra turismului.

Datorita procesului de dezvoltare a municipiului Bucuresti si a imprejuririlor lui s-au produs importante schimbari in compozitia si repartitia florei si faunei. In aceasta zona, cu o retea hidrografica mai deasa, s-a dezvoltat o bogata vegetatie forestiera. Insa codrii Vlasiei s-au restrans treptat prin taierea arborilor, astfel astazi intalnim doar paduri restranse: Baneasa, Tunari, Andronache, Cernica, iar in partea de nord padurea Snagov (cea mai extinsa). Din codrii Vlasiei spre nord de Bucuresti au ramas padurile: Bufteanca, Vlasia, Pascani, Bigiara, Surlari, Nuca, Ciolpani, Caldarusani, Cocioc si Cioglia. Arealogic, ele sunt mai extinse in jurul lacului Snagov. Padurile din apropierea capitalei au devenit locuri de agrement si de recreere, fiind in parte amenajate; padurile Pasarea, Pustnicu, Cernica, Adronache, Baneasa, Mogosoaia, Rosu, Snagov etc. sunt locuri preferate pentru turismul de sfarsit de saptamana.

Actualele paduri sunt formate din amestecul diferitelor specii de foioase: Quercus robur, Carpinus betulus, Tilia argentea, Quercus cerris, Quercus frainetto etc. Arborii padurilor din jurul capitalei sunt reprezentati prin corn (Cornus mas), sanger (Cornus sanguinea), soc (Sambucus nigra), gherghinar (Crataegus monogyna), porumbar (Prunus spinosa), lemn cainesc (Liqustum vulgare).

Vegetatia acvatica ierboasa, prezenta in complexele lacustre, formeaza asociatii de nuferi albi si galbeni, broscarita, precum si specii de alge submerse. Vegetatia de mal a lacurilor mai adanci, reprezentata prin stuf, forma plaurul plutitor cu grosimi pana la 1 m.

In cea ce priveste fauna, aceasta este strans legat de biotopurile de vegetatie. Se intalnesc cateva specii de mamifere: caprioara, iepurele, vulpea; fauna de camp este reprezentata prin rozatoare: iepurele de camp, harciogul si prin unele carnivore: dihorul, hermelina. Se gasesc si numeroase specii de pasari cantatoare: cinteze, pitigoi, privighetori, turturele, pitulici, sturzi, grauri etc.; langa acestea intalnim pasari cum sunt prepelita, prigoriile, dumbraveanca, iar dintre rapitoare eretele alb si ulii soricari. Pasarile lacurilor sunt rata si gasca salbatica, lisita, corcodelul, iar cele migratoare sunt fluierarul, nagatul si tiganusul.

In lacurile din jurul Bucurestiului si in unele rauri, fauna piscicola este reprezentata prin stiuca, rosioara, somn (de interes pentru pescuitul sportiv).

1.6 CALITATEA MEDIULUI

Activitatea omului influenteaza in mod hotarator calitatea mediului inconjurator. Trebuie luate in considerare mai multe aspecte si probleme, legate atat de cadrul natural cat si de interventiile facute de om. In problematica calitatii mediului apartin, pe planul cadrului natural, calitatea aerului si a retelei hidrografice, iar pe planul societatii curatenia orasului, comportamentul civilizat al oamenilor, siguranta publica etc.

Calitatea aerului este in stransa legatura cu suprafata spatiilor verzi dar si cu poluarea de catre diverse activitati industriale si comerciale. In privinta spatiilor verzi putem afirma ca Bucurestiul dispune de arii intinse de vegetatie (4.839 ha), calitatea aerului fiind insa influentata negativ, resimtita mai ales vara, de arderile de combustibil si de radiatiile exercitate de zidurile cladirilor. Urmatoarele cifre arata gradul de poluare a aerului*: concentrarea efectiva minima a pulberilor in suspensie era de 0,49 mg/mc in 1997 si 0,41 mg/mc in 1998, iar cea maxima era de 0,91, respectiv 0,61 mg/mc in 1997 si 1998. Concentrarea medie anuala minima era de 0,27, respectiv 0,20, iar cea maxima de 0,35 respectiv 0,26 mg/mc in 1997 si 1998. Frecventa depasirii concentratiei maxime admisibile era de 3,70% in 1997 si de 0,30% in 1998.

In legatura cu curatenia orasului putem afirma ca nu sunt probleme majore, locurile cele mai importante, legate de turism dar si de viata cotidiana citadina (parcurile, gradinile) sunt curate si amenajate. Trebuie amintite insa si aspecte negative: in ciuda curateniei parcurilor este un fenomen aproape general ca lacurile din parcuri sa fie murdare, gasim gunoi pe malul multor lacuri: lacul din Gradina Botanica, lacul Herastrau, lacurile din parcul Carol si Tineretului etc. Administratia orasului ar trebui sa fie atent la acest detaliu, fiindca acest aspect degradeaza valoarea peisagistica dar si turistica a parcurilor.

In cea ce priveste siguranta publica, gradul de civilizatiea a populatiei - acestea sunt factori cu influente majore asupra ofertei turistice a unei localitati si concomitent a fluxului turistic. In cazul Bucurestiului, dupa parerea mea, se poate observa o tendita de incercare de a atinge standardele europene si in acest proces primarul general al capitalei, Traian Basescu joaca un rol important. Dar nu este de ajuns vointa unui singur om de a ridica nivelul civilizatiei si tot ce se tine de aceasta problema, e nevoie de vointa comuna si de actiune.

* Sursa: Institutul National de Statistica si Studii Economice, Directia Generala Bucuresti: Anuar statistic Bucuresti 1999

 
 
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


 
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2014| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite